29,373 matches
-
adevăr spiritul se mutase acolo, inima întorcându-se "din nou la vechea funcție de odinioară, ca centru al inteligenței afective". În întâmpinarea acestor argumente, aparent imbatabile, vom veni cu o singură întrebare: unui om, care s-a născut cu grave deviații psihice sau afecțiuni ale sistemului nervos, alterându-i-se grav sau lipsindu-i parțial mecanismele psihice, i-ar lipsi astfel și sufletul? În cazul în care psihologia rămâne pe poziții (identitatea creier-psihic-suflet), fără a-și reconsidera concepția, concluzia e una monstruoasă
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
centru al inteligenței afective". În întâmpinarea acestor argumente, aparent imbatabile, vom veni cu o singură întrebare: unui om, care s-a născut cu grave deviații psihice sau afecțiuni ale sistemului nervos, alterându-i-se grav sau lipsindu-i parțial mecanismele psihice, i-ar lipsi astfel și sufletul? În cazul în care psihologia rămâne pe poziții (identitatea creier-psihic-suflet), fără a-și reconsidera concepția, concluzia e una monstruoasă: nu toți oamenii au minte și suflet. Vasile Voiculescu răspunde într-o nuvelă tocmai acestei
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
64 din 05 martie 2011 Toate Articolele Autorului Este greu să scrii despre un Om, chiar și într-un moment de circumstanță, la ceas aniversar; este greu fiindcă, dincolo de Bine, Frumos și Adevăr, stă ființa vie, concretă - un complex fizic, psihic și intelectual armonios sau disproporționat, un ansamblu de afecte, trăiri și exteriorizări nu totdeauna perceptibil în toată profunzimea sa; și este cu atât mai greu, când Omul se numește Viorel Faur, una dintre personalitățile accentuate ale culturii românești actuale. Când
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
se interzică să scriu, să nu mi se permită să intru în școli, pentru că „îndoctrinez” copiii (exact ceea ce crede și Voronin), să mi se scoată manualele din învățământ, „profesorii să fie atenți”, preîntâmpină Cârlan, „Dumnealui (N. Dabija) are ceva probleme psihice”; cere cuiva, nu știu cui: „să-l interneze de a-l trata de cleptomanie, de mitomanie (?!)” etc. Cine îl cunoaște știe prea bine că acest Cârlan nu face decât să se autocaracterizeze. Iar noțiunea de „javră” i se potrivește cel mai bine
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
Școala Duminicală și... unul mai ciudat: să hoinăresc cu mintea în liniște, cu ochii închiși, câteva minute, dacă nu zi de zi, măcar aproape zilnic. Aceasta mă ajută să mă adun și să îmi revin, atunci când sunt extenuată fizic și psihic. Deseori, chiar și agitația orașului mă obosește, alteori mă înviorează; depinde de starea mea interioară. - Cum îți petreci timpul liber? - Scriu, citesc, mă plimb. - Ce mesaj vrei să le transmiți cititorilor noștri? - Pentru că,lumea în care trăim e tot mai
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
de la Lourdes cu copiii noștri bolnavi. Era acum 10 ani. Și am hotărât, pe drum, să înființăm Comunitatea Sfânta Treime a familiilor cu copii cu dizabilități. În cadrul Comunitătii, am înființat Centrul de Zi CEZARA pentru copii și tineri cu handicap psihic sever. Am cumpărat o căsuță și am început activitatea, cu un singur cadru didactic. Era mai mult supraveghere decât recuperare. Apoi, am deschis ateliere și cabinete de recuperare, am angajat specialiști și am trecut la servicii specializate de recuperare și
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
Abia am încheiat Campania de expoziții de Crăciun cu lucruri ale copiilor și tinerilor din Centru, în special expozițiile de lumânări confecționate de beneficiari. Spun și tineri și copii, pentru ca avem un program zilnic de recuperare a tinerilor cu handicap psihic sever, cu vârste între 20 și 30 de ani - dar avem și copii de la 2 ani la 6 ani cu handicap psihic în serviciu ambulatoriu. Programul pentru tineri este un program de recuperare în două reprize zilnice, între 8.30
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
de beneficiari. Spun și tineri și copii, pentru ca avem un program zilnic de recuperare a tinerilor cu handicap psihic sever, cu vârste între 20 și 30 de ani - dar avem și copii de la 2 ani la 6 ani cu handicap psihic în serviciu ambulatoriu. Programul pentru tineri este un program de recuperare în două reprize zilnice, între 8.30 - 19.30, cu mese incluse și timp pentru odihnă la orele amiezii. Se înregistrează succese inimaginabile. Familiile ajută mult activitatea, statul foarte
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
