9,883 matches
-
să înțeleagă argoul romanelor mele de acum zece-cincisprezece ani și - ironia sorții! - ar fi obligat să consulte glosarul de la sfârșitul volumului, ca un bun burghez din Nord! Cu siguranță că această „viziune” a mea despre noua realitate culturală italiană este radicală: ea consideră fenomenul ca pe unul global, nu și excepțiile, rezistențele sau cazurile de supraviețuire. Când vorbesc despre omologarea tuturor tinerilor, conform căreia, judecând după corp, după comportament și după ideologia inconștientă și reală (hedonismul consumist), un tânăr fascist nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unei victorii revoluționare, ar fi schimbat lumea într-un chip: astăzi, în aceeași ipoteză, ar schimba-o în alt fel. Nu vreau să fac profeții, dar nu ascund că sunt pesimist până la disperare. Cea care a manipulat și a transformat radical (antropologic) marile mase țărănești și muncitorești italiene este o nouă putere pe care îmi vine greu s-o definesc, dar de care sunt sigur că e cea mai violentă și mai totalitară din câte au existat vreodată: ea preschimbă natura
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
patruzeci de ani în care nu o mai făcuse - cu o prospețime, un entuziasm, o sinceritate absolut neschimbate, de parcă n-o mai făcuse de ieri. În schimb, putem prevedea că cinci ani de „fascism consumist” vor schimba lucrurile în mod radical: va începe îmburghezirea sistematică și pentru poporul portughez și nu se vor mai găsi nici spațiu, nici suflet pentru ingenuele speranțe revoluționare. Ieri a fost o conferință de presă a lui Marco Pannella. Vorbind cu o vivacitate cuceritoare și cu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
1. garanția că RAI-TV va aloca un sfert de oră de transmisie Ligii Italiene pentru Divorț și un sfert de oră lui Dom Franzoni 1; 2. garanția că președintele Republicii va acorda o audiență publică reprezentanților LID și ai Partidului Radical, care solicitaseră acest lucru fără succes, de peste o lună; 3. garanția că propunerea de lege socialistă privind legalizarea avortului va fi luată în considerare; 4. garanția că proprietarii ziarului Messaggero 2 va asigura nu o respectare generică a principiilor laice
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
voluntară a compromisurilor. Totul este lumină și rațiune în jurul acestei priviri, care, având drept obiect lucrurile și faptele istorice și concrete - și, implicit, judecata asupra lor -, ajunge să creeze premisele atitudinii de respingere scandaloasă, din partea oamenilor de bine, a politicii radicale („de-a lungul liniei antifasciste Parri-Sofri1 se aude de douăzeci de ani litania oamenilor de bine din politica noastră”; „unde sunt oare fasciștii, dacă nu la putere și la guvern? Sunt toți acei Moro2, Fanfani 3, Rumor, Pastore, Gronchi, Segni
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cred că se poate și trebuie să fim antifasciști...”). Așadar, cred că acum, dragă cititorule, îți este limpede „scandalul” Pannella; dar cred că ești tentat să-l consideri drept donquijotesc și pur verbal. Că în viziunea ta poziția acestor militanți radicali (nonviolența, refuzul oricărei forme de putere și așa mai departe) este învechită în aceeași măsură cu pacifismul, contestația etc. și că atitudinea lor este veleitară și poate ar fi sfântă și bună de sanctificat dacă propunerile și condamnările lor nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acestor principii „scandaloase” lumea puterii - guvernul și opoziția - îl ignoră, îl reprimă, îl ascunde pe Pannella poate chiar într-atât încât ajunge să facă o crimă din dragostea lui de viață, ci din pricina practicii sale politice realiste. Într-adevăr, Partidul Radical, LID (și liderul lor, Marco Pannella) sunt adevărații învingători la referendumul din 12 mai. Or, tocmai acest lucru nu le este iertat „de nimeni”. Ei au fost singurii care au acceptat provocarea referendumului și l-au vrut, convinși că vor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cert: dacă păcatele Bisericii, în lunga sa istorie de dominație, au fost multe și grave, cel mai grav ar fi acela de a accepta pasiv propria-i lichidare, operată de o putere care își râde de Evanghelie. Într-o perspectivă radicală, poate utopistă ori - este cazul să o spunem - milenaristă, este clar ceea ce ar trebui să facă Biserica pentru a evita un sfârșit lipsit de glorie. Ea ar trebui să treacă în opoziție. Și, pentru a face acest lucru, ar trebui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
