2,766 matches
-
mine un lux destul de recent dobândit. Devenit posibil abia în urma prăbușirii dictaturii. Cât timp mai existase dictatura, mă învățasem să trăiesc primind amenințări cu moartea - iar în ultimii trei ani de dictatură le primeam aflată deja în Germania. În acest răstimp, n-am reflectat la lucruri decât în imediat, „pe loc“. Firește, de la un loc la altul, de vreme ce și ziua se muta de la un loc la altul. Dar fiind mereu împresurată de ziua aceea - și nu de undeva de deasupra ei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
poate sluji drept avertisment, problema cu muncitorii străini fiind că și în momentele când lesne te-ai putea dispensa de ei - adică în afara orelor de lucru -, ei se încăpățânează totuși să existe. Noi îi chemăm să muncească, iar în acest răstimp dumnealor mai și trăiesc. Ba pe deasupra se îndeletnicesc cu lucruri durabile, își întemeiază gospodării și familii, rămân la noi și procreează. Iar copiii dumnealor sunt la rândul lor indieni - dacă nu pe de-a-ntregul, barem pe jumătate. Se știe doar
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și-a dat și își dă în continuare roade tot mai bogate. Sute de milioane de oameni au trecut dincolo de pragul care le împiedică zarea; sute de milioane de oameni - și printre ei și noi, din această țară bătută în răstimpul veacurilor de toate vânturile - gândesc astăzi altfel. Răspândite în masele largi ale oamenilor muncii, ideile socialismului științific au devenit o forță irezistibilă. Încrederea în puterile omului, care poate din ce în ce mai mult să stăpânească forțele potrivnice, a dat naștere unui climat de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
formarea unui om nou, înaintat, liber și creator, stăpân al istoriei, un om în care se împlinesc - în luptă necontenită pentru transformarea lumii - acele trăsături ce constituie certitudinea viitorului, un om capabil să opună lumii vechi realizări care în acest răstimp atât de scurt au schimbat fața țării.“ („Cetățean al Republicii“, Scînteia, 30 decembrie 1958) „Poporul român s-a identificat cu politica partidului său comunist pentru că acest partid a fost și este singurul din istoria zbuciumată și de atâtea ori tragică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ionescu sau din Petre Țuțea. Prin urmare, le zice, întradevăr, bine: că țăranul român e genial și că alege să fie Fiul lui Dumnezeu (oare face asta la bufetul satului, unde ascultă manele?), că acest țăran are de partea lui „răstimpul, care e moștenirea cristică“, că noi, românii, credem în Dumnezeu și nu în FMI (care e mână în mână cu cei care ne vor răul!), că românii adevărați, credincioși și cu ură față de străinii decăzuți, sunt foarte numeroși și reprezintă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
făcut câțiva ani de teologie și a câștigat câțiva însoțitori”9. O dată devenit Magister Artium la Paris, gândul de a se întoarce la Ierusalim îl cucerește din nou (dar se poate spune că l-a părăsit vreodată în tot acest răstimp?): împreună cu tovarășii săi hotărăște „să meargă la Veneția și la Ierusalim și să-și închine viața pentru binele sufletelor”1. De data aceasta însă, ei prevăd o alternativă pentru cazul în care plecarea ar fi fost cu neputință: „Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
o dată de propria experiență atunci când a schițat stilul de viață al studenților iezuiți. În fine, după hirotonire și înainte de a se fi pus la dispoziția Papei, cei dintâi însoțitori s-au retras în reculegere undeva prin împrejurimile Veneției. În acest răstimp, Ignațiu a retrăit câte ceva din experiența sa de la Manresa, într-un fel propriul său noviciat. Un posibil ecou al acestei perioade este ultima etapă a formării iezuiților, numită „a treia probă” și care se vrea, la sfârșitul anilor lungi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din belșug și lacrimi, iar această evlavie și această iubire sfârșeau cu totul în Preasfânta Treime; șam oficiatț fără a avea cunoașteri sau viziuni deslușite ale celor trei Persoane, ci șdoarț întrezărire sau înfățișare a Preasfintei Treimi. De asemenea, în răstimpuri simțeam același lucru, sfârșind în Isus, ca și cum m-aș fi aflat la umbra Lui, ca și cum ar fi fost călăuza mea, însă fără a mi se împuțina harul Preasfintei Treimi, ci dimpotrivă, mi se părea că eram și mai mult unit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pornire de lacrimi în ochi. Apoi, în capelă și la liturghie, evlavie la acest gând, făcându-mă una cu ceea ce