4,129 matches
-
ridicată. În preajma acestor tulburări, la Începutul aceleiași luni (aprilie 1859), la Galați avusese loc un pogrom sângeros, declanșat de o Învinuire de infanticid ritual (vezi capitolul „Infanticid ritual”). În romanul autobiografic al lui Ion Călugăru Copilăria unui netrebnic (1936), În timpul răscoalei țărănești din 1907, un personaj din mahalaua evreiască a Dorohoiului spune speriat : „Poate că iară (se) poruncește să tundă bărbile bătrânilor [evrei], cu foarfecele de tuns oile” <endnote id=" (197, p. 41)"/>. Se pare că asemenea evenimente s-au produs
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mahalaua evreiască a Dorohoiului spune speriat : „Poate că iară (se) poruncește să tundă bărbile bătrânilor [evrei], cu foarfecele de tuns oile” <endnote id=" (197, p. 41)"/>. Se pare că asemenea evenimente s-au produs Într-adevăr, pentru că și În romanul Răscoala (1932) Liviu Rebreanu pune un personaj să comenteze În acest sens revoltele antievreiești declanșate de țăranii din Bucovina În primăvara anului 1907 : „Nu-i nici-o pagubă dacă se vor pierde câțiva perciuni ! zise Titu [Herdelea] râzând. Numai așa o să mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
râzând. Numai așa o să mai scape satele de ei, că prea s-au Înmulțit !”. Simptomatică este În această frază ambiguitatea dintre „tăierea perciunilor” și „moartea jidanilor”, o ambivalență care apare și În alte replici ale romanului : „Și-a mers așa [răscoala] câteva zile și-a coborât [dinspre Bucovina] mereu și mereu cu «jos jidanii» și «jos perciunii»”. Într-un articol intitulat sugestiv „Să-i lovim În cap pe jidani ?”, Onisifor Ghibu răspunde negativ la Întrebarea din titlu, dar descrie o situație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câtă vreme nu simt un pumn viguros apăsându-le pe ceafă...” (sublinierile Îmi aparțin). „Pumnul viguros” căruia Îi simțea lipsa marele istoric nu a Întârziat să lovească. Astfel de texte instigatoare au contribuit și ele la orientarea antievreiască a Începutului răscoalei țărănești din 1907, cu toate pogromurile și jafurile produse de răsculați (mai ales În luna martie) În sate și În cartierele evreiești ale unor localități din nordul Moldovei <endnote id="(125, p. 262 ; 208, pp. 393-395)"/>. „L-am lăsat pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(125, p. 271)"/>. Nu numai Nicolae Iorga și nu numai ziarul Neamul românesc au dus atunci acest tip de campanie diversionistă. Comentând pogromurile antievreiești Înfăptuite de țăranii moldoveni În primăvara anului 1907, un personaj - ziarist - din romanul lui Rebreanu Răscoala spune : „E o supapă de siguranță. Bătând pe jidani, țăranii se vor răcori și vor uita pe ceilalți boieri și arendași care nu-s jidani, dar Îi exploatează la fel, dacă nu și mai rău [...]. Urmărește toată presa ! Pretutindeni, mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai pe față, sunt justificate, aprobate, chiar blagoslovite sălbăticiile țăranilor răzvrătiți, cu scuza subînțeleasă «Jos jidanii !»” <endnote id="(209, p. 212)"/>. Sau : „Jidanii [arendași] sunt vinovați că ciocoii exploatează pe țărani ! Știi, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
continuare, textul colindei prezintă cum, tocmindu-se la sânge, evreul reușește să cumpere foarte multe produse cu acești bani <endnote id="(184, p. 45)"/>. Revenind În spațiul românesc, Într-un articol intitulat „Camătă și cămătari” și publicat În 1907 - anul răscoalei țărănești și al pogromurilor antievreiești - poetul Alexandru Macedonski avea curajul să contrazică opinio communis : „Camăta nu este un sentiment sufletesc evreiesc, el este un sentiment al tuturor oamenilor de orice religie ar fi, [dar] e folosit pentru a pune Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când au ocupat Mănăstirea Argeș, scrie Paul de Alep la jumătatea secolului al XVII-lea <endnote id="(76, p. 168)"/>. Radu Rosetti povestește cum au profanat oștenii otomani icoanele și bisericile din Moldova, În 1821, când au Înecat În sânge răscoala eteriștilor : „Și-au făcut [turcii] râs de biserici Într-un chip sălbatec, punând În ele cai și Împușcând În icoane sau ciopărțindu-le cu lovituri de săbii ; În multe biserici de la țară se mai văd și astăzi urmele acestor devastări” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Maramureș. 207. Iuliu Zanne, Proverbele românilor, vol. VI, Editura Socec, București, 1901. 208. Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat țăranii, ediție Îngrijită de Z. Ornea, Editura Eminescu, București, 1987 (prima ediție la Editura Socec, București, 1907). 209. Liviu Rebreanu, Răscoala, Editura Facla, Timișoara, 1987. 210. Maurice d’Hauterive, Mémoire sur l’état ancien et actuel de la Moldavie, présenté à S.A.S. Prince Alexandre Ipsilanti en 1787, București, 1902 ; cf. 124, p. 323. 211. Liviu Rebreanu, Gorila, Editura Minerva, București, 1985
