3,475 matches
-
Mengli-Ghirai, căruia i-a poruncit să plece la Caffa, pentru a împăca lucrurile împreună cu Mamak. Informat de oamenii săi, despre plângerea consulilor la Hoarda Mare, Eminek Mârza a încercat să se împace cu autoritățile Caffei, punându-le ca principală condiție reîntoarcerea neîntârziată a lui Mengli-Ghirai. Locuitorii Caffei au refuzat însă să mai trateze cu Eminek. De aici avea să înceapă tragedia locuitorilor Caffei. Din ordinul lui Ahmet, forțele Hoardei Mari instaurează guvernator al regiunii Campania, cu titlul de Zihi-Gerkes pe Mamak
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Iliescu ori doar de dl Goma. Dintre acestea din urmă, unul trebuie numit fără ezitare - obstacolul Breban. Simțind că se pregătește ceva, dl Nicolae Breban a devenit de o mărinimie suspectă. Chiar înaintea invitației trimise de către președintele Iliescu, a sugerat reîntoarcerea dlui Goma, pentru a cărui bunăstare s-a oferit să solicite o casă și o slujbă. Pe scurt, dl Breban a ținut să-l insulte încă o dată pe dl Goma. E vorba de un cinism de care numai un grobei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
gestul său, ocidentalii îi vor întinde la picioare covorul roșu al favorurilor și mult visata glorie internațională; acasă, colegii și prietenii se vor năpusti să facă front comun în jurul ideilor sale. Cumplită eroare psihologică din partea unui autor de universuri abisale. Reîntoarcerea în țară a surprins în egală măsură. Și a trezit multe și grele suspiciuni. Explicațiile pe care le dă azi dl Breban sunt rizibile. Simplu - acasă l-a adus foamea. Deși autor interesant, editurile occidentale nu s-au bătut pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
autodidactat. În afară de a scrie proză, nu știe nimic altceva. Și nici nu dorește să învețe. Ar mai fi ceva la care se pricepe - să pontifieze. Din nefericire pentru dl Breban, numai de așa ceva - pontifi de mucava - nu duce lipsă Parisul. Reîntoarcerea era inevitabilă. Amici, colegi, ca să nu mai vorbesc de foști camarazi de Comitet Central, au fost probabil mai suprinși chiar de reîntoarcerea dlui Breban decât de criticarea Tezelor din iulie. După revenire, viața dlui Breban nu a fost o sărbătoare
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pricepe - să pontifieze. Din nefericire pentru dl Breban, numai de așa ceva - pontifi de mucava - nu duce lipsă Parisul. Reîntoarcerea era inevitabilă. Amici, colegi, ca să nu mai vorbesc de foști camarazi de Comitet Central, au fost probabil mai suprinși chiar de reîntoarcerea dlui Breban decât de criticarea Tezelor din iulie. După revenire, viața dlui Breban nu a fost o sărbătoare. O știu bine, fiindcă tocmai atunci, când foștii săi prieteni și admiratori îi întorceau spatele, s-a legat prietenia noastră. Ea s-
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Vă rog foarte mult să mă iertați pentru mojicia insului care v-aț”. I-am spus că deja uitasem reacția acelui bețiv imbecil și că oricum nu el, Adrian Marino, era responsabil de cele întâmplate. Dar el se simțea responsabil. Până la reîntoarcerea la Washington, contactul meu cu dl Marino a rămas foarte strâns. Am schimbat cărți, articole, comentarii, gânduri și îngrijorări. Discutam la telefon ore întregi. Semn că izolarea își lua tainul, de fiecare dată când terminam îmi spunea: „Mă sunați săptămâna
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
un consiliu de conducere, ai cărui membri adesea nu au nicio competență cu specificul unei firme anume din portofoliul lor de investiție. În schimb, știu precis că atragerea banilor de pe piață poate fi realizată numai cu un randament bun de reîntoarcere a investiției. O altă caracteristică a acestor entități economice este aceea că au capacitatea de a deplasa oriunde pe glob locul de luare a deciziilor dar, de obicei, departe de cei direct afectați de aceste decizii: state naționale, guverne, localități
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O lume anapoda. Paradoxuri, mituri și crize în politica internațională, Mihai Baciu • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Omul cu trei aștri, Yvan Le Page
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
conventuali, spre deosebire de ceilalți frați mai „zeloși” care au dorit să trăiască cu rigoare Regula severă a Sfântului Francisc fără „îndulciri”. Conciliul II din Lyon (1274) a ridicat problema desființării sărăciei absolute a fraților, dar s-a opus gruparea Spirituală Franciscană. Reîntoarcerea la pura observanță a Regulei Sfântului Francisc a fost ideea care a înflăcărat inimile, iar frații observanți au câștigat din ce în ce mai mulți adepți. Pe parcursul timpului, atât la frații minori observanți, cât și la cei conventuali au apărut noi grupări, cu denumiri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
