16,853 matches
-
mai prestigioasă și una dintre cele mai vechi publicații din țara noastră”. Firește, din 1939, În cel de al LXXII-lea an de existență, va avea apariție lunară (format A5) și o „ținută grafică elegantă”. Poetul Teodor Al. Munteanu era redactor, alături de Alexandru Ionescu. Revista va fi Înregistrată la Tribunalul Ilfov: ordonanța prezidențială nr. 2708/ 20.02.1939. Cu satisfacție, memorialistul notează: „Încă de la primele numere, presa a salutat schimbarea conducerii și se sublinia convingerea că revista va fi scoasă din
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
Marc Marinescu (directorul festivalului Just pour rire, al doilea eveniment cultural ca importantă după Festivalul de Jazz din Montreal) și Cristian Bucur, președintele Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni și realizatorul emisiunii de radio „marca ro” (105.1FM) plus Simona Pogonat, redactor șef la ziarul românesc Accent Montreal și Victor Roșca, redactor șef la Candela de Montreal, am hotărât să mergem Înainte, indiferent „dacă plouă sau ninge”. De ce s-au inventat umbrelele? Dinu Marinescu a venit cu ideea de a invita la
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
cultural ca importantă după Festivalul de Jazz din Montreal) și Cristian Bucur, președintele Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni și realizatorul emisiunii de radio „marca ro” (105.1FM) plus Simona Pogonat, redactor șef la ziarul românesc Accent Montreal și Victor Roșca, redactor șef la Candela de Montreal, am hotărât să mergem Înainte, indiferent „dacă plouă sau ninge”. De ce s-au inventat umbrelele? Dinu Marinescu a venit cu ideea de a invita la sărbătoarea noastră cât mai mulți canadieni, În special cei care
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
Singura egalitate permisă este aceea de șansă. Orice altă formă de a-i pune pe elevi pe picior de egalitate condamnă școala la ineficacitate pedagogică. Profesorul nu mai este un maestru, ci un asistent social, spune eseistul francez. La remarca redactorului că, într-o școală elitistă, Camus, orfan și sărac, n-ar fi avut nici o șansă, Finkielkraut răspunde că tocmai nivelul ridicat al cunoștințelor elevului Camus l-a obligat pe faimosul lui profesor, M.Germain, să-i acorde o atenție pe
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
după 1989 unor sponsori generoși care nu pot lipsi din biografia României literare, Ion Rațiu, Dinu Patriciu, Mihai Mitu, Fundația Anonimul, Consiliul Județean Alba, precum și subvențiilor primite din partea Ministerului Culturii și a Guvernului. Nu se cade să îi uităm pe redactorii și colaboratorii noștri care nu ne-au părăsit când n-am mai putut să le onorăm drepturile care li se cuveneau. A menționa acum toate momentele care au decis soarta celei mai importante reviste culturale din ultima jumătate de secol
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
380 de tone, rămânând cu 12.000. Zilele de apariție a cotidianelor se reduc de la 7 pe săptămână la 5 sau 6. Cele mai multe hebdomadare devin lunare. Numărul de pagini se reduce și el. Tirajele scad proporțional. Ca și, inevitabil, numărul redactorilor. Comentatorii, între care editorii volumelor anexă la Raportul Tismăneanu, grație cărora am intrat în posesia stenogramei din 1974, par a pune reducerile pe seama unei crize economice anunțate. Părerea mea este că nu putem vorbi de criză înainte de 1981. La trei
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
de altfel, normal. Din trei adjuncți trebuiau să rămână doi. Eram singurul fără carte de muncă (optasem pentru aceea de la facultate) și care, în condițiile legii cumulului, n-am fost plătit din 1971 până în 1974, cât am exercitat funcția de redactor-șef adjunct. Mai era și faptul că nu eram membru PCR. În 1971, când G.Ivașcu condiționase acceptarea direcției revistei de prezența mea în conducere, Dumitru Popescu- Dumnezeu trecuse peste prevederea că funcțiile de conducere implică o calitate, de a
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
că funcțiile de conducere implică o calitate, de a fi membru PCR, pe care eu n-o aveam și mă numise. În 1974, excepția nu mai era, se pare, posibilă, așa că am rămas cronicarul literar al revistei, dar nu și redactor-șef adjunct. Am revenit în 1990 ca director. Dacă funcțiile de conducere n-au suferit modificări, cele de redactori au intrat într-o fază dramatică. Mai exact, ca să nu fie dați afară, redactorii și-au văzut funcțiile și, în consecință
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
mă numise. În 1974, excepția nu mai era, se pare, posibilă, așa că am rămas cronicarul literar al revistei, dar nu și redactor-șef adjunct. Am revenit în 1990 ca director. Dacă funcțiile de conducere n-au suferit modificări, cele de redactori au intrat într-o fază dramatică. Mai exact, ca să nu fie dați afară, redactorii și-au văzut funcțiile și, în consecință, lefurile, reduse la jumătate. (Ca să-și achite rata la apartament, Valeriu Cristea, bunăoară, s-a văzut obligat să depună
