3,386 matches
-
Tot în 1911 don Calabria a formulat Funcțiile Perpetue ale Institutului și a publicat Regulamentul pentru băieți. Don Calabria, om de credință, propune inserarea în organigrama conducerii Casei a unor sfinți, ale căror nume le găsim înscrise pe o lapidă pusă la intrarea Casei San Zeno in Monte. Textul inscripției este următorul: «Funcțiile perpetue ale Casei Copiilor Buni „Sf. Ieronim Emiliani“; Patronul absolut, de care trebuie să depindem în toate, e Domnul nostru Isus Cristos. Patroana: Maica Sa Preasfântă, Fecioara Maria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu mâinile împreunate, vă rog, vă implor: îngrijiți-vă ca această virtute să fie necontenit suverană în Opera noastră, ca să înceteze pentru totdeauna criticile, murmurările, invidiile. Să ne amintim că toți suntem muncitori, agricultori ai aceluiași stăpân care e Dumnezeu, puși aici ca să muncim pe câmpul lui: Nazareth, San Zeno in Monte, Costozza, Madonna di Campagna, Roma. Un singur pământ pe care fiecare trebuie să-l lucrăm... dar totdeauna cu acest gând, că orice loc e parte a aceluiași câmp al
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
avînd un caracter eminamente politic și cu totul aparte. O dată textul stabilit și acordul definitivat, în așteptarea semnării solemne de către ministrul Madgearu, am fost chemat la palatul Chigi, pentru parafare, la o oră neobișnuită, cînd, în frac și cu decorațiile puse, urma să plec la un dineu dat de ambasada britanică. La observația mea că îmi era imposibil, în aceste condiții anormale, să controlez textul unui acord de o asemenea amploare, atașatul comercial al Legației m-a asigurat că urmărise el
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
învățat în Serie A să exploateze fiecare centimetru. Antrenor cu apucături de cowboy, fotbaliști proveniți din cartierele imigranților. Asta e America. Neamțul Keller, scoțienii McBride și Donovan, africanul, pardon, afro-americanul Onyewu, hispanicii Reyna, Cherundolo și Bocanegra (cu un asemenea nume pus unui mafiot din Nașul, Coppola își dubla succesul de box office), italianul Mastroeni. Dar asta nu e numai America fotbalului, ci America în general. Un pămînt fără restricții de ascensiune. Peste 20 sau 30 de ani, cînd măcar o treime
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
doar un om, și noi am contribuit la contactul său cu podeaua. El a zis mereu că va continua să se bată, hrănit și de idolatria unei mulțimi care l-a folosit drept purtător de vise neîmplinite, vehicul electoral, mascotă pusă mereu pe glume. Acum cîțiva ani, după prima victorie cu Balbi, din Texas, Dorin a mers de la aeroportul Otopeni la Ploiești printr-un cordon viu. Primarii din comune, încinși cu brîu tricolor, stăteau drepți la marginea șoselei, iar lîngă ei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de declamații teatrale", ideile revoluționarilor ca suferința poporului și tiraniile boierilor sunt "fleacuri", Iancu Brătianu este "un ciocoi din cei răsculați", și el cu toți ai lui sunt "vagabonzi", "ștrengari", "mitocani". La 1848 Lăcusteanu era de părere că rebeliștii trebuiau puși "sub judecată la minut", iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului, îi spusese furios: "- O să te tai, câine, să te învăț să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu e savuros prin prudhommismul lui și prin automatismul frazei sale care a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pe un cal ce mușcă spuma în zăbale, Printre zi și noapte, el își face cale. