10,608 matches
-
de căldură degajată prin arderea combustibilului. 2. Cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului. a. conținutul de carbon din cărbune b. cantitatea de oxigen necesară arderii combustibilului, conform reacției c. cantitatea de azot necesară d. cantitatea de căldură recuperată 3. Randamentul termic al schimbătorului de căldură (al preîncălzitorului) 4.4. Studiu de caz 4 Studiu comparativ privind cheltuielile materiale și de transport în cazul unor construcții civile Prin acest studiu se dorește stabilirea eficienței economice de obținere a betonului utilizat în
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
unui echilibru între lichiditatea activelor și exigibilitatea datoriilor (analiza patrimonială a bilanțului). În același timp, merită evidențiat faptul că unii stakeholderi - managerii fiind cel mai bun exemplu - sunt interesați preponderent pe asigurarea condițiilor pentru ca activele să fie utilizate cu un randament maxim, fiind mai înclinați față de riscuri, în timp ce alții (vezi, de exemplu, creditorii) sunt mai prudenți. Statică prin excelență, analiza poziției financiare își propune identificarea stării de echilibru (de dezechilibru) existente la nivelul întreprinderii. În cea mai simplă variantă, ea se
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
poate să exprime o performanță aparentă prin valoarea pozitivă a profitului obținut. Raportând profitul operațional la capitalul investit, obținem o rată de 3,88% (mult sub nivelul pe care l-ar fi obținut plasând aceeași sumă în titluri de stat - randament de peste 6%). Astfel, în funcție de nivelul ratei dobânzii fără risc și prima de risc a pieței, investitorii solicită un anumit nivel de rentabilitate a capitalului investit; Diferitele metode contabile pot să aibă influențe asupra rezultatelor contabile. Diferențe mari pot să apară
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pieței, prima de risc cerută de ei va fi proporțională cu coeficientul volatilității beta, la care se adaugă rata de rentabilitate fără risc. unde: fR - rata dobânzii fără risc; β - coeficientul volatilității titlului respectiv, comparativ cu media pieței bursiere; mR - randamentul pieței bursiere; fm RR - prima de risc a pieței bursiere. CAPM pleacă de la următoarele presupuneri: <footnote S.P. Pratt, Cost of Capital, Estimation and applications, John Wiley & Sons, 2002, p. 78. footnote> investitorii au aversiune la risc; investitorii raționali urmăresc să
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
actuală emisiune de titluri de stat în lei cu scadența cât mai mare aferentă Ministerului Finanțelor Publice. Din această rată se scade marja riscului de credit aferentă maturității titlurilor de stat și ratingului de țară, și se adaugă surplusul de randament ce ar trebui luat în calcul pentru o maturitate de zece ani a titlurilor de stat. Marja riscului de credit se regăsește calculată raportată la nivelul ratingului de țară. b) Coeficientul de volatilitate beta - β Coeficientul de volatilitate beta (β
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
investițiile de capital pe piața românească poate fi reprezentată de marja de risc de credit calculată pentru euroobligațiunile de stat, denominate în euro, emise de Ministerul Finanțelor Publice, ajustată prin înmulțirea acesteia cu raportul dintre abaterea medie pătratică ce caracterizează randamentul investiției în BET-C, respectiv randamentul investiției în euroobligațiunile de stat românești<footnote A. Ciobanu, Seminar rata de actualizare, Cursuri ANEVAR, 2010, p. 5. footnote>. Această metodă poate fi aplicată utilizând două procedee: i) Raportarea la indicele de referință și obligațiunile
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
românească poate fi reprezentată de marja de risc de credit calculată pentru euroobligațiunile de stat, denominate în euro, emise de Ministerul Finanțelor Publice, ajustată prin înmulțirea acesteia cu raportul dintre abaterea medie pătratică ce caracterizează randamentul investiției în BET-C, respectiv randamentul investiției în euroobligațiunile de stat românești<footnote A. Ciobanu, Seminar rata de actualizare, Cursuri ANEVAR, 2010, p. 5. footnote>. Această metodă poate fi aplicată utilizând două procedee: i) Raportarea la indicele de referință și obligațiunile guverna mentale ale țării respective
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Seminar rata de actualizare, Cursuri ANEVAR, 2010, p. 5. footnote>. Această metodă poate fi aplicată utilizând două procedee: i) Raportarea la indicele de referință și obligațiunile guverna mentale ale țării respective Modelul general este: σequity - abaterea medie pătratică ce caracterizează randamentul investiției în indicele de referință pentru piața respectivă; σcountry bond - randamentul investiției în obligațiunile tării respective. Pentru cazul pieței de capital românești se poate utiliza modelul: unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