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
cronicarul literar al revistei, dar nu și redactor-șef adjunct. Am revenit în 1990 ca director. Dacă funcțiile de conducere n-au suferit modificări, cele de redactori au intrat într-o fază dramatică. Mai exact, ca să nu fie dați afară, redactorii și-au văzut funcțiile și, în consecință, lefurile, reduse la jumătate. (Ca să-și achite rata la apartament, Valeriu Cristea, bunăoară, s-a văzut obligat să depună la bancă, lună de lună, o sumă care să completeze leafa, devenită insuficientă, care
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
s-o spun, dar au existat și excepții, din păcate, de scriitori care n-au dat niciodată pe la redacție, dar și-au luat și mai departe leafa întreagă, și, încă, una de publicist comentator, mult mai mare decât una de redactor. Beneficiar de lungă durată al excepției și care nici măcar n-a fost interesat să afle ce se întâmplă după 1974 cu colegii lui din redacția României literare a fost Nichita Stănescu. Probabil că se va supăra pe mine Eugen Simion
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
presei. Dacă nu mă credeți, citiți pasajele din volumul cinci al Cărții albe a Securității publicat de Mihai Pelin și veți vedea ce rapoarte înainta instituția cu pricina conducerii PCR, referitoare la pericolul potențial reprezentat de România literară și de redactorii ei la adresa regimului comunist.
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
tineri de limbă română, maghiară și germană s-au angajat, nesiliți decât de propria vocație, să-și facă ucenicia, să-și articuleze personalitatea. „Atelierul de creație” a fost formula sub care a caracterizat proiectul, de la primul număr al publicației noastre, redactorul ei șef, Eugen Uricaru; este și cea folosită apoi de neuitatul Marian Papahagi și de noi toți. Ea numește un spațiu de exersare luminos obstinată a uneltelor scrisului, fără alte ambiții în afara șlefuirii spiritului prin cultură și a formării personalității
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
și perioade de umbră. Spațiul acesta mirific sub raport geografic a sedimentat românismul cel mai autentic al diasporei americane. El a atras personalități prestigioase, găzduind evenimente de poveste, provocând mărturisiri incitante. Alex Cetățeanu, președintele Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, directorul redactor al revistei “Destine literare” din Montreal, Își amintea zilele trecute cu mândrie:” Prima dată am fost la Hamilton În anul 1985 (!) si de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima dată am fost acolo În anul 2007, cu bunul
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
de lumină dintr-un teritoriu plin de încercări, adesea teribile. Teritoriul acesta s-a numit Radio-ul național. Pe-atunci era unit cu televiziunea națională, așadar - Radioteleviziunea Română. Am ajuns pe acest teritoriu în Decembrie 1961. Am fost angajată ca redactor în redacția „Teatru la microfon”, care cuprindea, pe atunci și „Teatru, la microfon pentru copii”. Acolo, în această redacție condusă un timp de un intelectual de anvergura lui Pavel Câmpeanu, am învățat să scriu scenarii pentru teatru la microfon, să
Ce a însemnat pentru mine „Revista Literară Radio“? by Silvia Kerim () [Corola-journal/Journalistic/3350_a_4675]
-
radiofonic reluat de zeci de ori, Vrăjitorul din Oz era... Fory Etterlé, iar Zâna Albă, care mai și cânta, era... Clody Berthola?)... După un timp am fost transferată la etajul 6, acolo unde domnea pe-atunci „Direcția Culturală”. Îndemnată de redactorul acelei antologice emisiuni „Noapte bună, copii” - Mihai Jemăneanu și încurajată de „șefa secției pentru copii”, Mioara Paler, soția lui Octavian Paler, am descoperit bucuria de a scrie povești pentru copii. Povești pe care, în mare parte, aveam să le public
Ce a însemnat pentru mine „Revista Literară Radio“? by Silvia Kerim () [Corola-journal/Journalistic/3350_a_4675]
-
săptămână, câte o ediție a acestei emisiuni. Primele sumare le-am creat, desigur, împreună și cu șefii de atunci - colegi minunați - ai Direcției Culturale din acel timp: Iulius Tundrea și Constantin Vișan. După un timp mi s-a alăturat ca redactor poetul Ion Drăgănoiu. Primul număr al Revistei a avut următorul sumar: Editorial de Tudor Arghezi, Cronica Ideilor de Vladimir Streinu, Debut prezentat de Miron Radu Paraschivescu, Bloc notes de Eugen Jebeleanu (dacă îmi aduc bine aminte) și Dialog Internațional (un
Ce a însemnat pentru mine „Revista Literară Radio“? by Silvia Kerim () [Corola-journal/Journalistic/3350_a_4675]
-