făurit un tezaur de spiritualitate impresionant. În sec XVIII a apărut Academia Clementină din Paris a Capucinilor. Spre sfârșitul secolului XIX Bernardin de Portogruaro și Fidel Fanna au începu editarea critică a operelor Sf. Bonaventura. A reînviat o mișcare de reîntoarcere la autoperfecționare intelectuală pentru a fi în pas cu marile transformări științifice și sociale ale secolului. La Napoli s-a deschis Academia de Știință și Religie și Școala de Caritate, accesibile credincioșilor și laicilor. S-a dezvoltat simțitor și istoriografia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
concentrează tot mai mult asupra redescoperirii omului și a naturii umane, proces care atrăgea după sine reafirmarea omului ca subiect al libertății, ca entitate demiurgică mereu perfectibilă. Fondarea și cristalizarea unui nou ideal de umanitate impunea, într-o primă etapă, reîntoarcerea la cultura și spiritualitatea greco-romană, cea care cu multe secole înainte ilustrase tipologia omului universal. Secolele XIV-XVI au rămas în istoria culturii și civilizației europene sub simbolul Umanismului, perioada Renașterii și a Reformei. Stilul de viață renascentist a generat schimbări
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aceiași radicali, dar modificați prin evoluția fonetică. Prestigiul latinei și mîndria originii romane au generat, pe terenul culturilor reprezentate de toate limbile romanice, curente latiniste, cărora li s-au opus apoi orientări ce vizau temperarea receptării elementelor din latină sau reîntoarcerea la formele latine în cazul elementelor moștenite. Adstratul neolatin al limbilor romanice Lexicul limbilor romanice s-a îmbogățit și prin împrumuturi de la una la alta, atît la nivel popular, prin contactul dintre populații (în cazul celor occidentale), cît și la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
săvârșit după încheierea războiului troian, iar nu înainte de declanșarea ostilităților, ceea ce modifică miza jertfei menite inițial să asigure plecarea sub bune auspicii a întregii oștiri grecești spre cetatea asiatică și înfăptuite, în varianta modernă a tragediei, doar pentru a favoriza reîntoarcerea lui Menelaos și a Elenei la Sparta. Interesant este că Eftimiu semnalează adesea caracterul fictiv al evenimentelor relatate. Than se îndoiește de mobilul mitic al războiului : Pe grec, întotdeauna l-au dus de nas poeții ! [...] Povestea cu Elena nu e
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
autorizat reprezentației (II, p. 388). Eroul ar trebui să preia un rol oficial, desigur ajustat după cerințele vieții, de vreme ce prin chiar prezența lui devine evident că trăiește (II, p. 388). După cum argumentează regina, se prea poate ca noua piesă, intitulată Reîntoarcerea lui Agamemnon, să se bucure de mai puțin succes decât versiunea anterioară, căci e de așteptat ca fără violență și adulter cifra de afaceri să scadă (II, p. 388), dar sacrificiile sunt acceptabile de dragul adevărului (II, p. 389). Clitemnestra cere
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sunt (III, p. 102) ; Nu mai rezist aici. Mă sufoc (III, p. 103). Evadarea din Delphi în căutarea necunoscutului îi apare acum drept singura soluție și corespunde întrucâtva profeției care recomanda fuga în fața invaziei barbare. Abandonarea templului echivalează însă cu reîntoarcerea pe făgașul destinului boicotat o vreme prin refuzul mișcării. În ultima sa apariție, corul nu mai este o trupă de actori care improvizează, ci un veritabil cor antic proclamând grav zădărnicia oricărui efort omenesc : Drumul cel mai lung îl străbați
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Catolicismul și tirania regelui Angliei i-au împins înspre o nouă patrie. Față de coloniile franceze formate prin secolul al XVI-lea, de pe valea fluviului Mississippi până la Golful Mexic, populate de servitori ai regelui și care nu așteptau decât momentul propice reîntoarcerii în Franța, coloniștii englezi erau dornici de independență, urau constrângerile și lipsa de spațiu. Cât timp au domnit Stuarții în Anglia, relațiile cu Burbonii erau amiabile, dar din 1689, când a venit la tron Wilhelm de Orania, dușmanul de moarte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
etapă au cerut dreptul la autodeterminare, în cadrul unui stat rus, democratic și internaționalist. Această perspectivă, împărtășită de vizionarii idealiști, a fost repede contrazisă de realitate. Încet-încet, într-o confruntare aspră între două tabere revoluționarii proruși și naționaliștii care visau o reîntoarcere la România -, balanța s-a înclinat de partea celor din urmă. În favoarea lor a mai intervenit un factor, demobilizarea trupelor rusești, staționate pe teritoriul Basarabiei, care, retrăgându-se, au trecut țara prin foc și sânge. Tâlhării, crime, pogromuri și teroare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pentru că propovăduise intrarea Italiei în război, în ziarul său Il popolo d'Italia. La începuturile sale, mișcarea este formată în primul rînd din foști combatanți, din tineri ofițeri și din soldați ai trupelor de elită recent demobilizați și pe care reîntoarcerea la viața civilă îi lasă dezorientați și adeseori fără ocupație. Ei se alătură în fasci di combatimento (fasciile de luptă) a nemulțumiților și declasaților, în majoritate proveniți din categoriile sociale cele mai afectate de criză: mica burghezie urbană, funcționari, muncitori