concentraseră întreaga ipocrizie și aberație ce au caracterizat Biserica în perioada Contrareformei. A fost lăsată să treacă - pe cât de monstruos poate să pară acest lucru - drept moderată, cinică și realistă o frază a lui Hristos ce era în mod evident radicală, extremistă, perfect religioasă. Într-adevăr, sub nici o formă Hristos nu intenționa să spună: „Mulțumește-i pe unul și pe altul, nu căuta neplăceri politice, împacă spiritul practic al vieții sociale și rigoarea celei religioase, caută să-mpaci și capra, și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Bologna - la marginalizarea ulterioară a Sudului tot mai degradat). 19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor 1tc "19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor1" Eu sunt pentru cele opt referendumuri ale partidului radical și aș fi dispus chiar la o campanie imediată în favoarea lor. Împărtășesc cu acest partid nerăbdarea ratificării, adică nerăbdarea de a conferi formă realităților deja existente, principiul numărul unu al democrației. Sunt însă traumatizat de legalizarea avortului pentru că îl consider
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
genere, progresiștii lupta pentru legalizarea avortului? Pentru o serie haotică, tumultuoasă și emoționantă de motive. Oricum, eu știu deja, după cum am spus, că majoritatea este, potențial, în favoarea avortului (chiar dacă, în cazul unui nou „referendum”, mulți ar vota împotrivă, iar „victoria” radicală ar fi mult mai puțin răsunătoare). Avortul legalizat reprezintă, fără îndoială, o enormă facilitate pentru majoritate. Aceasta mai ales pentru că ar înlesni și mai mult copularea - împreunarea heterosexuală -, în fața căreia n-ar mai exista, practic, obstacole. Dar această libertate a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
caracter ecologic. Aceasta nu ar însemna că avortul ar înceta să mai fie un delict din punct de vedere formal ori să mai apară astfel la nivel moral. Acesta e principiul pe care ar trebui să-l apere prietenii mei radicali, în loc să se arunce (cu o onestitate donquijotescă) într-o încurcătură de bun-simț, dar destul de demnă de milă alături de mamele nemăritate sau de feministe, speriate, în realitate, de „altceva” (mult mai grav și mai serios). Dar care este de fapt cadrul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de cupluri: cele burgheze privilegiate (hedoniste), care „concep plăcerea distinctă și separată de procreare”, și cele populare, care, „din ignoranță și bestialitate, nu ajung la o asemenea concepție”. Ei bine, eu puneam ca o primă condiție a luptei progresiste și radicale tocmai asta, pretenția de a aboli - prin mijloace la care țara are dreptul democratic - această distincție clasistă. Așadar, repet, lupta pentru ne-procreare trebuie să se producă în faza copulării, nu în cea a nașterii. Cât privește avortul, eu sugeram
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu poate negocia. Ea stabilește principiile, nu faptele, chiar dacă nu poate să plece decât de la fapte. Este acel „pragmatism” extern „rigorii lor democratice” - mereu atât de autentic rațională și de rațional extremistă - pe care eu îl sesizam la prietenii mei radicali, în intervenția mea din Corriere della Sera. Nu există nici o rațiune practică suficient de bună ca să justifice suprimarea unei ființe omenești, chiar și în primele stadii ale evoluției sale. Eu știu că în nici un alt fenomen al existenței nu există
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fi observat că este, cel puțin ad litteram, de acord cu mine, adică este împotriva formelor retorice de luptă pentru legalizarea avortului și că este așadar, în cazul acesta, la fel ca și mine, de partea comuniștilor, și nu a radicalilor. În candida sa intervenție, Natalia face o semnificativă nelegiuire lingvistică (este o scriitoare, ceea ce înseamnă că pentru ea această temă este pertinentă fără restricții). Ea folosește, referindu-se la raportul homosexual, adjectivul murdar, adică adjectivul folosit mereu, sistematic, mecanic în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a dreptul, după cum vom vedea, în timp ce se întâmpla). Confruntarea reală a tipurilor de „fascism” nu se poate face așadar, „din punct de vedere cronologic”, între fascismul fascist și fascismul democrat-creștin, ci între fascismul fascist și fascismul nou într-un mod radical, total și imprevizibil, născut din acel „ceva” care s-a întâmplat acum zece ani. Deoarece sunt scriitor și polemizez sau măcar discut cu alți scriitori, fie-mi îngăduit să dau o definiție cu caracter poetico-literar fenomenului care a avut loc
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
manevre pentru a pune bazele unor armate noi, transnaționale, aproape niște poliții tehnocratice. Același lucru se poate spune și despre familie, constrânsă fără întrerupere din vremea fascismului la spirit de economie și la moralitate: acum puterea consumurilor îi impunea schimbări radicale, până la acceptarea divorțului și, la modul potențial, a tuturor celorlalte, fără limite (sau măcar în limitele îngăduite de permisivitatea noii puteri, mai rea decât puterea totalitară, întrucât era violent totalizatoare). Democrat-creștinii au suportat toate acestea, crezând că le pot administra
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
