2,617 matches
-
43, 58, 95; VI, 23, 45, 67. Fiecare intrare va cuprinde numele, prenumele, mențiunile de identificare (dacă e cazul), apoi cifra sau cifrele unde apare numele respectiv, cifrele fiind despărțite Între ele prin virgulă. Unele edituri folosesc diverse semne de punctuație Între prenume și prima cifră (două puncte, virgulă, linie de pauză sau cratimă), iar altele nu pun nimic, deși corect ar fi să se pună două puncte: Scridon, Gavril: 343, 481, 518 Scridon, Gavril, 343, 481, 518 Scridon, Gavril - 343
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1973 1. Este un indice de nume, redactat pe două coloane, cifrele din dreptul intrărilor indicând numărul titlului, nu al paginii. 2. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 3. Autorii care au două nume de familie legate Între ele prin cratimă au fost inventariați În funcție de primul nume de familie: Bengescu-Dabija, G; Bogdan-Duică, Gh.; Botez-Sachelar, Al. 4. În cazul unor autori, prenumele este deconspirat cu ajutorul parantezelor drepte (Berthelot, [Marcelin
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
paginile din prefață). 2. Sub denumirea „Indici” sunt incluse numele de autori, de persoane, precum și denumirile unor asociații (Asociația Scriitorilor Români din Transilvania) sau instituții (Ateneul Român). 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. La Apollonius și Arbiter se menționează că sunt pseudonime, fără a se preciza cine se ascunde În spatele acestora, dar la Aristarc se face trimiterea la G. Călinescu. 5. Numele sunt despărțite de prenume prin virgulă, cu excepția numelui maghiar, Áprily
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
literelor cu diacritice (ă, Î, ș, ț) de cele simple, ceea ce face ca, În mod greșit, Rătești să fie Înainte de Rathenau, Walter, iar RÎșca Înainte de Rist, Ch. 4. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 5. Numele consacrate sunt scrise fără virgulă: Raoul cel Spân, Richard Inimă de Leu. 4 Al. Zub, Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Bibliografie, Editura Enciclopedică și Editura Militară, București, 1971 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile. 2. Indicele de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Indicele de materii cuprinde un spectru larg de informații: periodice (Curierul de Iași, Datina, Dimineața), informații despre Divanul ad-hoc al Moldovei, despre decorări, medalii, constituția daneză etc. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. În dreptul publicațiilor s-a trecut și locul apariției: Curentul, București; Dacia, Iași; Datina, T. Severin etc. 5. Atestările autorilor la mai mult de două titluri consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1971 1. Așa cum arată și denumirea indicelui, acesta e general, incluzând autori, nume de persoane, locuri, materii etc. 2. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. Atestările inventariate la mai mult de două titluri consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 44 - 46; 237 - 239. În mod greșit, s-a folosit linia de pauză și În cazul a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin chiar greșeala prefacerii lui cresc În verb tranzitiv, din rațiuni poetice, fiindcă metric se putea foarte bine zice „basmelor copite cresc” (apud Funeriu, 1995, p. 19). Multe erori de transcriere se datorează punctuației. Uneori, se impune ca aceasta să fie modernizată, fiindcă au fost introduse reguli ulterioare redactării textului original. Editarea modernă trebuie să aducă la zi ortografia. I. Funeriu ilustrează un caz din Luceafărul: Iar tu, Hyperion, rămâi Oriunde ai apune... Cere
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Se vor Înlătura grafiile etimologiste, chiar dacă ele au determinat o pronunțare pedantă. De exemplu: me → mă; resare → răsare; rezbi → răzbi; respuns → răspuns; reu → rău; seu → său; zimbet → zâmbet; zină → zână; sin → sân; ved → văd etc. • Se vor aplica regulile de punctuație În vigoare. Aceasta Înseamnă că, de pildă, dacă Într-un text pe care Îl avem de transcris constatăm folosirea greșită a virgulei sau absența acesteia din poziții unde era absolut necesară (de exemplu, Înainte de dar, iar, Însă, ci), vom pune
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
corectură să se facă În faza de tehnoredactare a cărții sau articolului de revistă, fiindcă tehnoredactarea la calculator a unui text corectat poate genera noi greșeli, cum ar fi despărțirea arbitrară a cuvintelor În silabe, semne de ortografie sau de punctuație puse la Început de rând etc. Până la apariția calculatorului, traseul unui text de la manuscris la pagina tipărită era destul de anevoios. După ce autorul Își scria textul, și-l dactilografia sau Îl preda unei dactilografe de meserie, care Îl bătea la mașină
