2,941 matches
-
ajungându-se la expansiunea acestuia și o dominare a imaginii în comparație cu celelalte modalități de transmitere a informației. Într-un astfel de moment crește numărul analizelor privind imaginea și imaginarul. Această dezvoltare a imaginarului a fost considerată ca o negare a raționalității și discursivului și de aici a fost analizată ca un conflict între discursiv și imaginativ, între universul Guttenberg și cel al unei mass-media vizuale. Gilbert Durand în L'imaginaire. Essais sur les sciences et la philosophie de l'image (1994
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a realiza o imagine unitară a lumii. Știința normală, reprezentată de paradigmă, este o imagine asupra lumii de la un moment dat. Orice construcție în interiorul său se realizează prin ordonarea imaginilor reprezentate de teorii. Prin aceasta se ridică din nou problema raționalității dintr-o perspectivă nouă. Dezvoltarea științei sub forma unui puzzle reconfigurează știința normală. Discursul științific nu urmărește doar o ordine logică interioară ci depășește limita logicității cunoscute până acum. Finalitatea științei este de a explica universul, de a construi o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o primă vedere o contradicție în temeni, dar nu considerăm că lucrurile stau astfel. Organizarea imaginii despre lume în acest cadru se realizează într-o ordine logică, iar descrierile și explicațiile specifice au coerență. Considerăm de aceea că putem susține raționalitatea unei imagini astfel formate și a ideii imaginarului rațional. Acest tip de imaginar este unul care se manifestă în toate timpurile și mediile culturale, singurele diferențe sunt interculturale și se datorează formei, pregnanței și importanței sale. În sfera imaginarului rațional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din această perioadă este considerat de noi a fi imaginarul științific pe care îl vom analiza în această lucrare. El s-a dezvoltat în mod specific fiind considerat la un moment dat singurul tip de imaginar căruia îi este specifică raționalitatea și îndeplinește condițiile: obiectivității (discursul științific explică realitatea), a metodelor logice (metodologia trebuie să fie logic organizată) și a pragmatismului (o teorie trebuie să aibă rezultate tehnologice sau explicative). Pornind de la o luptă cu teologia dogmatică s-a impus treptat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Această transformare nu este una constantă, dar există momente în care imaginarul se dezvoltă încet și altele în care acesta se transformă într-un mod accelerat. Acele momente sunt cele în care se trece de la o formă de realism și raționalitate la una în care imaginea și ulterior fantasticul vor predomina. Cenzura apare doar în momentele de maxim specifice imaginarului. Prin cenzură se încearcă aducerea acestui într-un stadiu primar, cât mai apropiat de imediat și fără elemente specifice fantasticului. În funcție de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noului ciclu se dezvoltă în aceste spații închise. Aici se caută "adevărul", dar într-un alt mod, fără a se mai încerca doar relaționarea directă cu Dumnezeu, ci și folosindu-se și de intervenția rațiunii. În acest spațiu se dezvoltă raționalitatea științifică specifică perioadei medievale. Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spațiul cultural închis al mănăstirii s-a construit ceea ce am numit imaginarul rațional al epocii. Acesta s-a dezvoltat ca urmare a interpretării textelor biblice și a tradiției spirituale creștine sub influența filosofiei grecești și în special a celei aristotelice. Raționalitatea și ordinea metodică specifică aristotelismului este aplicată spiritului latin, iar consecința este filosofia medievală în ansamblul ei. Astfel se dezvoltă partea rațională a imaginarului ce va domina perioada următoare. Un alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spațiul ebraic. Cenzura nu se referă la imagini, în sensul brut al termenului, ci la formele specifice dezvoltate de legea mozaică. Mesajul inițial s-a dezvoltat în direcții interpretative care l-au amplificat ajungându-se la forme pulsionale profunde dincolo de raționalitate curată a Legii. Chiar dacă această cenzură nu a fost revendicată în mod expres, ci dimpotrivă a afirmat chiar o dorință de a nu schimba legea: "Să nu socotiți că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a recunoscut rațiunii facultatea de a demonstra adevărul revelației ea nu a mai putut impune exercițiului acestei facultăți alte limitei decât acelea care sunt recunoscute de rațiune"49. Astfel în acest spațiu închis s-a dezvoltat prima formă a unei raționalități ce ulterior va determina creștere specifică renașterii. 