și scriitorul- felul de a înțelege viața, a fost determinată de coordonatele istorico-sociale ale vremurilor în care a trăit și a creat, de împrejurările vieții lui zbuciumate, la care a participat în mare măsură și un factor subiectiv- structura lui psihică ambiguă, construită pe antagonism și de o bolnăvicioasă sensibilitate. El este părintele existențialismului prin publicarea volumului Însemnări din subterană, despre care Walter Kaufmann spunea că este ”cea mai bună uvertură pentru existențialism scrisă vreodată”. Cele două date, ale nașterii și
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
națională românească din zonă, „perioada atoniei politice (1881-1905)“ - cum o numește Teodor Neș - fiind caracterizată de o letargie a combativității românești. „Bihorul e reprezentat în parlamentul de la Budapesta prin figuranți mărunți, fără relief social; o seamă de oameni, cu structura psihică în tranziție spre desființare, spre topirea desăvârșită în masa maghiară“ - Monografia-almanah a Crișanei, p.12. În ianuarie 1893, venind din Germania, via Viena, proaspăt realizatul cuplu moștenitor al tronului României, Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen și Marie de Edinburgh, trece prin Oradea
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Vâlcea. Boala se agravează. Este internat la Spitalul „Filantropia” din Craiova. De aici, cu sufletul și a-ripile frânte ca un albatros, se întoarce la părinți, în Budele. Încearcă să termine Monografia Craiovei, dar boala nu-l slăbește și-l macină psihic și fizic. Într-o scrisoare se destăinuie : „Nici puterea de a visa nu o mai am. Acum gândul meu nu mai zboară spre viitor!”. Dă în tuberculoză. Suferă mult. Nu are nici posibilitatea ținerii unui regim sever și, în vara
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
să torureze fizic și psihic o ființă umană, cu atât mai mult cu cât „prada” este un om în vârstă lipsit de apărare, un intelectual care-și cunoaște obligațiile , dar și drepturile cetățenești. Agresare fizică dovedită medical, umilința ca tortură psihică, percheziție corporală fără mandat, intimidarea cetățeanului prin inhibarea dreptului la apărare și la ajutor medical de urgență. Pe scurt, batjocorirea unei ființe umane, procedura practicată de cei 6 „apărători ai cetățeanului și ai ordinei de drept”, de confecționare procedurală a
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
violență instinctuală. Comunismul a brevetat batjocorirea ființei umane, acești polițiști de care am făcut vorbire mai sus, nu fac cinste și onoare Poliției române. Solicit anchetarea acestui caz de agresiune fizic, de reținere abuzivă, de perchezitie fără drept, de tortură psihică și de încălcarea dreptului la demnitate săvârșit de polițistul bătăuș și de colegii săi complici prin participare directă sau prin consimțământ. Baia Mare la 17 decembrie 2012 Dr. Mihai Ganea CĂTRE DIRECȚIA CONTROL INTERN A POLIȚIEI ROMÂNE LOVIT ȘI UMILIT DE
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
violență instinctuală. Comunismul a brevetat batjocorirea ființei umane, acești polițiști de care am făcut vorbire mai sus, nu fac cinste și onoare Poliției române. Solicit anchetarea acestui caz de agresiune fizic, de reținere abuzivă, de perchezitie fără drept, de tortură psihică și de încălcarea dreptului la demnitate săvârșit de polițistul bătăuș și de colegii săi complici prin participare directă sau prin consimțământ. Menționez că pe 18 decembrie, deci a doua zi după eveniment, ne-am prezentat, eu și soția mea, Virginia
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
să tortureze fizic și psihic o ființă umană, cu atât mai mult cu cât „prada” este un om în vârstă lipsit de apărare, un intelectual care-și cunoaște obligațiile , dar și drepturile cetățenești. Agresare fizică dovedită medical, umilința ca tortură psihică, percheziție corporală fără mandat, intimidarea cetățeanului prin inhibarea dreptului la apărare și la ajutor medical de urgență. Pe scurt, batjocorirea unei ființe umane, procedura practicată de cei 6 „apărători ai cetățeanului și ai ordinei de drept”, de confecționare procedurală a
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
bucuria lucrului împlinit și-i fac părtași la creație. E pentru mine un adevărat prilej de uimire și admirație față de ei, pentru că eu sunt o persoană care intră repede în panică, la cea mai mica durere sau tulburare fizică sau psihică. Da, sunt o persoană slabă și temătoare. Pictorul Ionuț Cătălin Florea a stat zece ani într-un cărucior cu rotile, a învățat să-și învingă durerile fizice și deprimarea și să meargă mai departe. A invatat, s-a perfecționat, a
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351669_a_352998]
-
de patrimoniul economic, de pământul de sub sate, comune și orașe, stigmatizați drept populație de hoți, țigani, puturoși, corupți și inculți, siliți să luăm ne lumea în cap în exil printre străini spre a le deveni robi și slugi, distruși biologic, psihic, moral, economic ... Dar să ne ridicăm Ioane și Petre și Gheorghe și Tudor și Vasile și voi toți împreună cu nevestele, copiii și nepoții voștri, căci peste puțină vreme fi-va prea târziu și vom fi siliți de foame să ne
