18,605 matches
-
îi ia viața, Se cutremură natura. Tremură mistria-n dește, Mare semn de întrebare, Că Manole o iubește Și n-ar vrea ca s-o omoare. Urcă zidul, strigă Ana, Viața ei se stinge-ncet, Sufletul își strigă rana, Printre ramuri de nucet. Culcă-te-n icoană, Ană, Peste ochiul princiar, Dormi pe scutec de icoană Acolo lângă altar. Meșterii lucrează-ntruna, Îi dau zor ca să termine, Peste deal răsare luna, Iată, domnitorul vine. Vreau să nu mai fie alta Ca
LEGENDĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366438_a_367767]
-
Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului (mamei mele) Înfloresc amintiri sub cascada de ploi (Anotimpul de jad se-oglindește în noi): Când la pieptul tău blând, universu-l simțeam, Fericirea-și cresta primăvara pe ram. Pentru zâmbetul tău - un concert de viori, Ți-aș aduce, în vis, nemurirea din sori. Mi-ai lăsat, pe sub gând, o fărâmă de stea, Să-mi adune-n pocal tulburarea, în ea. Orișiunde ai fi, ești cu mine mereu, În
ÎNGERUL DIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366433_a_367762]
-
lunii raze sidefii.. Petale roșii de la macii bătuți pe calea care o să vii ! Te-oi aștepta-n lumina crepusculară a unei stele ce-o muri , Vor fi-n arcadă..luceferi și explozii de lumini ce te-or primi! Împreunându-se ramurile copacilo vor deschide arcade negre Și strălucirea nopții pătrunzătoare.. licuricii-or colora cu verde, Sub scutul nopții negre-în visul meu albastru tu să stai! Fluturii de noapte te-o răcori ,de vei veni cu aripi-n formă evantai. Dac-ai
DACĂ.....AI VENI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366444_a_367773]
-
văzut pe copil sub un nuc, țopăind ca o maimuță, cu câinele lătrând în jurul lui și strigând la ei cât îl ținea gura: - Tataii, mamaii, uiti, uiti, n-am nieca, n-am nieca!... Procletul căzuse din nuc, a avut noroc - ramurile elastice i-au atenuat căzătura și acum îi era frică să nu mănânce bătaie de la bunici. Desigur, primul lucru pe care l-au făcut ai lui, a fost să vadă dacă ștrengarul nu-și rupsese ceva, cercetându-l pe toate
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
suit într-un nuc din afara grădinii în care trebăluiau ai mei. La un moment dat, s-a auzit o bufnitură înfun- dată și imediat Bălan a început să latre cu putere: copilul căzuse din nuc, dar n-a pățit nimic, ramurile elastice de care încerca să se agațe în cădere i-au atenuat impactul cu pă- mântul. Speriați, ai mei s-au repezit îndată la gard să vadă ce se-ntâmplase. L-au văzut pe Bălan că alerga lătrând în jurul lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > AȘTEPTAM IARNA Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului AȘTEPTAM IARNA Așteptam Iarna să-nflorească zăpadă și să-mi împodobească pomi în ogradă. Să-și scuture ramuri de al norilor scrum pe Moș Crăciun, când pe sub ei își făcea drum. Așteptam Iarna cu țurțuri la streașină, să ascult vântul cum o harpă îngână, când urca zănatec, scară de solfegiu. Natura moartă să își plimbe cortegiu. În orice
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
rândunelul cu o aripă frântă va vedea iarna. Vântul desprinde ultimele petice din vesta toamnei. Vrăbiile prind pe sârma de telegraf știrile verii. Moș Crăciun coase un nou petic la cojoc, deși sacul e plin. Frunza așteaptă întreaga viață pe ram zborul din toamnă. Referință Bibliografică: PANSEURI în 17 silabe (II) / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
Sunând în taină-a sa sosire cu basmul său cunună, Un mândru voievod domnește prin slove-a sa psaltire, Nemuritor e tot românul prin ochi plini de iubire. La teiul cel bătrân sosește din când în când în vară, Din ram mirosul îl plutește în valuri dulci de seară. Pe frunte-l răcorește umbra, cad florile-n pământ, În versuri liniștit cuvântă în sufletu-i adânc. Trec gândurile sale-n zări înspre întinsa mare, Istorii vechii îi poartă pașii în cânturi
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
împlinirilor sufletești și se încheie tot acolo, cu un simbolic și dureros catren, preluat dintr-una din poeziile proprii, ilustrând tristețea și însingurarea de care, prin forța Destinului, a avut parte: „Azi tăcere-i în amurguri, Plâns de frunze fără ram, Norii care umblă singuri... Eu, în gânduri te mai am!” Dragășani, 5 august 2013 Emil Istocescu Referință Bibliografică: Note de lectură de Emil Istocescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 974, Anul III, 31 august 2013. Drepturi