metodă poate fi aplicată utilizând două procedee: i) Raportarea la indicele de referință și obligațiunile guverna mentale ale țării respective Modelul general este: σequity - abaterea medie pătratică ce caracterizează randamentul investiției în indicele de referință pentru piața respectivă; σcountry bond - randamentul investiției în obligațiunile tării respective. Pentru cazul pieței de capital românești se poate utiliza modelul: unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
field guide to better financial decisions, FT Prentice Hall, Edinburgh Gate, 2004, p. 95. footnote>, există situații când CAPM nu oferă informații reale: în companiile mici, în companiile cu rata PBV foarte mare (price per book value), în companii cu randamentul dividendelor foarte ridicat, precum și în companiile cu grad ridicat de îndatorare. CAPM este foarte utilizat în practică, însă este foarte important să se cunoască și alternativele pentru calcularea costului capitalului. Utilizarea unor modele alternative, recunoscute de mediul academic, a condus
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, p. 325. footnote>: Utilizarea analizei factoriale poate să prezinte diverse influențe asupra indicatorului studiat, concluzii necesare și luarea unor decizii strategice pentru companie. 2.3.9. Rentabilitatea Totală a Acționarilor - TSR (Total Shareholder Return) și Randamentul Total al Afacerii - TBR (Total Business Return) Laureații premiului Nobel pentru economie, Franco Modigliani și Merton Miller, sunt cei care prin articolul lor din 1961, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares” au deschis câmpul disciplinei de evaluare. Aceștia
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Miller, sunt cei care prin articolul lor din 1961, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares” au deschis câmpul disciplinei de evaluare. Aceștia precizau principiul fundamental al evaluării, și anume: „prețul acțiunilor trebuie să fie în așa fel încât randamentul anual (dividende și câștiguri de capital la un dolar investit) pentru fiecare acțiune va fi la fel pe piață pentru orice interval dat”.<footnote M.H. Miller, F. Modigliani, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares”, The Journal of Business
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
dintr-un sistem de management prin valoare, reiese necesitatea ca acest instrument de măsurare să fie la îndemâna managementului companiei. În lucrarea Value Based Management: The Corporate Response to the Shareholder Revolution, autorii J.D. Martin și J.W. Petty prezintă indicatorul ”randamentul total al afacerii” (TBR - Total Business Return) ca fiind veriga lipsă între sistemul de creare de valoare intern al companiei și randamentul total al acționarilor. TBR este un indicator dezvoltat de compania de consultanță Business Consulting Group. Determinanții de valoare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Based Management: The Corporate Response to the Shareholder Revolution, autorii J.D. Martin și J.W. Petty prezintă indicatorul ”randamentul total al afacerii” (TBR - Total Business Return) ca fiind veriga lipsă între sistemul de creare de valoare intern al companiei și randamentul total al acționarilor. TBR este un indicator dezvoltat de compania de consultanță Business Consulting Group. Determinanții de valoare în cazul legăturii dintre TSR și TBR se referă la profitabilitate, măsurată prin rentabilitatea capitalului investit, creșterea investițiilor noi și fluxurile nete
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de numerar în anul trei = 4.200 de lei. Valoarea finală a investiției = 24.400 de lei. Pornind de la modelul prezentat mai sus. Aplicând aceeași metodă de calculare ca la rata de rentabilitate internă (IRR), ajungem la o valoare a randamentului total al afacerii (TBR) de 16,65%. 2.3.10. Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar - CFROI (Cash-Flow Return on Investment) Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar (utilizată pe parcursul acestui capitol sub numele de CFROI - Cash-Flow Return on
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
14-19. footnote> People Value Added (PVA) este un instrument economic de măsurare a productivității și eficienței unei organizații. Este o rată ce măsoară valoarea creată față de capitalul investit în resursele umane. Deși este un simplu concept, aplicarea poate determina un randament ridicat și cunoașterea mai detaliată a strategiei și performanței firmei. Managementul companiei trebuie să urmărească efectele economice ale resurselor umane. Cele mai multe companii cheltuiesc mai mult pentru resursele umane (prin salarii, beneficii etc.) decât pe orice altă resursă neconsumabilă. Dacă aceste
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
o reducere a vitezei de rotație a capitalului investit cu 1,26%. Mai mult, valoarea economică adăugată a scăzut cu 16%, ducând la reducerea profitului economic mediu la un leu cifră de afaceri. Influențe semnificative se observă și în cazul randamentului activelor imobilizate (influență negativă dată de creșterea mai accentuată a activelor imobilizate în comparație cu cifra de afaceri) și vitezei de rotație a necesarului de fond de rulment (influență pozitivă ca urmare a creșterii mai accentuate a cifrei de afaceri în comparație cu nevoia