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
și nu v-am vrut/ spre cerul vieții mele înălțate/ V-am vrut veșminte/ pentru gânduri și v-am stricat (croite-n rânduri)/ și v-am ciuntit (la forfecare)/ O, istovitele mele cuvinte (barbare)!” (Alte cuvinte). Desigur, „căderea”, această stare psihică, ne îndepărtează de sine. Există, în mod deosebit în literatură, o cale de întoarcere spre sine, o fugă retrogradă pe același fir al îndepărtării, fuga spre sine: contopirea cu lumea prin intermediul prenumelui impersonal „se”. „Strângeam în pumnii goi de frunze
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Recunoaștem nevoia de schimbare numai atunci când suntem pregătiți, desi toți știm și gândim că filosoful grec Heraclit că nu ne scăldam de două ori în aceeași apă a râului. Natura umana ne pune adeseori piedici, pentru ca viața noastră interioară, resorturile psihice, nu țin în totalitate de controlul conștient sau de voință noastră. Voința nu întotdeauna ajunge la rădăcina trăsăturilor care ne caracterizează. Caragiale a ilustrat strălucit această idee punând în gură lui Farfuridi memorabilă dilemă: „ori să se revizuiască, primesc! dar
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situatii negative și afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică și morală cât și cea fizică. Slujbele bisericești ajuta și ele la ameliorarea sănătății. Inginera și electrofiziciana Angelina Malakovscaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală și Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătății unor enoriași
PUTEREA RUGĂCIUNII de IONEL CADAR în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346670_a_347999]
-
promis că acest segment al „ilustrului meu jurnal” trebuie scris într-o notă veselă și pozitivă, mă văd nevoită să închei aici mica paranteză. În fine, după o zi însorită și relaxantă am ajuns acasă foarte obosite fizic dar relaxate psihic și am dormit ca un prunc toată noaptea. În somn am rememorat toate peisajele frumoase văzute din timpul zilei. Așa am petrecut eu prima zi din luna octombrie a anului 2011. A doua zi de octombrie a fost o zi
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
mai ales pentru realizarea unor predicții sau retrodicții noi. În egală măsură, teoriile științifice au rolul de control, în sensul că, elaborând teorii tot mai tari, putem controla, prin intermediul tehnologiei, din ce în ce mai bine, procese naturale, procese sociale sau propriile noastre procese psihice. Toate acestea sunt posibile pe baza formulării acelor enunțuri numite legi. Legea, dintr-un anumit punct de vedere, reprezintă esența cunoașterii și adevărata natură a explicației și predicției științifice. Cu alte cuvinte, construcția teoretică servește două scopuri principale: unul este
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
justețe și de proprietate expresivă.Așa cum scria Croce, limbajul figurat, metaforic este propriu realităților sufletești.Poezia așa cum o considera și Bousono, este expresia “proprie”, singura expresie care nu deformează realitățile sufletești. Adevărata poezie este cea care surprinde și respectă realitățile psihice așa cum sunt. Dacă nu o face atunci ea este doar un mimetism.Eliot spunea că poezia nu este” o eliberare a emoției”, ci „o eliberare de emoție.” În acest context, Bousono scris că poezia este „imitație “ a unor “realități psihice
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
psihice așa cum sunt. Dacă nu o face atunci ea este doar un mimetism.Eliot spunea că poezia nu este” o eliberare a emoției”, ci „o eliberare de emoție.” În acest context, Bousono scris că poezia este „imitație “ a unor “realități psihice “, iar scopul ei este parcă să surprindă conținuturile noastre sufletești așa cum sunt. Poetul caută înainte de toate adecvarea dintre comparative și comparat. La fel ca Bousono și Croce în receptarea poeziei este necesară modificarea statutului teoretic al cititorului. În reprezentarea lui
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
și de a define întreaga revărsare a sufletului copleșit de o înălțătoare povară.reamintim că singurii termini “propri “ sunt aici cei “figurați“, ce se înlănțuie unificați prin funcția lor metaforică și simbolică, întrucât trăirea poetică are lo pe alte dimensiuni psihice, resimțite sub forma vie, concretă și fizică, oarecum, a aerului lichid ce cuprinde trupul ce se mistuie în noapte. Nu este lipsită de interes apropierea pe care suntem tentați s-o facem între gândirea poetică a lui Mircea Ciobanu, în
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]