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului De la căderea Romei până în perioada carolingiană spațiul cultural occidental a fost unul închis între zidurile mănăstirilor și bisericilor. Dar dezvoltarea din spațiul mănăstiresc se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ereziilor erau anticlericale, urmărind o reformă a modului de a-L percepe și relaționa cu Dumnezeu. Modul de operare al ereziilor a fost de cenzură a bisericii și imaginarului acesteia. În conflictul dintre biserică și erezie se manifestă conflictul dintre raționalitatea specifică dogmaticii creștine și încercările de impunere a unui imaginar pulsional. Pe de o parte sunt încercările de cenzură a imaginarului bisericii catolice și de impunere a propriului imaginar însoțite de cenzura bisericii față de pulsionalitate noilor concepții, pe de altă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizează prin intermediul universităților. Acestea devin un spațiu deschis în care se transmit informații și se susțin puncte de vedere. Imaginea asupra lumii intră într-o efervescență datorată dezbaterilor publice privind diferite subiecte. Organizarea spațiului universitar a determinat trecerea de la o raționalitate dură a imaginarului la una deschisă, preambul pentru imaginarul pulsional. Deschiderea determină varietate de imagine urmată de o difuziune a informației și o popularizare a acesteia. La toate acestea se adaugă și diversificare imaginii oficiale, deschidere care poate determina variații
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
formelor de imaginar care ajunge la nivelul populației. Prin el se transmit imagini oficiale sau marginale, și, datorită modului de propagare și a ușurinței de receptare, rămâne cel mai puternic instrument de manipulare pentru respectiva perioadă. 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului 68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică a fost privită inițial ca instrument și model de raționalitate pură, deoarece singura operă cunoscută era cea a Organonului. Dar nici aceasta nu era cunoscută integral și în mod direct, ci prin intermediul traducerii și lucrărilor lui Boethius. Astfel, că, la începutul secolului al XII-lea, Aristotel era cunoscut doar datorită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau Padova, ci și în Bologna, Ferrara, Veneția, Perugia, Pavia, și multe alte centre 77, studiul limbii grecești având un avânt deosebit. În avântul pe care l-a luat cultura greacă Aristotel a jucat un rol central ca simbol al raționalității. Lucrările traduse inițial îl pun pe acest piedestal, dar ulterior datorită numeroaselor traduceri și interpretări această imagine este completată cu imaginea unui filosof universal ce abordează toate problematicile ființei umane, dar a cărui operă nu se mai suprapune in principio
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și ale cărui rădăcini sunt în cadrul acestui mesaj, dar și a cenzurii impusă de biserică. Dar prin analiză comparativă, folosirea traducerilor arabe și a interpretărilor specifice lui Averroes, mesajul aristotelic capătă o nuanță mistic-pulsională. Această tendință de a depăși limitele raționalității a făcut ca o parte importantă a operei lui Aristotel să fie reconsiderată din perspectiva creștinismului. În 1215 a fost interzisă predarea Fizicii și Metafizicii la Universitatea din Paris, iar în 1263 Albert cel Mare deschide polemica privind unitatea intelectului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universaliilor considerând-o secundară, susținând ca fiind mult mai importante alte aspecte ale cunoașterii. Între aceștia cel mai important este Roger Bacon care susține că cea mai importantă modalitate de cunoaștere este cea experimentală 98, iar prin aceasta este eliminată raționalitatea specific aristotelică și problemele legate de aceasta. Cea de-a treia direcție este cea în opoziție dezvoltată ca nominalism. Între acestea nominalismul concepției lui Occam, nu apare într-un spațiu de susținere totală a concepțiilor tomiste, ci dimpotrivă într-un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu numai elemente ale raționalismului. Cearta universaliilor a permis construirea unei viziuni ample asupra universului și este un pas înspre conturarea unei noi imagini a științei, prin susținerea existenței universalului ca suport al cunoașterii. 1.4.3. Logica 102 și raționalitatea pură În contextul căutării adevărului și a identificării modalităților de a ajunge la acesta, logica joacă un rol specific în cadrul gândirii medievale. