3,998 matches
-
sau istoricizant, într-un oraș cu al cărui trecut nu ne comparăm. Dimpotrivă, preocupare pentru atelierele de idei ale prezentului, ca, de pildă, radicalismul în artă și cultură (lovind, ca o modă, periodic), discutat la o masă rotundă de un publicist, Roger Willemsen (prezent, de altfel, de mai multe ori în festival), de Charlotte Roche, căreia ți-ar fi greu să-i găsești o etichetă (este actriță, scriitoare, cîntăreață, moderatoare de emisiuni muzicale) și de Claus Peyman, directorul artistic la Berlin
Vedere din Köln by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8690_a_10015]
-
așa cum "Stăpînul" o are pe "Duduia" - pe care mediul românesc o detesta cvasiunanim, pentru că era evreică, acuzînd-o că îl conduce pe rege - și el, umilul său slujitor, are la gazetă "amanta sa spirituală", cum l-a numit pe Sebastian un publicist de la Adam, îl are deci pe evreul Mihail Sebastian..., căci evreitatea nu e nici o problemă... iar tînărul este talentat, inteligent, impertinent, bun de etalat pe pagina întîi a numărului aniversar... Nu știm dacă Sebastian și-a dat sau nu seama
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
neurologiei clinice. L-a influențat decisiv pe Sigmund Freud. În 1882, guvernul Franței a înființat prima catedră de boli ale sistemului nervos, special pentru el. A decedat în 1893. N.D. COCEA Acum 125 de ani s-a născut scriitorul și publicistul N.D. Cocea. Atașat mișcării socialiste, a fost membru al cercului „România muncitoare“ și a condus mai multe publicații legate de aceasta. A fost director al publicațiilor „Era nouă“ și „Reporter“. A rămas în istoria literaturii române pentru pamfletele sale, trei
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și lumea geme de mult folos. Aceste toate nu sânt dovezi De-naintare?... Și-ncă să vezi! Ioan Eliad (sau, după cum se numea mai târziu, Heliade-Rădulescu) a fost într-adevăr un om însemnat, dar poezia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și echitabilă din toate punctele de vedere, și conformă cu interesele țărei. Am o convingere atât de puternică în eficacitatea acestei soluțiuni încît, dacă aș fi partizan al guvernului sau în opozițiune, dacă aș fi în Cameră sau simplu cetățean publicist, în orice împrejurări ale vieței mele, nu voi susține nici o altă soluțiune, căci numai aceasta, după mine, poate salva naționalitatea română de orice pericole, numai aceasta poate da satisfacere tutulor intereselor politice, naționale și economice ale României. Ceea ce va fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de azi cele mai bune puteri intelectuale pe cari le avem muncesc spre a elibera și întoarce nația de la idealele negermane ale acelei epoce sterpe. Bresslau se-nșală când crede a găsi în scrierile lui Boerne ironia superioară a lui Pufendorf. Publicistului "Junei Germanii" [î]i lipsește cu totul superioritatea, care nu se poate întemeia decât pe învățătura pozitivă: ce distanță între temeinica sârguință a lui Pufendorf și superficialitatea lui Boerne, care n-a gândit și n-a cercetat nicicând serios o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui nu le mai citește nimenea afară de specialiști, Heine trăiește și va trăi. De ce? Nu pentru că Heine era într-adevăr o natură cu mult mai bine înzestrată decât Boerne, nu numai pentru că poezia are o viață mai trainică decât scrierile publiciștilor, ci înainte de toate fiindcă Heine era mai german decât Boerne. Operele nemuritoare ale lui Heine nu sunt acele persiflări internaționale din cauza cărora era numit "le seul poete vraiment parisien", ci poeziile lui simțite nemțește. Astfel Loreley, copil adevărat al romanticei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe asemenea animale, precum Absalon, sirienii și armenii. Încă și azi armenii din Rusia și din Turcia se ocupă cu cultura catârilor. [28 octombrie 1878] {EminescuOpX 448} ["ZIARELE DIN VIENA... Ziarele din Viena ne aduc știrea că Francisc Schuselka, renumitul publicist austriac și redactorul revistei politice ebdomadare "Reforma", ar fi fost lovit de dambla în ziua de 7/19 ianuarie și că starea sa inspiră serioase îngrijiri. Schuselka e un om cam în vârstă, căci e născut la anul 1811, la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Russki arvih“ („Arhiva rusă“), nr. 4, 1864. 