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Sarre, după cincisprezece ani, trebuia să-și hotărască singură soarta. Șansele de a-i vedea pe locuitorii din Sarre pronunțîn-du-se pentru reanexarea teritoriului lor de către Franța, erau nule. Dar exista mai ales în rîndul catolicilor o minoritate importantă pentru care reîntoarcerea la Reich reprezenta o problemă și care ar fi putut vota pentru menținerea autonomiei. Lăsîndu-i pe naziști, sprijiniți de marele industriaș Roechling, să facă o propagandă intensă în favoarea unirii cu Germania și să semene teroarea printre cei ce se opuneau
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dau naștere la revolte de scurtă durată a mișcării dadaiste, căutărilor suprarealiste ce explorează inconștientul sau afirmării expresioniste a personalității artistului detașat de lumea exterioară. Aceste curente noi, deschizătoare de drumuri nu pot totuși să eclipseze importanța mișcării neoclasice a "reîntoarcerii la ordine" care mathează toate domeniile vieții intelectuale și artistice și nici curentele de dinainte de război care continuă să se manifeste și care duc la arta abstractă sau la muzica de serie. Începînd din anii treizeci, tendința către căutările estetice
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a acestor roaring twenties (zgomotoși ani douăzeci) ascunde foarte adesea un pesimism și o îngrijorare care la mulți intelectuali și artiști se manifestă prin căutarea unei forme de evadare. Odată cu declanșarea și generalizarea crizei, apoi cu agravarea pericolelor externe, iluzia reîntoarcerii la epoca de aur se spulberă, în timp ce numeroși reprezentanți ai lumii artistice, literare și filosofice se angajează în lupta politică. Transformările economice și modificarea condițiilor de viată Revoluția tehnică din secolul al XlX-lea la avînt în Europa între cele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Dufy, spaniolul Juan Gris, italienii Giorgio Morandi și Giorgio De Chirico, acesta din urmă trecînd de la "pictura metafizică" la o atitudine extrem de critică la adresa curentelor picturii contemporane, atitudine exprimată în textul publicat în 1919 sub titlul Il ritorno al mestiere (Reîntoarcerea la meserie), a cărui primă frază reprezintă un adevărat manifest: Pictor classicus sum ("Eu sînt un pictor clasic"). Este destul de lungă lista artiștilor al căror clasicism nu este rezultatul unei convertiri provocată de vîrsta maturității și de preocuparea de a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care, după ce au renunțat la figurativ la începutul anilor treizeci, vor primi comanda decorării pavilioanelor de aeronautică și ale căilor ferate pentru Expoziția universală din 1937. În sfîrșit, unii dintre cei mai mari reprezentanți ai picturii vor părăsi repede calea reîntoarcerii la pictura academică. Așa se va întîmpla cu Matisse și Bonnard, primul, după călătoria sa în Statele Unite, renunțînd la stilul său sintetic care urmărește să rețină din realitate numai esența formelor, al doilea găsind în această ultimă alegere pretextul pentru
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în sînul unei Comunități căreia de-abia i se alăturase. Cu toate acestea, în ciuda acestor inevitabile ieșiri din joc, motivate de interese proprii sau de angajamente anterioare construcției comunitare, cooperarea europeană a încetat să mai fie o simplă idee spirituală. Reîntoarcerea la Războiul Rece Este întotdeauna foarte greu să reperezi cu precizie răscrucile istoriei. Fiind vorba de trecerea de la "destindere" la o perioadă pe care mijloacele mediatice occidentale au calificat-o atunci drept o perioadă de "pace călduță", dar fluturînd ideea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
schimbat, sau s-a schimbat foarte puțin, iar cei care au încercat să o manevreze din exterior au făcut-o pe socoteala lor. În cocluzie, puternic zdruncinată de furtunile crizei și pradă unei neliniști crescînde care s-a instalat odată cu reîntoarcerea la Războiul Rece, cu înmulțirea conflictelor periferice și cu desfășurarea rachetelor sovietice, populațiile din Europa de Vest au avut timp de cîțiva ani sentimentul că proliferarea răpirilor, a asasinatelor și a atentatelor cu bombe putea să constituie etapa pregătitoare a unui al
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]