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a călcat pe-ai săi, Dar sub mii de brațe trebuie să cază. * Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi, Turcii stau și-ascultă larma depărtată. * Printre stânci râpoase, prin adânci strâmtori, Unde urlă apa. * Într-o mantă neagră el e coperit Și e trist ca plopul ce s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gide sensul artei fiind cunoașterea (înțelege instruirea de esențe pe cale mitologică), un artist e cu atât mai adânc cu cât trăiește mai intens și pune mai multe probleme sub forma "trăirilor". Eticul fiind aspectul fundamental al destinului uman, problema trebuie pusă ca experiență morală. Artistul nu ia atitudine, ci trăiește răul și binele, eliberîndu-se de amândouă, rămânând cu o intactă curiozitate. De unde acel "imoralism" (față a preocupării morale), care la Gide se vădește în interesul pentru adolescență, delicvenți, vițiile insolite, crimă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lua astăzi în serios o asemenea poziție teoretică. De fapt, în ciuda moderației lor generale, autorii Teoriei literaturii preferă uneori cazurile extreme pentru simplificarea discuției. Este citat, de exemplu, Frank Harris pentru că reduce opera lui Shakespeare la un aspect biografic. Astfel pusă problema, replica lui Wellek și Warren că elementul biografic devine în operă (dacă devine) un element artistic și evaluarea operei nu poate să nu țină seama de acest lucru, este cu totul îndreptățită. Nu putem să nu subscriem la concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
noi ne facem că ne plouă în cap cu indo-europeni care ne-ar fi vizitat ca un uragan pe la 2000-1200 î.e.n și au măturat complet această cultură. Străinii sînt mult mai corecți în aprecierea trecutului nostru față de românașii puși să umble cu șoalda prin istoria neamului. Indoeuropenismul este bun doar pentru cei care refuză să accepte realitatea probelor arheologice și lingvistice, făcîndu-și din minciună și trădarea de neam și țară adevăruri de necontestat. Că lucrurile stau așa, le servesc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră.Tata era și vânător amator. Acasă, arma lui sta agățată într-un cui, cu țeava în sus, cu „chedica” pusă, încărcată, în camera în care locuiam toți. într-o zi, pe la amiază, mămica ne-a culcat, pe mine și pe sora Nica și s-a dus afară la treabă. Eu, fără somn, m-am dat jos din pat și am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mers la tabelul afișat și am aflat că la acea oră trebuia să fie planton iubitul meu coleg Mircea Vlad. M-am dus la patul lui și l-am găsit dormind încins, cu cartușierele la cetură, iar arma cu baioneta pusă, era rezemată de pat. Mi-am dat seama că dacă încerc să-l scol pentru a continua paza, aș face zgomot, sar trezi unii dintre colegi și s-ar afla că Mircea a dormit în timpul plantonului. Am luat arma binișor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a văzut că nu-i arma și a îngălbenjit. A ieșit afară din dormitor și umbla năuc. L-am întrebat „ce caută”și n-a fost în stare să spună. L-am poftit în cancelarie, a văzut arma cu baineta pusă, s-a repezit s-o ia și a zis către mine: „Na, mă nebunule, mă gândeam să mă sinucid”. în luna iulie,1944, eram cantonați la Gura Honț, și am fost trimis la Ineu ca instructor pentru elevii nou veniți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cerut îndepărtarea mea din parohie, m-au amenințat cu închiderea bisericii, și m-au abuzat fizic pentru a-mi lua ștampila parohiei. Am cerut anchetă și judecarea cazului, dar protopopul de atunci preotul Aurel Goraș, a refuzat ancheta, iar cei puși sămi facă greutăți, au ascuns o icoană din sfântul altar și m-au învinuit că am furat-o și am dat-o unor turiști din Franța. Când am fost învinuit, nici nu știam că icoana lipsește de la locul ei. Am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un standard al sănătății mai înalt, un mediu înconjurător mai curat și o viață culturală bogată.”[World Bank, 1991, p.4]. Este indubitabil faptul că starea de bine a omului este direct proporțională cu cea a naturii, problema care trebuie pusă fiind cea a co-evoluției pe termen lung dintre mediu, societate și economie. Încă din anii ’70 preocupările privind impactul pe care îl are degradarea mediului înconjurător asupra omului s-au extins la nivel mondial. Este de necontestat faptul că mediul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