65. Unul dintre epitafurile lui Karamzin. Aceste cuvinte, la dorința lui Mihail și a lui Feodor Dostoievski, au fost scrise în anul 1837 pe piatra de pe mormântul mamei lor. 66. Aluzie la celebrul publicist A.I. Herzen (1812-1870) și la cartea acestuia Amintiri și cugetări. 67. Basancourt, Jean-Baptiste (1767-1830), general francez, participant la campania lui Napoleon. Fabulația personajului este evidentă: generalul nu avea cum să fie paj la vârsta de 45 de ani și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cât și sub cel economic. [18 ianuarie 1881] ["BIZANTINII DE LA "ROMÎNUL"... "] Bizantinii de la "Romînul" s-au agățat de-un articol al d-lui T. Maiorescu, publicat într-o foaie străină și prin care d. Maiorescu, în toată independența sa de publicist, cercetează anumite cazuri în care ajutorul Austro-germaniei ar putea să fie folositor României {EminescuOpXII 37} în contra unor dispozițiuni prea cotropitoare ale elementelor slave ce astăzi ne înconjoară. D. Maiorescu n-a vorbit nici în numele bătrânei, nici în numele junei drepte, nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o însemnătate deosebita, ca pregătitoare epocei Unirii și a adaptării poporului românesc la viața modernă. La Cezar Bolliac moartea fizică n-a fost decât încheierea morții lui intelectuale, intervenită acum câțiva ani deja. Bolliac a fost un prozator energic, un publicist din cei mai citiți și mai prețuiți. Pana sa a fost în serviciul intereselor naționale astfel cum le înțelegea și le-a rezolvat Vodă Cuza. Marea monografie asupra Mănăstirilor zise închinate e nu numai o scriere înavuțită cu documente autentice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și inatacabili, să-și modeleze cererile sale. [12 martie 1881] [ " ÎNDEPLINIM O DATORIE... "] Îndeplinim o datorie ce ni se impune de lealitatea cu care ne ocupăm de viitorul țării puind în vederea cititorilor articolul următor, datorit unuia dintre cei mai eminenți publiciști franceji. {EminescuOpXII 100} Recomandăm cu osebire citirea acestui articol, căci arareori politica ce i se atribuie principelui de Bismarck a fost espusă c-o mai mare claritate. În adevăr nimeni n-a demonstrat mai bine viitorul, daca această politică ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
calapodul cărora se întind ca Hristos toate puterile vii ale acestui popor. [13 martie 1881] ["ÎNTR-UNUL DIN NUMERELE TRECUTE... "] Într-unul din numerele trecute am publicat un articol dintr-un jurnal francez asupra politicei prințului de Bismarck în Orient. Publicistul francez între altele zicea: Daca fiul împăratului Alexandru ar putea ridica vălul ce-i acopere viitorul și-i ascunde pericolul ce amenință siguranța și mărirea Imperiului țarilor poate c-ar vedea cum se grămădesc nourii ca s' aducă furtuna nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Și mai întîi declară că nu știe nici el nimica! Se poate aceasta? D-nii Rosetti și Brătianu de aproape 40 ani lucrează împreună; au format, precum se zice, un singur suflet în două trupuri până într-atîta încît cel mai mare publicist al nostru răp. Cesar Boliac, i-a numit pe amândoi cu un singur nume, d. Rosetti brătianu. Cum să nu știe d. Rosetti pentru ce s-a retras d. Brătinau? Din două lucruri unul: Ori dd. Rosetti și Brătianu stau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în interesul conservării societății și în interesul libertăților publice și deci vocea lui face autoritate, chiar de-ar fi singură. Câtă autoritate nu are opiniunea lui când, după cum se va vedea, aceasta se reazemă pe acea a celor mai mari publiciști ai Europei. [11 mai 1881] ["RÎURILE MOLDOVEI... Râurile Moldovei par a-și fi dat mâna pentru a-l opri pe d. Vasile Alexandri, cel mai popular și mai mare poet al românilor, de-a veni la București pentru ziua de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe redactorul "Romînului' și nu pe noi, a însărcinat pe acel samsar și cointeresat în afacere care împle pagina întîia a foii guvernamentale cu articole ce privesc buzunarul său propriu înainte de toate. Atât de onorabile încît știu a deosebi pe publicist de samsar și i-au lăsat "Romînului" sarcina de-a apăra un institut de bancă a cărui esență e speculațiunea. Și de-aceea le suntem recunoscători! De aceea am fost liberi de-a discuta cestiunea Creditului Mobiliar din punctul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scrierile în foc. Pentru pătura superpusă de civilizație greco bulgară de la noi nu există nici limbă, nici știință, nici literatură românească. Dar poate să aibă