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
ostașilor români, Vasile Șoimaru ne somează subtil să nu pierdem legătura cu înaintașii, ca astfel viitorimea neamului să nu rătăcească drumul. Confluențele apelor curgătoare de pe meleagul fraților de neam ne transmit emoția întâlnirii umane, ideea de contopire în esență a ramurilor neamului, oriunde ar sălășlui acestea. Punțile și podurile sunt năframele care leagă, perechi-perechi, destine deja unite spiritual, precum se-ntâmplă în tradiția românească a relațiilor care dau naștere Familiei, întru perpetuarea neamului. În drumul său prin românime, autorul descoperă cascadele
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
împlinirilor sufletești și se încheie tot acolo, cu un simbolic și dureros catren, preluat dintr-una din poeziile proprii, ilustrând tristețea și însingurarea de care, prin forța Destinului, a avut parte: „Azi tăcere-i în amurguri, Plâns de frunze fără ram, Norii care umblă singuri... Eu, în gânduri te mai am!” Dragășani, 5 august 2013 Emil Istocescu Referință Bibliografică: Note de lectură de Emil Istocescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 974, Anul III, 31 august 2013. Drepturi
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > LEANDRUL Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului LEANDRUL Văzut-ai oare vreodată, un arbust ornamental cu frunze lanceolate, și multe inflorescențe presărate pe un ram? L-am văzut, este fantastic, Leandru-i senzațional... Frumusețe ireală, un buchet imens el pare, cu florile parfumate și mirosul fin, dulceag, este-n sine-o provocare. Crezut-ai oare, vreodată că a lui splendidă floare de un alb suav
LEANDRUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366673_a_368002]
-
din sufletul poetului pare să ardă la nesfârșit... Versurile ce urmează, desfătându-se în apa cristalină a ideilor - idei concentrate în raze blânde - aduc farmecul și înfiorarea din adâncul trăirilor. „focul răbdării, dorinței / cu brate sculptate-n oțel, / crescute ca ramurile de măslin, / focul cu-același surâs de copil,/ cu-același plânset plutind în eter, / focul acela ești tu, / poate chiar eu, / ca două necunoscute,/ una înlăuntru alteia / ca două iubiri isoscele... ( Soare de mai) Reîntorcându-se în trecut, la rădăcini
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ZILELE ALĂTURI DE UMBRA TA Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului nu sunt oarecare sunt profilate pe un cer străveziu timidă rup ramuri din mine în sinele lor sunt petale pe care șoaptele s-au așezat pe aripe de fluturi fiecare răsuflare din vocea-ți suavă o strecor în ființă atingând cerurile cu acordul ei contemplu cu privirea neștiutoare mișcări orientări ninse cu
ZILELE ALĂTURI DE UMBRA TA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366649_a_367978]
-
tristețe imensă... Apoi se ridică pornind încet spre șirul de sălcii. Subțire, în costumașul verde, mulat pe corp, se confunda cu un lujer de iarbă pe care vântul îl mișcă pas cu pas până la trunchiul unei sălcii bătrâne ale cărei ramuri spanzurau deasupra râului. Se agăță sprintenă de o ramură în timp ce Beran o urmărea cu ochi speriați. “Sărmanul, tremură pentru mine!” îșî spuse în timp ce mâinile îi pipăiau cu finețe scoarța tăiată în cicatrice adânci. “Aici înfipsese Alexandru odată un ghimpe; eram
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
în somn, în costum măreț de domn, în costumul Lerului dorm pe prispa cerului și visez copilării, fete îmbrăcate-n ii, moșii satului la sfat, mama la dereticat, tata la coasă-n grădină, casa scăldată-n lumină, cerul tremurând prin ramuri, fulgi de nea venind pe geamuri, eu copil pe doi cai suri, îmbrăcat în dulci armuri, cu pușculița-n șerpar, un voievod viteaz ce par, iau din sanie un bici și mă bat cu pricolici, trec pădurea ca un modru
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]
-
de funigei... Prin voalul iernii-ți deslușeam candoarea Și gingășia pur-a jocului de miei... Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Valsam într-un ocean de alb sub zarea Cu străluciri de stele-n ramuri de polei Și îți sorbeam sărut, călcând cărarea Să auzim sunând de gheață clopoței... Îți amintești cum așteptam ninsoarea...? Referință Bibliografică: ÎȚI AMINTEȘTI? / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor