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reședință, în conformitate cu ordinul Direcției generale a poliției nr.66471 din 20 septembrie 1940 în cavourile cimitirelor de rit mozaic din țară s-au găsit depozitate arme și muniții care ar urma să fie folosite de elemente comuniste într-o eventuală răscoală după dispozițiile centralei comuniste. De acest procedeu s-au folosit evreii și comuniștii din teritoriile ocupate, dând un real ajutor trupelor sovietice în timpul retragerii trupelor române. La 17 septembrie 1940 cu adresa nr.3843, comandantul Garnizoanei, căpitan N.Slătescu, ofițer
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
român. Dovada am găsit-o Într-un document emis de CDE Huși cu ocazia comemorării revoltei din ghetto-ul Varșoviei. Secretarul Apfelbaum și responsabila cu cultura, Maria Wagraih, semnaseră documentul numit „Raport cu ocazia comemorării celei de-a 6a aniversări a răscoalei din ghettoul Varșoviei” pe care l-au trimis la București cu numărul 417/22 aprilie 1949. După ce au spus că „Mobilizarea s’a făcut prin agitatorii noștri”, cei doi au trecut la subiectul propriu-zis pe care l-au pigmentat cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să nu reușească. Ceva îl tot reține. Ce anume ? Dificultatea de a-i comunica această schimbare de tactică lui ștefan Sileanu, care clar credea că joacă Shakespeare ? Amintirea unui anumit premiu pentru debut, acordat cîndva la Cannes unui film numit Răscoala ? Fantoma severă a Vitoriei Lipan eroina unei alte ecranizări semnate Mircea Mureșan ? Că doar nu l-o fi reținut respectul pentru contribuabil ! Zău, nu era cazul ! Vine un moment cînd orice film de calitatea Azucenei e obligat să se privească
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
realitate, așa cum dovedește foaia matricola, Ceaușescu nu se născuse în comuna Scornicești, ci într-un cătun din apropierea comunei, Tătărai. Conform lui A. B. Cornea, originar din Scornicești, cătunul fusese întemeiat de câteva pâlcuri de tătari, refugiați prin partea locului după răscoală lui Tudor Vladimirescu, pe lângă care se aciuaseră ulterior mai multe grupuri de țigani nomazi. În timp ce comună Scornicești se constituise prin 1803, cănd boierul Radu Scornici primise încuviințarea Episcopului de Slatina să-i adune într-o așezare temeinică pe toți cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
insurecției preconizate de "Planul Kolarov". Insurecția a fost însă înăbușita de Armată Română. Exacerbarea din 1924 a așa-zisei probieme naționale a României, de către Komintern și de brațul sau din Europa de sud-est, Federația Comunistă Balcanică, venea pe fundalul eșecului răscoalei comuniste din Bulgaria și a instaurariri la Sofia a unui regim de mână forțe, condus de generalul Tankov. Fapt care îi determinase pe liderii Komintern-ului și FCB să abandoneze, momentan, Bulgaria ca obiectiv insurecțional și să pună ochii pe România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
instanță para- doxală cel puțin din două motive : 1. Societatea în mijlocul căreia a trăit Caragiale nu a manifestat acel dinamism dizolvant propriu violenței devenită politică de stat. De aceea dramaturgul a fost profund tulburat de evenimentele din 1907 din timpul răscoalelor țărănești 2. Niciunul din- tre contextele operei nu invocă violența decât cel mult ca pe un fapt necesar dinamizării unei situații în sens dra- matic, ca intrigă într-un sens larg, dar nu și ca tensiune permanentă. Exemplară în acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
brumă a atacat ochiul-boului și noi Încă nu ne mutaserăm la oraș. Iarna lui 1905-1906, când a sosit Mademoiselle din Elveția, a fost singura iarnă din copilăria mea pe care am petrecut-o la țară. A fost anul grevelor, al răscoalelor și al masacrelor declanșate de poliție și bănuiesc că tata a vrut să-și țină familia departe de oraș, În casa noastră liniștită de la țară, unde popularitatea lui printre țărani putea diminua -, după cum În mod corect a presupus -, riscurile unei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și al masacrelor declanșate de poliție și bănuiesc că tata a vrut să-și țină familia departe de oraș, În casa noastră liniștită de la țară, unde popularitatea lui printre țărani putea diminua -, după cum În mod corect a presupus -, riscurile unei răscoale. A fost totodată o iarnă deosebit de aspră, aducând nămeții de zăpadă pe care Mademoiselle se aștepta să-i găsească În bezna hiperboreală a Îndepărtatei Moscove. Când a coborât În mica gară din Siverski, de unde mai avea de parcurs Încă șase