posibili prieteni. Nu m-am înșelat. În cei trei ani câți a mai stat în țară, am ținut permanent legătura, bucurându-ne ori de câte ori se ivea ocazia să ne vedem. Între timp, devenise și colaborator la „Tribuna”, revista clujeană unde eram redactor și semnam săptămânal cronica teatrală. Încă de la primele comentarii, asumându-și rolul atât de critic de întâmpinare, cât și de direcție, George Banu impune în critica de teatru, mai mult decât alți colegi de generație, un spirit nou. El se
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
clasă excepțională”. În paralel cu prestația didactică, reprezentând în sine o reușită, se implică și activează strălucit în multiple planuri. Sub îndrumarea unei somitați, Bernard Dort, se mai „desfată” cu două doctorate. Figurează ca membru în comitetul de redacție sau redactor-șef al unor reviste de specialitate (Travail théâtral, Journal Chaillot, Alternatives theâtrales), colecționează premii după premii, titluri de Doctor honoris causa, predă sau ține conferințe la diverse universități de pe mapamond, leagă prietenii statornice cu Antoine Vitez, Brook, Grotowski, Eugenio Barba
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
a lui Mircea Arman a condus la un întreg scandal în presă, care a culminat cu o scrisoare de protest semnată de peste 500 de intelectuali din toată țara. Am semnalat eu însumi într-un editorial programul aberant pe care noul redactor-șef îl propunea în chiar primul număr al publicației care îi fusese încredințată de Consiliul Județean. De la teorie, discriminatorie și insultantă, Mircea Arman a trecut repede la fapte, cenzurându-și colaboratorii și desfăcându-le ilegal redactorilor contractele de muncă. Confruntat
Disprețul care ucide cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3365_a_4690]
-
aberant pe care noul redactor-șef îl propunea în chiar primul număr al publicației care îi fusese încredințată de Consiliul Județean. De la teorie, discriminatorie și insultantă, Mircea Arman a trecut repede la fapte, cenzurându-și colaboratorii și desfăcându-le ilegal redactorilor contractele de muncă. Confruntat cu o reacție masivă a scriitorilor, nu s-a dat în lături de la amenințări, în interviuri sau în misive electronice. Revista noastră le-a reprodus pe cele mai caracteristice stilului lui Mircea Arman. Urmare a protestului
Disprețul care ucide cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3365_a_4690]
-
sau în misive electronice. Revista noastră le-a reprodus pe cele mai caracteristice stilului lui Mircea Arman. Urmare a protestului, autoritățile locale au părut, la un moment dat, decise să ia măsuri. Totul s-a încheiat în coadă de pește. Redactorul-șef a rămas la locul lui, cu condiția, s-ar părea, să-și modifice conduita. Despre corectarea măsurilor abuzive pe care le luase, n-am auzit nimic. Mai mult, Mircea Arman și-a continuat nestingherit amenințările. Exclus din USR, a
Disprețul care ucide cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3365_a_4690]
-
de circa 1000 de articole. Este autor a peste 200 de studii, eseuri și articole critice. Poezia i-a fost publicată în Franța, Italia, România, SUA, Canada, Germania, Belgia, Anglia, Turcia, Spania, Tunisia, Macedonia, Bulgaria etc. Din 1972 a fost redactor-șef al revistei plurilingve "Nouvelle Europe" și s-a stabilit definitiv la Paris, primind cetățenia franceză în 1976. Ca scriitor, George Astaloș a debutat cu poezie în 1948, într-o revistă școlară. George Astaloș scrie poezie, teatru, roman, eseu, memorialistică
Unul dintre cei mai cunoscuți poeți și dramaturgi a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33715_a_35040]
-
Croce - Aesthetica in nuce. Bari, Gius, Laterza e Figli, [1928]. 7. Georg Lukács - Der Russische Realismus in der Weltliteratur. Berlin, Arifbau-Verlag, 1952. 8. S-a renunțat la estetica filosofului N. Hartmann. 9. Olga Zaicik (1921), eseistă și traducătoare. A fost redactor din 1970 și la Editura Univers, unde se edita revista condusă de Adrian Marino. 10. Marcel Duță - Problèmes du réalisme dans la littérature roumaine de l’entre-deux-guerres în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1976, p. 4-16. 11. A
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Literatură, se apropie de sfârșit. Printre specialiști se fac deja „pariuri” privind viitorul nominalizat. Vâlva stârnită de decizia juriului de la Stockholm în octombrie 2012 s-a topit încet-încet într-un freamăt care a mai fost întreținut o vreme de editori, redactori, specialiști pentru ca într-un final să se stingă. În urma acestei vâlvătăi, în spațiul cultural românesc au rămas câteva articole risipite în publicații culturale citite de un număr tot mai restrâns de persoane, și cele două cărți lansate în noiembrie 2012
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]