străinătatea o opinie atât de rea de noi precum o merităm? Intră în imaginația străinătății publiciști ca d-alde Carada, Fundescu, Basarabescu ș. a., învățați ca Cernătescu, Crăciunescu ș. a., generali ca Cernat, directori de bancă națională ca Costinescu, directori de minister ca S. Mihălescu, miniștri ca Giani, viceprezidenți de adunare ca Sihleanu? Este imaginabilă starea aceasta de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acest instrument de acțiune politică de venalitate. Nu vorbim aci de personalități. Desigur există personalități oneste în această breaslă, dar ele sunt așa pentru că așa le-a făcut Dumnezeu. Industria gazetăriei în sine e expusă unor primejdii morale de cari publicistul cutare ori cutare scapă, de cari publicistica nu poate scăpa. Cu toate acestea există o garanție în contra acestor neajunsuri și o garanție puternică. Aceasta consistă în faptul că îndărătul unei întreprinderi ziaristice stă un grup de personalități politice cari au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu puține excepții caracterizează evoluția tuturor avangardiștilor. Dacă drumul poetului începuse ceva mai devreme (primele versuri le tipărise în Sburătorul literar, în noiembrie 1922, apoi în reviste ca Flacăra, Năzuința, Contimporanul, pentru a le aduna în 1923 în volumul Restriști), publicistul Voronca se formează și începe să se afirme abia după lansarea Manifestului activist către tinerime al lui Ion Vinea, ce marca, în revista Contimporanul (nr. 46, mai 1924), deplina închegare a unei grupări românești de avangardă, sub auspicii constructiviste; el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
, Alex.[andru] St. (c. 1875 -?), poet și publicist. Este fiul Constanței și al lui Ștefan Vernescu. Descendent al unei familii aristocrate, de intelectuali influenți în politica vremii, dar numărând și oameni de artă, V. s-a format ca autodidact. A debutat editorial cu placheta Romanițe (1899), incluzând versuri
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
, (pseudonim al lui Ioan Al. Vasilescu; 16.XII.1881, Turnu Măgurele - 29.IV.1960, București), dramaturg, memorialist și publicist. Este fiul Elizei Alexandrina (n. Bătășanu) și al lui Alexandru Vasilescu, funcționar vamal. A urmat cursul primar la Giurgiu și Ploiești, cel secundar (absolvit în 1900) la Călărași și la liceele „Traian” din Turnu Severin și „N. Bălcescu” din Brăila
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
, Ernest (5.X.1917, București - 29.IX.2003, București), poet și publicist. Este fiul Ecaterinei (n. Cristian) și al lui Ioan G. Verzea, subdirector în Ministerul Industriei și Comerțului. Urmează la București școala primară și trei clase la Liceul „M. Eminescu”, încheindu-le în 1933 la Liceul „Știrbei Vodă” din Călărași. În
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
cele mai noi promoții, încă fără volum, din ambele categorii fiind reprezentați zeci de scriitori), Remember: Tezele din iulie, Nicolae Manolescu - cronicarul și rapsozii, O privire asupra modernității, Cartea de referință, România virtuală, Monografia în vremuri postmoderniste, Scriitorul român ca publicist, Cazul Patapievici ș.a. Pe coperta a patra e inserată de la un moment dat o listă de „teme de viitor”: Starea studiilor clasice la români, Cărțile miniștrilor noștri, Cartea vorbită la români, Poetul for ever: Ion Mureșan, Cioran - cu documentele pe
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
, Ștefan (26.XII.1838, Craiova - 2.X.1899, București), publicist, prozator și traducător. Fiu de avocat, V. nu terminase încă școala când, atras de teatru, fuge cu trupa craioveană a lui C. Mihăileanu. Aventura ia sfârșit destul de repede, fugarul fiind adus înapoi de familie și trimis la București, unde este
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
institut particular, denumit mai întâi Institutul „Heliade”, apoi Liceul „V. Alecsandri”. Deși retras din teatru, în 1899 este numit subdirector al Teatrului Național, dar nu mult după deschiderea stagiunii contractează o pneumonie care îi este fatală. V. a fost un publicist înzestrat, însă un scriitor incert. A scris cronici dramatice (în „Țara”, „Timpul” ș.a.), uneori semnate cu pseudonime: Kent (la „Revista românească”), De la Craiova („Revista literară”), Eu („Românul”), a compus câteva piese, mai ales comedii, a elaborat studii și articole de
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]