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la cărțile ce alcătuiesc Organon-ul aristotelic. S-a început cu problematizarea specifică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fundamental între celelalte componente ale cunoașterii. În momentul în care se realizează un discurs privind logica acesta se dezvoltă, în ceea ce privește subiectul de studiu, din două perspective. Prima privește logica ca știință a rațiunii, adică o formă de auto reflexie a raționalității, reprezentând analiza mecanismelor rațiunii și pe această direcție se dezvoltă metode specifice. A două privește logica ca știință a științelor, în sensul în care scopul acesteia este identificare mecanismelor cunoașterii și prin această logica este privită ca formă de epistemologie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și, în sfârșit a patra, logica "care arată prin ce reguli se poate discuta în celelalte trei științe"104. Aceasta leagă logica de știință, și de modalitatea de a opera a acestora, și cum știință este forma de reflexie a raționalității asupra naturii modul de a o urmări însemnă autoanaliză a rațiunii. În aceeași direcție se dezvoltă și atitudinea față de logică în cadrul filosofiei arabe. Avicenna consideră că logica nu este o știință despre existență, ci una a intențiilor secunde: "Obiectul logicii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privesc dezvoltarea acesteia ca metodică a gândirii. Dincolo de structurile raționale aristotelice ce au fost dezvoltate în respectiva perioadă apar noi mecanisme de gândire. Unul dintre acestea este cel dezvoltat de către Raimundus Lullus 108 care depășește prin organizarea sa limitele unei raționalități pure și se dezvoltă ca mecanism de construcție a realității. Pe baza regulilor combinatorice acesta identifică patru figuri a căror combinație ar determina propoziții a căror valoare ar fi universală. Prima figură atribuie literelor cele nouă principii sau demnități. Aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inferențiale de către Leibniz. Pe de altă parte logica dacă a fost văzută ca metodică pentru științe se realizează încercări de reformă de către Petrus Ramus, sau celebrul Novum Organum a lui Francis Bacon. Fiecare direcție totuși privește logica ca reflexie asupra raționalității, iar perioada Medievală pregătește modificările de epistemă specifice perioadei Renașterii și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată de modalitatea în care a fost perceput sufletul și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tolereze reciproc, astfel că există de multe ori la aceeași universitate catedre în via Thomae, in via Scoti sau chiar în via nominalium"150. În perioada Renașterii se dezvoltă aceste direcții alcătuind câteodată, în cadrul universităților, adevărate puncte de rezistență ale raționalității medievale. Dar în cadrul acestei diversități apar și personaje paradoxale așa cum a fost Girolamo Savonarola, a cărui sistem de gândire de orientare aristotelică a fost pus în practică în republica Venețiană 151. Un al doilea curent este cel al reprezentării metaforice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pulsională a imaginarului care în acel moment a atins apogeul, a existat și o puternică componentă rațională care este sursă pentru știința modernității. Perioada de sfârșit a Renașterii trăiește sub spectrul a două mari forme de cenzură: cea realizată de către raționalitatea vechilor imagini, rămase încă imagini oficiale ale bisericii și cea a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și rațional Renașterea rămâne cea mai frământată perioadă din istoria gândirii occidentale de până acum. 1.5.2. Renașterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se realizează asimilarea filosofiei aristotelice pe perioada secolelor XI-XIV, construindu-se ceea ce se numește filosofia scolastică cu toate componentele sale. Aceasta este baza pentru ceea ce am considerat a fi partea rațională a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar constă în raționalizarea componentei teologice și ulterior aprofundarea elementelor științifice. În al doilea rând, după ce filosofia aristotelică a fost asimilată în majoritatea componentelor sale, se realizează redescoperirea filosofiei platonice prin lucrările sale fundamentale. Chiar dacă acesta a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obișnuită. A existat tendința de contrabalansare a dezvoltării teoretice privind Renașterea și de la o filosofie premergătoare a modernității, s-a ajuns la descrierea unei epoci a pulsionalului dominată de magie și metaforă. În acest context aproape toate elementele ce aparțineau raționalității au trecute în umbră subliniindu-se aspecte pur metaforice. Totuși elementele de raționalitate pură au fost destul de puține în această perioadă și ele reapar abia în ultima parte a epocii. De aceea vom urma drumul ultimilor dezvoltări teoretice și vom
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]