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Chilia; și mult l-a durut pierderea Gurilor Dunării și ieșirea la Marea cea mare. Ce căta un cui străin înfipt în inima Moldovei?! protestează Vlaicu. Asta așa-i! Cu dreptate a fost... Dar de ce mi-am băgat coada în răscoalele din Scaunele secuiești, când secuii și sașii s-au răzvrătit împotriva stăpânirii? Dar de ce Mateiaș oploșise la Buda pe ucigașul de Petru Aron și uneltea cu el să te dea jos din Scaunul Moldovei? sare Luca Arbure. Aiasta, iarăși, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cel al Basarabiei de sud: Cahul, 1770, Ismail, decembrie 1790, când cetatea puternic fortificată de turci, socotită inexpugnabilă, a fost luată cu asalt de oștile lui Suvorov (victoria acestuia a avut un puternic ecou în Europa și a provocat o răscoală populară la Constantinopol; poeții Derjavin și Byron i-au închinat ode). Ismailul a mai fost cucerit de ruși în 1770 și 1809; Chilia - în 1771, 1790 și 1806, Akermanul - în 1770, 1789 și 1806 etc. În timpul războiului din 1806 - Basarabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și Ileana, tata a istorisit cum s-au petrecut lucrurile, iar eu, care eram de față, am fost atât de impresionat, încât întâmplarea a rămas în memorie pe toată viața. Poate că și această îmtâmplare m-a determinat să cercetez „răscoala țărănească din 1907”... CATARACTA. La vârsta de 55-60 de ani, bâtu și-a pierdut vederea, a făcut cataractă. Fără vedere, în casă, în curte și în grădină, umbla și lucra ca și mai înainte. A stat fără vedere vreo zece
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
noștri. Vom da doar câteva exemple: Alexandru Zirra - Alexandru Lăpușneanu, după nuvela lui Costache Negruzzi, Capra cu trei iezi, după povestea cu același nume a lui Ion Creangă, O făclie de Paști, după nuvela lui I.L.Caragiale, apoi opere mari: Răscoala de Gheorghe Dumitrescu, după Liviu Rebreanu, sau Ion Vodă Cel Cumplit și Decebal, de același compozitor, Peneș Curcanul de Emil Lerescu ori Millo Director de Traian Mihăilescu, ambele după Vasile Alecsandri, ș.a. Chiar de la primele încercări de creare și propagare
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Priculiciul de Zeno Vancia ș.a., repertoriul crștea mereu. Dar timpul trecea (consemnez în calitate de participant direct ca regizor artistic la realizarea multor premiere) și repertoriul ieșean se îmbogățea cu noi lucrări de operă valoroase, cum ar fi Ion vodă cel cumplit, Răscoala și Decebal, de Gheorghe Dumitrescu, Traian și Dochia de Dimitrie Cuclin, Stejarul din Borzești de Theodor Bratu, Millo director de Traian Mihăilescu, Peneș Curcanul de Emil Lerescu, Arald și Luceafărul de Nicolae Bretan, Mariana Pineda de Doru Popovici ș.a. De
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pe măsura talentului, evident, al multor compozitori și interpreți! Nu putem uita, în acest context, succesul pe care l-au avut ieșenii într-un turneu la Stara Zagora, în Bulgaria, în anii optzeci, cu monumentala operă a lui Gheorghe Dumitrescu, Răscoala. Păstrând proporțiile, trebuie menționat și succesul de la Chișinău din 1990, cu Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino, ca și cel din 1994 cu Harță Răzeșul de Victor Iusceanu. Să nu uităm însă atenția de care s-a bucurat și
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
lui Bârzoi, Valeriu Burlacu („Ofișăriul”), Julieta Haluș (Luluța), Eliza Nicolau (Cumnățâca) și Alfons Radvanschi în rolul lui Guluță, Nicolae Șubă în memorabilul servitor Ion. S-a jucat, de asemenea, pe lângă alte spectacole de operă, o reușită versiune scenică a operei Răscoala de Gheorghe Dumitrescu, spectacol care se clasase pe locul I la întrecerea artistică națională între toate Operele din țară. Aș mai adăuga că am regizat, numai pentru această scenă, numeroase spectacole de sinteză cu toate forțele artistice ieșene, redutabile de la
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de Nord În 1940 de către aliata Ungarie hortystă. Expansionismul maghiar a continuat agitând steagul iredentismului și superioritatea culturală la vest de Carpați. Înțelegerile care au urmat după căderea Cortinei de fier stau sub semnul tendințelor maghiare din trecut relevate de răscoala lui Gh. Doja, martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan, soarta lui Avram Iancu și a oștirii sale, atrocitățile la retragerea armatei ungare În 1918 și 1945, evenimentele de la Tg. Mureș din 1990 și agitațiile antinaționale din Harghita și Covasna, fluturarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]