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
dobânzii fără risc la lei se determină pornind de la rata dobânzii fără risc la euro și se adaugă diferența dintre rata inflației la lei și rata inflației la euro. Pentru rata dobânzii fără risc la euro am luat în calcul randamentul la scadență al obligațiunilor de stat emise de Germania cu maturitate de zece ani, întrucât ratingul de țară pentru Germania este AAA (conform Moody’s). Având în vedere că rata dobânzii fără risc este utilizată și în calculul primei de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
am extins calcularea acestei rate pentru perioada 2001-2009. În tabelul următor sunt prezentate rezultatele obținute. Pornind de la informațiile disponibile prin Eurostat și INSSE, am calculat rata dobânzii fără risc la lei pentru perioada 2001-2009. Utilizarea acestei metode, comparativ cu utilizarea randamentului la scadență al obligațiunilor de stat, permite realizarea unei analize mai detaliate și pe o perioadă mai lungă de timp. În plus, ratingul luat în calcul este AAA (ratingul Germaniei), care prezintă o stabilitate ridicată prin intermediul randamentului la scadență al
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
comparativ cu utilizarea randamentului la scadență al obligațiunilor de stat, permite realizarea unei analize mai detaliate și pe o perioadă mai lungă de timp. În plus, ratingul luat în calcul este AAA (ratingul Germaniei), care prezintă o stabilitate ridicată prin intermediul randamentului la scadență al obligațiunilor de stat germane emise pe o perioadă de zece ani. Rata inflației la lei este foarte importantă, prezentând riscul aferent dinamicii indicelui prețurilor de consum. În figura 3.5 am prezentat evoluția comparativă dintre rata inflației
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
la lei și rata inflației la euro. Astfel, pe baza informațiilor obținute, am calculat rata dobânzii fără risc pentru România. Se poate observa trendul descendent, pe măsură ce rata inflației la lei a scăzut. În figura 3.6 am evidențiat comparația dintre randamentul la scadență al obligațiunilor de stat germane pe zece ani și rata dobânzii fără risc la lei. Determinarea ratei dobânzii fără risc este foarte importantă pentru calcularea primei de risc de piață, precum și pentru calcularea costului capitalului propriu, și implicit
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
acțiunilor companiilor din eșantion și a dividendelor plătite, situație prezentată la nivel general în capitolul 2. Tabelul de mai jos prezintă media și mediana întregului eșantion. Rentabilitatea totală a acționarilor poate fi urmărită prin prisma modificării prețului acțiunilor, precum și a randamentului dividendelor. În majoritatea cazurilor, randamentul dividendelor este 0%, ca urmare a neacordării dividendelor în care apare această situație. Doar patru din cele 15 companii analizate au acordat dividende în perioada 2005 2009. Spre exemplu, valorile componentelor TSR pentru 2006-2007 erau
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
a dividendelor plătite, situație prezentată la nivel general în capitolul 2. Tabelul de mai jos prezintă media și mediana întregului eșantion. Rentabilitatea totală a acționarilor poate fi urmărită prin prisma modificării prețului acțiunilor, precum și a randamentului dividendelor. În majoritatea cazurilor, randamentul dividendelor este 0%, ca urmare a neacordării dividendelor în care apare această situație. Doar patru din cele 15 companii analizate au acordat dividende în perioada 2005 2009. Spre exemplu, valorile componentelor TSR pentru 2006-2007 erau: aă În 2006 TSR = 20
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
dividendelor în care apare această situație. Doar patru din cele 15 companii analizate au acordat dividende în perioada 2005 2009. Spre exemplu, valorile componentelor TSR pentru 2006-2007 erau: aă În 2006 TSR = 20,92%. Rata creșterii prețului acțiunilor = 18,2%. Randamentul dividendului = 2,72%. bă În 2007 TSR = -9,7%. Rata creșterii prețului acțiunilor = -12,8%. Randamentul dividendului = 3,16%. ΔTSR = -9,7% - 20,92% = -30,62 puncte procentuale. Modificarea cursului acțiunilor are o influență negativă de 5,4%. Modificarea randamentului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în perioada 2005 2009. Spre exemplu, valorile componentelor TSR pentru 2006-2007 erau: aă În 2006 TSR = 20,92%. Rata creșterii prețului acțiunilor = 18,2%. Randamentul dividendului = 2,72%. bă În 2007 TSR = -9,7%. Rata creșterii prețului acțiunilor = -12,8%. Randamentul dividendului = 3,16%. ΔTSR = -9,7% - 20,92% = -30,62 puncte procentuale. Modificarea cursului acțiunilor are o influență negativă de 5,4%. Modificarea randamentului dividendului a avut o influență pozitivă de 0,44%. După cum se poate observa, modificarea prețului acțiunilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]