teme. În timp s-au conturat adevărate modele de relaționare, ridicând o serie de probleme și provocări privind finanțele, controlul, influența, recunoașterea, reforma. În literatura de specialitate apuseană sunt menționate trei modele de relație între Biserică și stat: modelul separației radicale, modelul identificării totale, modelul cooperării distincte. Modelul separației radicale este aplicat în Franța, Olanda și, numai formal, în Irlanda. În Franța, modelul separației radicale moștenește doctrina Revoluției franceze exprimată în dorința de separare a puterii spirituale de cea a statului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
relaționare, ridicând o serie de probleme și provocări privind finanțele, controlul, influența, recunoașterea, reforma. În literatura de specialitate apuseană sunt menționate trei modele de relație între Biserică și stat: modelul separației radicale, modelul identificării totale, modelul cooperării distincte. Modelul separației radicale este aplicat în Franța, Olanda și, numai formal, în Irlanda. În Franța, modelul separației radicale moștenește doctrina Revoluției franceze exprimată în dorința de separare a puterii spirituale de cea a statului. Aceasta înseamnă absența sprijinului financiar din partea statului; rangul social
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
literatura de specialitate apuseană sunt menționate trei modele de relație între Biserică și stat: modelul separației radicale, modelul identificării totale, modelul cooperării distincte. Modelul separației radicale este aplicat în Franța, Olanda și, numai formal, în Irlanda. În Franța, modelul separației radicale moștenește doctrina Revoluției franceze exprimată în dorința de separare a puterii spirituale de cea a statului. Aceasta înseamnă absența sprijinului financiar din partea statului; rangul social nesigur al personalului de cult - obligat la activități colaterale pentru a supraviețui; regimul privat al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
politică la solidaritate, Biserica nefiind enumerată în Constituția din 1958 printre instituțiile de bază ale societății pe care statul este obligat s-o întrețină, totuși aceasta a găsit spații de manifestare mai ales în domeniul educațional privat. Dincolo de această separație radicală, atitudinea statului francez față de Biserică s-a schimbat în decursul anilor, ținându-se cont de foloasele sociale ale dialogului stat-Biserică. În Olanda, acest model este rezultatul unei evoluții secularizante, printre altele ajungându-se până la pierderea masivă a influenței catolice și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin Constituție, că Biserica Romano-Catolică este căminul spiritual al majorității populației. Existând o lege a sponsorizării culturale (ca și în Franța), devine posibilă sprijinirea indirectă a activității Bisericii și exercitarea de către aceasta a unei influențe la nivel politic. Modelul separației radicale dintre stat și Biserică are în S.U.A. un exemplu derutant. În relație cu bisericile și denominațiunile existente, statul american pleacă de la doctrina lipsei de preferință, fiind indiferent față de credința celor care lucrează pentru el, dar implicându-se prin sprijin financiar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și de prevenire a acestui fenomen. Capitolul „Mijlocul carierei” analizează detaliat perioada de criză prin care trece orice conducător. Jarikov consideră că în cariera fiecărei persoane există o perioadă în care capacitățile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă cunosc modificări radicale. Această perioadă, denumită perioadă de criză, duce la destabilizarea activității angajaților din organizație, distruge unitatea colectivului, se înrăutățesc relațiile între colaboratori. Sunt analizate principalele situații în care apar astfel de crize: schimbarea deciziilor care asigură dezvoltarea organizației și stabilitatea ei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
era motivată prin „propria viziune asupra lumii, și anume printr-o mentalitate creștin-ortodoxă profund Înrădăcinată În apartenența la cercurile politice conservatoare, respectiv la organizațiile profasciste”. Cu alte cuvinte, autoarea susține de fapt că pentru aceștia nu a existat o ruptură radicală față de perioada interbelică din România și că aceste două direcții s-a desfășurat Într-un fel În paralel În procesul de creație al scriitorilor români. Pentru generația de exilați din anii ’60 și mai tîrziu, situația era diferită Întrucît cei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de coeziune socială care a făcut existența imperiului posibilă și durabilă. Cu toate aceste similarități, procesele de construire a națiunii și de rescriere a istoriei sînt sensibil diferite. În Ucraina, unde istoriografia națională a fost profund afectată, rescrierea istoriei este radicală. Kuzio identifică trei variante de acțiune: contrazicerea totală și constantă a istoriografiei sovietice; istoricii Încep să se Întrebe de ce și cine este responsabil pentru ceea ce s-a Întîmplat; grupările Înclinate mai mult spre naționalism produc mai mulți istorici și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]