că dezvoltarea economică interacționează cu dezvoltarea socială, ale cărei dimensiuni sunt de natură sociologică, psihologică și politică și vizează comportamentul uman. Este indubitabil faptul că starea de bine a omului este direct proporțională cu cea a naturii, problema care trebuie pusă fiind cea a co-evoluției pe termen lung dintre mediu, societate și economie. De aici, un nou concept, ,,dezvoltarea durabilă”, se construiește pe trei dimensiuni: economică, socială și de mediu și urmărește menținerea calității vieții pe termen lung. Este esențială analiza
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
zugrăvite’n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într-adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi, corect gramatical, înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva în umbră. Cum vrea poetul, însă, e altceva: el spune că aceste icoane sunt zugrăvite cu umbră, în rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Răstignit. Cei ce nu se vor încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sacru zăcământ! GROAPA COMUNĂ Fortul 13 Jilava Aprig călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De groaza pusă lespede zadar Căci nu putu acoperi mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legiunii și țării trupurile martirilor lor. Toată noaptea au lucrat echipele legionare pentru ridicarea grelei lespezi de beton ce acoperea marele mormânt. Reflectoare puternice au înlesnit munca neobosită a legionarilor. Ici, în stânga gropii, cum cobori dâmbul, străjuiește crucea de curând pusă. Pe ea, patrusprezece nume scumpe: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caratănase, Doru Belimace... De jur împrejurul ei licăresc nenumărate lumânări. Veghea lor împrăștie creștineasca rugă pentru cei morți, înmormântați fără mărturia sfântă de ceară și lăsați acolo în hrăpărețul pământ fără nici o rugă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-i credință creștinească, ale călăilor. Toți au fost aruncați cu fața în jos. Nici unuia nu i s-a îngăduit să-și îndrepte fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre cerul ce le acoperea sfânta lor țară, pentru care suferiseră martiriul. Puși unul peste altul în groapa comună... Era înfrățirea în același gând, în aceleași aspirații. Fără să-și dea seama, călăii au simbolizat acolo legătura ce făcea din toți martirii, unul! Pe planșeu, s-au desfăcut patrusprezece hârtii, pe care vor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
senzația că sunt supuse unui interogatoriu. ÎNTREBĂRI DESCHISE Dacă vrem să menținem o conversație vie și să o facem mai interesantă și profundă, după o întrebare închisă e bine să. urmeze una deschisă, întrebările deschise amintesc de genul de întrebări puse elevilor la lucrările scrise, ele pretind răspunsuri mult mai lungi, nu doar câteva cuvinte. Ele cer explicații și prezentări detaliate și, spre satisfacția partenerilor de conversație, indică și faptul că suntem atât de interesați de ceea ce au spus, încât vrem
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
efort. Alte exemple pentru acest gen neplăcut de întrebări sunt: "Ce-ai mai făcut în ultima vreme?"; "Povestește-mi despre tine"; Ce mai e nou?" în al doilea rând, "Cum au mers azi afacerile?" sună mai degrabă ca o întrebare-clișeu pusă în scopul deschiderii comunicării, decât ca o cerere adevărată de informație, întrebările-clișeu generează de obicei răspunsuri-clișeu, cum ar fi "Binișor" sau "Nu prea rău". în sfârșit, Melissa a repetat aceeași întrebare în fiecare zi. Prin aceasta, nu numai că a
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi ... între fruntașii politici". Parvenit, șantajist, grosolan, impostor, are ca deviză "scopul scuză mijloacele", pusă însă, din pricina inculturii, pe seama nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru!" și conduce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mă gândeam cum s-o schimbat lumea În șapte ani și trei luni... Și văd că vine unu’ și stă față În față cu mine. Da’ când am pornit din Gherla mi-o spus: „Fiți atenți, că avem În gări puși să vă tragă de limbă”. Și-am semnat că, dacă voi divulga prin ce-am trecut, să mă lovească legile aspre ale Republicii. Și zice ăla către mine: „Da’ de unde vii?”. „Da’ pe dumneata ce te interesează, eu te-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]