ÎŢI AMINTEŞTI? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365752_a_367081]
-
lumea viselor. Se făcea că ea s-a trezit într-o pădure plină de cântece și flori, o pădure ca cea în care se rătăcise Albă ca Zăpada. În jurul ei, copacii aveau crengile doldora de frunze iar cornii își întindeau ramurile încărcate cu flori aurii, de parcă ar fi vrut s-o mângâie și s-o învăluie cu parfumul lor gingaș. „Minunată pădure!" își spuse fetița și porni voioasă pe cărările ei, hotărâtă să-i descopere misterele... Pe potecuța pe care tocmai
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
să nu culeagă un mic buchețel pe care și l-a prins în păr. Un arbore bătrân s-a aplecat spre ea rugând-o să-i facă o vizită. Micuța a acceptat zâmbind iar bătrânul arbore i-a întins un ram pe care a ridicat-o, aproape de mulțimea de păsărele care ciripeau vesel în timp ce-și împleteau cuiburile. Păsărelele erau de multe feluri, unele mici și cenușii iar altele mai mari și cu penele frumos colorate. Printre ele, a recunoscut
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
armoniei și libertății spirituale. Simbol al dragostei, protector al casei și al familiei, vâscul mai este denumit și „creanga de aur”. Preoții celților, druizii, aveau un adevărat cult pentru această plantă cu virtuți magice dar și tămăduitoare. Legenda spune că „Ram, un tânăr blând și grav, care se pregătea pentru preoție, numit de druizi „cel care știe” sau „pacificatorul inspirat”, și-a vindecat poporul, atins de ciumă, folosind vâscul. Ram obișnuia să mediteze sub un bătrân stejar, într-o poieniță, ascuns
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
această plantă cu virtuți magice dar și tămăduitoare. Legenda spune că „Ram, un tânăr blând și grav, care se pregătea pentru preoție, numit de druizi „cel care știe” sau „pacificatorul inspirat”, și-a vindecat poporul, atins de ciumă, folosind vâscul. Ram obișnuia să mediteze sub un bătrân stejar, într-o poieniță, ascuns de vederea curioșilor, reflectând la boala ce se abătuse asupra poporului său. Într-una din seri,după ce s-a retras la rădăcina arborelui sub care obișnuia să mediteze, l-
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
În mâna dreaptă ținea un baston pe care era încolăcit un șarpe. Fără a apuca să ceară lămuriri, bărbatul l-a ajutat să se ridice de jos, arătându-i, chiar în arborele sub care dormise, o minunată ramură verde-vâscul. „O, Ram, îi zise el, leacul pe care-l cauți este acesta”. A scos apoi, cu gesturi precaute, o seceră de aur, tăind ramura verde pe care i-a întins-o lui Ram, în timp ce-i murmura, în puține cuvinte, modul de preparare
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
arborele sub care dormise, o minunată ramură verde-vâscul. „O, Ram, îi zise el, leacul pe care-l cauți este acesta”. A scos apoi, cu gesturi precaute, o seceră de aur, tăind ramura verde pe care i-a întins-o lui Ram, în timp ce-i murmura, în puține cuvinte, modul de preparare al leacului. Apoi a dispărut...După dispariția necunoscutului, Ram s-a trezit de-a binelea. O voce lăuntrică îi spunea că a găsit leacul pe care îl căuta, asigurându-l de
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
este acesta”. A scos apoi, cu gesturi precaute, o seceră de aur, tăind ramura verde pe care i-a întins-o lui Ram, în timp ce-i murmura, în puține cuvinte, modul de preparare al leacului. Apoi a dispărut...După dispariția necunoscutului, Ram s-a trezit de-a binelea. O voce lăuntrică îi spunea că a găsit leacul pe care îl căuta, asigurându-l de reușită. El s-a grăbit să prepare vâscul după sfaturile prietenului divin cu secera de aur, apoi a
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
îl căuta, asigurându-l de reușită. El s-a grăbit să prepare vâscul după sfaturile prietenului divin cu secera de aur, apoi a amestecat băutura obținută cu o licoare fermentată, dându-i să bea, unui bolnav. Acesta s-a vindecat! Ram a manifestat, de timpuriu,o atracție ciudată față de plante dorind să cunoască minunatele lor însușiri tămăduitoare sau otrăvitoare, cât și prepararea leacurilor din acestea. Dar el nu se limita numai la această cunoaștere, el studia astrele și influența lor asupra
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]