Domnul îmi poruncea și gândindu-mă că Maiestatea Sa dumnezeiască orânduia, purtând totul ad bonum 1 etc. Uneori, în aceste răstimpuri, vedeam întrucâtva, când ființa Tatălui, și anume, mai întâi ființa și apoi pe Tatăl, cu alte cuvinte, evlavia sfârșea mai întâi la esență și numai pe urmă la Tatăl, când în alt fel și fără atâta deosebire. A STĂPÂNEI NOASTRE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fi fost călduroasă. În capelă, la pregătirea altarului, și apoi lacrimi, evlavia sfârșind la Stăpâna noastră, fără a o vedea. De-a lungul întregii liturghii, evlavie și uneori mișcări ducând spre lacrimi, iar după aceea, evlavie. De-a lungul acestor răstimpuri vedeam uneori întrucâtva ființa dumnezeiască, uneori sfârșind la Tatăl, și anume mai întâi la esență, apoi la Tatăl. Înainte de liturghie, în capelă, șm-am simțitț ca și cum mi-ar fi fost îngăduit să privesc spre înalt, întrucât mi se părea că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lacrimi; și mergând în capelă, apoi, șpentruț o parte din liturghie, șam simțitț multă evlavie și câteodată mișcări spre lacrimi; în cealaltă parte, de multe ori, luptă, căci nu știam cum să termin, pentru că nu găseam ceea ce căutam. În aceste răstimpuri, nici un semn de viziuni sau priceperi. O dată terminată liturghia și mai apoi în odaie, șm-am simțitț fiind cu totul lipsit de orice ajutor, fără să pot avea nici un gust pentru mijlocitori și pentru Persoanele dumnezeiești, ci atât de departe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de-a lungul ei și după liturghie, multe lacrimi, sfârșind când la Tatăl, când la Fiul, când etc., sau chiar la sfinți, dar fără nici o viziune, decât numai atunci când evlavia sfârșea când la unul, când la altul. În toate aceste răstimpuri, înainte de liturghie, în timpul ei și după, se afla în mine un gând ce-mi pătrundea în adâncul sufletului: cu cât respect și supunere ar trebui să-L chem la liturghie pe Dumnezeu, Domnul nostru etc., și să nu caut lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că supunerea și respectul confirmau cele trecute și că am găsit calea ce voia să mi se arate, părându-mi-se a fi cea mai bună dintre toate și aceea pe care trebuie să o urmez pentru totdeauna. Pentru câteva răstimpuri, înainte de liturghie și la reculegere în odaie, nu am aflat nici un fel de supunere sau respect, neavând nici un fel de mișcare sau savoare lăuntrică, mai mult, părându-mi-se că simt în mine o neputință pentru a șleț afla, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
o zi înainte. A ZILEI 14. a. l d. Duminică ș30 martieț - Înainte de liturghie, în odaie, Viziune în capelă și în timp ce mă pregăteam, multe lacrimi; în timpul liturghiei, belșug șde lacrimiț, continuând tot timpul ei; iar după, foarte puternice. În acest răstimp mi se părea că smerenia, respectul și supunerea nu trebuia să fie cu teamă, ci cu iubire, și aceasta mi se înrădăcina în suflet într-atât încât nu puteam decât să spun: „Dă-mi smerenie iubitoare, tot la fel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
voi opri la aceasta, ci că va fi la fel cu creaturile, și anume, smerenie iubitoare etc.; în afară de atunci când ar fi spre cinstea lui Dumnezeu, Domnul nostru, ca în această evanghelie, care zice: Similis ero vobis, mendax 1. În aceste răstimpuri, șam avutț de mai multe ori o viziune a ființei dumnezeiești sub formă de cerc, ca mai înainte. A ZILEI 15. .l d. Luni ș31 martieț - În timpul liturghiei și după ea, lacrimi, sfârșind în respect iubitor etc.; din când în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aceasta 2, fără a mă îndrepta spre altceva. A ZILEI 17. a. l. Miercuri ș2 aprilieț - În timpul rugăciunii obișnuite, Viziune apoi în odaie, în capelă și când mi-am pus veșmintele, lacrimi, acestea fiind din belșug în timpul liturghiei. În aceste răstimpuri, de mai multe ori, viziune a ființei dumnezeiești, iar când sfârșea la Tatăl, sub formă de cerc, cu multe priceperi și cunoașteri lăuntrice. În răstimpurile cu mai multe cunoașteri și vizite, mi se părea că trebuia să fiu mulțumit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și când mi-am pus veșmintele, lacrimi, acestea fiind din belșug în timpul liturghiei. În aceste răstimpuri, de mai multe ori, viziune a ființei dumnezeiești, iar când sfârșea la Tatăl, sub formă de cerc, cu multe priceperi și cunoașteri lăuntrice. În răstimpurile cu mai multe cunoașteri și vizite, mi se părea că trebuia să fiu mulțumit și atunci când nu eram vizitat cu lacrimi și să mi se pară cel mai bun lucru ceea ce făcea Dumnezeu, Domnul nostru, sau cum Îi era pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