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
limbajul tipografilor, prin literă se Înțelege „orice material tipografic care servește la redarea textului, făcând posibilă transmiterea ideilor cărții către cititor” (***, Tehnoredactarea..., p. 26). Prin urmare, literele vor include semnele grafice propriu-zise ale alfabetului, cifrele, semnele de ortografie și de punctuație, precum și semnele convenționale (cum ar fi: @, $, simbolul telefonului etc.). Calculatoarele au Înlocuit noțiunea de literă cu cea de semn sau caracter. Mulți tehnoredactori calculează acum dimensiunile unui text prin numărul semnelor pe care le conține, pe care orice calculator le
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
modificări substanțiale, În raport cu Împrejurările În care este rostit (p. 193). Așa a luat naștere arta de a vorbi În public, despre care s-au scris tratate În toată regula. Limba scrisă nu posedă un asemenea arsenal de mijloace. Semnele de punctuație, punerea În pagină, precum și alte procedee grafice sau tipografice - oricât de rafinate ar fi ele - nu pot suplini subtilitățile acustice ale vorbirii reale (Funeriu, 1995, p. 193). Cele câteva artificii pe care le folosim În scris (titluri, alineate, paragrafe, evidențieri
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau tipografice - oricât de rafinate ar fi ele - nu pot suplini subtilitățile acustice ale vorbirii reale (Funeriu, 1995, p. 193). Cele câteva artificii pe care le folosim În scris (titluri, alineate, paragrafe, evidențieri de text, semne de ortografie și de punctuație etc.) au tocmai rolul de a suplini, chiar dacă Într-o măsură mai mică, virtuțile limbii vorbite. 7.1. Alineatul Prin alineat se Înțelege un rând dintr-un text În care primul cuvânt este retras puțin la dreapta, pentru a marca
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Vincent, Good Reason for Writing. A Text with Readings, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1983. Becker, Howard S., Writing for Social Scientists: How to Start and Finish Your Thesis, Book, or Article, University of Chicago Press, Chicago, 1986. Beldescu, G., Punctuația În limba română, Editura Procion, București, 1995. Bernstein, Theodore M., The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York, 1977. Bertrand, Claude-Jean, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cornelsen Verlag, Stuttgart. ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. ***, 1993 The Chicago Manual of Style. The Essential Guide for Writers, Editors, and Publishers, The University of Chicago Press, Chicago. ***, Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Editura Univers Enciclopedic, București. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, 1985, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York. Andronescu, Șerban C., 1997, Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București. Avram, Mioara, 1987, Probleme ale exprimării corecte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1983, Good Reason for Writing. A Text with Readings, Wadsworth Publishing Company Belmont, California. Becker, Howard S., 1986, Writing for Social Scientists: How to Start and Finish Your Thesis, Book, or Article, University of Chicago Press, Chicago. Beldescu, G., 1995, Punctuația În limba română, Editura Procion, București. Bernstein, Theodore M., 1977, The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York. Bertrand, Claude-Jean, 1993, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist. I. 1927-1939, Editura Minerva, București. Călinescu, G., 1965, Impresii asupra literaturii spaniole, Editura pentru Literatură Universală, București. Cernicova-Bucă, Mariana, 1999, Stilul publicistic actual. Cu privire specială asupra interviului, Editura Augusta, Timișoara. Cernicova-Bucă, Mariana, 2007, Punctuația În publicistica românească actuală, Editura Artpres, Editura Augusta, Timișoara. Chelcea, Septimiu, 2000, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București. Chelcea, Septimiu, 2007, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Day, Robert A., 1994, How to Write and Publish a Scientific Paper, edi’ia a IV-a, Oryx Press, Phoenix. Drașoveanu, D.D., 1997, Teze și antiteze În sintaxa limbii române, Editura Clusium, Cluj-Napoca. Drincu, Sergiu, 1983, Semnele ortografice și de punctuație În limba română. Norme și exerciții, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Dumistrăcel, Stelian, 2001, Până-n pânzele albe. Expresii românești. Biografii - motivații, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași. Eco, Umberto, 2000, Cum se face o teză de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