o. c. y., în timpul liturghiei, mult belșug și neîntrerupte; după. 31. ä l d Miercuri, .o. c. y., în timpul liturghiei, mult belșug și neîntrerupte; după. 1. ä l Întâi ianuarie ș1545ț, joi, .o. c., în timpul liturghiei, cu ele. În acest răstimp nu am spus liturghia și, în afară de o zi, lacrimi în fiecare zi. 11. ä l d Duminică, înainte, o c y., în timpul liturghiei, mult belșug; după. 12. ä l d Luni, înainte, o c y., în timpul liturghiei, mult belșug; după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
neîntrerupte; după. 23. l Vineri, în timpul liturghiei, mult belșug. 24. ä l d Sâmbătă, înainte, o c y, în timpul liturghiei, mult belșug; după. 25. ä l Duminică, înainte, .c y., în timpul liturghiei, mult belșug. Nu am spus liturghia în acest răstimp. 1. ä l d Întâi februarie, duminică, înainte, o c y, în timpul liturghiei, mult belșug și neîntrerupte; după. 2. ä l d Luni, înainte, o c y, în timpul liturghiei, mult belșug și neîntrerupte; după. 3. a l d Marți, înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ruga e de folos să cercetez și să cuget la prima poruncă, în ce fel am păzit-o și unde am greșit, făcând aceasta cât timp s-ar zice trei Pater noster și trei Ave Maria; iar dacă în acest răstimp îmi descopăr niște greșeli, să cer îngăduință și iertare pentru ele și să zic un Pater noster; și în acest fel să se procedeze cu fiecare dintre cele zece porunci. 242. șPrima notă.ț Trebuie adăugat că, atunci când omul ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
la fiecare inspirație sau expirație, să se facă rugăciune în gând, rostindu-se un cuvânt din Pater noster sau din vreo altă rugăciune care se face, astfel încât un singur cuvânt să fie rostit între o respirație și cealaltă; și în răstimpul dintre o respirație și cealaltă să se cugete îndeosebi la înțelesul acelui cuvânt, sau la persoana căreia îi este adresată rugăciunea, sau la nimicnicia proprie, sau la diferența între atâta înălțime și atâta nimicnicie proprie; și, după aceeași formă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mari profunzimi ale trăirii lirice“, a fost ales, din 1968, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Deși plecat în București prin anii 80, Adi Cusin a rămas sufletește legat de Iași, orașul copilăriei, adolescenței și tinereții până spre maturitate. În răstimpul ultimilor luni, al ultimilor pași pe Golgota acestei lumi, poetul Adi Cusin a lăsat cuvântul testamentar să fie înmormântat la Iași. Trecând în neființă în ziua de 21 aprilie 2008, la București, ultima dorință a fost indeplinită, fiind înmormântat în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în 1910, în „Universul literar“, sub pseudonimul Solferino, cu versuri lirice (Cântec de toamnă, Iubire, Cantilene etc.). A colaborat la numeroase ziare și reviste: „Ramuri“, „Convorbiri literare“, „Adevărul literar și artistic“, „România literară“, „Luceafărul“, „Freamăt“, „Opinia“, „Cetatea Moldovei“ etc. În răstimpul petrecut în Basarabia a scris și la alte periodice din zonă („Răsăritul“, „Glasul Bucovinei“, „Viața Basarabiei“, „Gazeta Basarabiei“, „Pagini basarabene“) sau din vechiul Regat („Țara noastră“, „Universul“, „Gorjanul“, „Curentul magazin“ etc.). În 1940 a fost silit să revină la București
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
al lui Mungiu, de Furia lui Radu Muntean, de Examen al lui Titus Muntean, iar acum de Moartea domnului Lăzărescu al aceluiași Puiu... Toate aceste titluri (deloc egale ca valoare, dar având ceva în comun) au apărut în succesiune, în răstimpul aceluiași an sau la distanță mică unul de celălalt, dând impresia unei mișcări concertate de renaștere (tematică și formală) și repunere în discuție a tropismelor cinematografice autohtone. Lăsând la o parte acum aceste considerente (ce țin de istoria artei în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
următor. Oricât de ciudat ar putea să pară, mai există lungmetraje din 2006 care încă n-au ieșit pe marile ecrane ! CNC (organismul românesc ce se ocupă cu finanțarea filmelor și care ar trebui să vegheze la lansarea într-un răstimp rezonabil a proiectelor reținute) nu pare să fie îngrijorat. E o regulă : dacă filmele respective își amână premiera sine die, înseamnă că sunt nule până și regizorii lor își dau seama de asta. Să fie oare acesta efectul 4, 3
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]