E., 1990, Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Co, New York, Londra. Hristea, Theodor, 1984, Sinteze de limba română, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Albatros, București. Ilovici, Edith, 1972, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București. Irimia, Dumitru, 1995, Introducere În stilistică, Editura Polirom, Iași. Jordan, R.R., 1980, 1989, Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, 1978, Handbook
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
George Coșbuc, prefață de Ion Vlad, Editura Fundației Culturale Române - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca. Strunk, William, Jr.; White, E.B., 1979, The Elements of Style, ediția a III-a, Macmillan, New York. Șerban, Vasile, 1996, Exprimarea corectă În jurnalistică. Ortografie - ortoepie - punctuație. Stil publicistic. Acord gramatical, Editura Augusta, Timișoara. Șerbănescu, Andra, 2001, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași. Tohăneanu, G.I., 1995, Dicționar de imagini pierdute, Editura Amarcord, Timișoara. Turabian, Kate L., 1987, A Manual for Writers, 5th ed., University of
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dintre coordonatele mesajului oral care se construiește odată cu derularea slide-urilor (concretizare a mesajului scris, gândit anterior de către locutor); comunicarea pe Messenger (cu modificarea codului vezi, de exemplu, prezența abrevierilor de tipul "np" "no problem", lipsa semnelor de ortografie și de punctuație, redarea grafică particulară a unor sunete: ț = tz, ș = sh; folosirea diferitelor tipuri de "emoticons" etc.), prin e-mail (cf. Hobjilă, 2012; Collister, 2011; Provine, Spencer & Mandell, 2007; Zafiu, 2003; Sarbaugh-Thompson & Feldman, 1998 etc.), SMS, mesaje telefonice înregistrate etc.; reprezentări ale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
concizie etc.); discordanțe între comportamentul verbal și cel nonverbal (își exprimă, verbal, disponibilitatea de a discuta mai detaliat despre..., dar se joacă nerăbdător cu pixul, dă din picior etc.); dificultăți de exprimare; dificultăți în comunicarea scrisă (ilizibilitate, greșeli de ortografie, punctuație etc.); ticuri verbale/ nonverbale/paraverbale (repetarea unui cuvânt, a unui gest, intonația particulară a așa-numitelor elemente "de umplutură" "ăăă", "îîî", "îîăă" etc. pot deranja interlocutorul, distrăgându-i atenția de la conținutul mesajului sau chiar generându-i o stare de disconfort
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
încrucișate pot însemna senzație de frig (dacă temperatura este scăzută în contextul comunicativ respectiv, nu neapărat închidere către comunicare, refuz de relaționare etc.); de asemenea, este necesară "citirea ansamblului" "ca orice limbaj, limbajul trupului constă în cuvinte, propoziții, fraze și punctuație. Fiecare gest este un cuvânt și poate avea diferite semnificații. Doar atunci când pui cuvântul într-o frază poți să-i înțelegi semnificația. Gesturile se adună în propoziții, pe de-a-ntregul, pe care le numim "ansambluri"" (Pease, 2007, p. 94; pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
transmiterii, în comunicarea interpersonală, a unor informații complet noi pentru interlocutor, pauzele care invită interlocutorul să intervină, pauzele care-l fac atent pe interlocutor, pauzele expresive din lectura sau recitarea expresivă a unui text (pauze corespunzătoare și anumitor semne de punctuație), respectiv din replica unui actor pe scenă (pentru a mări suspansul, pentru a accentua emoția transmisă, pentru a sublinia ideea comunicată etc.); * exerciții de respirație 31: respirație profundă, respirație având corpul încordat, respectiv relaxat, "Păpușa de cârpă"32, Suflăm în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
schimb, cu diateza activă ne putem atinge direct scopul, folosind cuvinte puține și verbe de acțiune. Nu vom spune: Cineva din compartimentul tehnic urmează să facă ..." ci, "Domnul inginer Florescu va face ...". Logica incertă Un document scris clar și cu punctuație corectă sau un discurs realizat într-un limbaj elevat devin un lucru neplăcut de receptat când logica lor este incertă. O acțiune întreruptă sau o explicație ambiguă poate preface documentul sau cuvântarea în ceva dificil de înțeles. Chiar și celor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să le comunice. Majoritatea oamenilor sunt orgolioși atunci când scriu Odată ce am așternut ceva pe hârtie, respingem ipoteza că ceva ar putea fi scris greșit. Nu ne place să verificăm sau să facem schimbări în cadrul propozițiilor, organizării textului, a scrierii corecte, punctuației etc. Și chiar atunci când admitem posibilitatea schimbării, nu avem întotdeauna dispoziția de a consuma timp pentru ea. Prin urmare, problema în speță este autoaprecierea. Este primordial de a gândi clar ceea ce vrem să spunem, apoi de a scrie simplu și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]