3,457 matches
-
a reprezentărilor urbane. Foto grafia o face, întrucât ea scapă conceptualizării și, deopotrivă, povestirii. Textul Ancăi Oroveanu „150 de ani de fotografie (1839- 1989)““ aruncă o lumină asupra acestei teme. Problema care bântuie istoria „teoriei“ fotografiei este cea a imitației: redarea realității pune fotografia într-o relație tensionată cu idealul clasic al artei care, spiritualizată, redă, în esență, o lume transfigurată subiectiv, străină de „brutalitatea“ sau „derizoriul“ imediatului. Opțiunile teoretice se întind de la ideea fotografiei ca simplă redare a naturii, acurată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cea a imitației: redarea realității pune fotografia într-o relație tensionată cu idealul clasic al artei care, spiritualizată, redă, în esență, o lume transfigurată subiectiv, străină de „brutalitatea“ sau „derizoriul“ imediatului. Opțiunile teoretice se întind de la ideea fotografiei ca simplă redare a naturii, acurată și provenită, cum ar spune W.H.F. Talbot (citat de Oroveanu), din natura însăși, care se desenează pe sine pe hârtia fotografică, și ideea fotografiei ca minciună provenită din selecție sau confuzie a vizării obiectelor. Miza acestor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a sta față în față cu MEMORIA NEAMULUI. Culuarul nu se închide. O scară urcă la o ferestră deschisă spre cer. O ISTORIE? Moș Costache Buraga face un nod divin între obiect și sacralitate. El le trezește la viață prin redarea trăirii lor. Un popor care-și plânge morții nu moare. Mioara Beinat Cu îngerii în brațe “Se deschide ușa. Cine privi atent, văzu întâi un ciomag introdus în deschizătura ușii și care avea parcă menirea să cerceteze înăuntru, părea un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
literatura națională iar creatorul este „un simbol al luptei naționale din Basarabia”. Mihai Cimpoi (1942 - localitatea Larga) critic, istoric literar și eseist, o minte sclipitoare și o forță spirituală impresionantă. Criticul se impune prin vasta sa cultură, talent remarcabil În redarea esteticului literar, generozitate și o vastă opera creatoare. Scrierile sale nu sunt doar interpretări critice ale operelor recenzate ci se ridică la gestul de formator și talentat creator al generației sale de poeți, scriitori, oameni de cultură. Este impresionantă bogăția
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul coșmarurilor proprii. Cealaltă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este dată de înclinația spre citadin, spre cotidian și banal, înclinație însoțită de o depoetizare a limbajului artistic. Realul însă rămâne pretext pentru redarea viziunilor de coșmar care par a bântui sufletul unora dintre acești poeți. Cealaltă secțiune importantă a acestui capitol este cea în care avem în vedere o prezentare a modalităților de structurare a discursului poetic, modalități asupra cărora vom reveni și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care introduce, la final, un element de noutate menit și el să răstoarne așteptările. Dacă raportăm realismul pe care îl promovează Geo Dumitrescu în articolele sale la propriile poezii, înțelegem că acest realism nu are nimic de-a face cu redarea fidelă a realității (opera sa nu este una mimetică), ci cu depășirea clișeelor vetuste și căutarea unor modalități lirice noi, cu o pendulare între concret și abstract: "Odată o să-mi ceri mai mult: (...)/ să te las să-ți speli mîinile
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care membranele, umorile, pulsează într-o existență care refuză să se supună legilor esteticii clasice. Poezia nu încetează astfel să fie subiectivă, nici să fie expresia căutărilor, a introspecției ori a intuirii lumii ideilor, dar formula prin care se încearcă redarea lor, reflectând modul în care eul poetic relaționează cu existența, se modifică. Ancorarea în cotidian nu se face prin refuzul unui stil metaforic. Ceea ce pare a fi o demetaforizare a limbajului poetic (opoziție vădită față de modernismul interbelic) este, în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu neputință să-mi reprezint cuvântul "merg"", când tocmai a merge înseamnă desprinderea din încremenire, depășirea barierelor, viață. Textul se constituie din alternarea afirmațiilor și comentarea lor în dialog, ironic, demistificator al lor, astfel poemul s-ar putea realiza din redarea gesturilor absurde în căutarea inspirației: " Dacă aș agita - inexplicabil - foaia,/ fâșâitul hârtiei ar indica o prezență,/ întunericul ar putea să devie alb și sonor.../ (Dar numai gândul ăsta e un semn de demență!)". Ieșirea din nemișcare nu se realizează decât
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poetice. La nivel teoretic singurele caracteristici ale postmodernismului care sunt cu adevărat respinse sunt preferința pentru construirea unui discurs autoreferențial și frecventele aluzii culturale. În practică regăsim aceeași aparență de confesiune (fără sentimentalisme), aceeași preocupare pentru universul banal și pentru redarea impresiei că textul poetic se bazează pe un discurs autentic, apropiat de cel al vorbirii cotiene. Poeții albatrosiști reprezintă un fel de "generație-punte", păstrând ceva din trăsăturile modernismului interbelic (fapt care-i apropie de șaizeciști), respingând sau parodiindu-le pe
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în seria enumerativă în care sunt prinse și elementele existentului. O altă modalitate evidentă și în acest text este ruptura sintactică produsă chiar și pe final de strofă, cu același scop de a sugera fragmentarea textului ca modalitate esențială de redare a fragmentării existenței. Structura circulară redă o anulare a lumii și a sensurilor abia întrevăzute, "Nici veacul acesta, nici el/ nu-i al nostru - și minte;/ rămâne un cuvânt negru, fierbinte/ de spus în fiecare zi lângă ușă." totul se
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a capacității de a transfera noțiuni și concepte în alte zone decât cele artistice; • dezvoltarea creativității, a imaginației și a capacității de abstractizare - extrem de deficitară la această categorie de elevi; • dezvoltarea percepției spațiale, a spațiului bidimensional și tridimensional, precum și a redării spațiale în plan bi- și tridimensional; • promovarea reală și activă a conceptelor de interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate și transdisciplinaritate, prin metodele abordabile la activitățile curente (descrise în ghid); • oferirea de suport afectiv-motivațional actului învățării prin soluții concrete în crearea unui cadru stenic
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
specifice vechilor latini s-au limitat treptat la cîteva forme de manifestare, important fiind îndeosebi faptul că, prin continuarea latinei, s-a menținut în mare măsură comunicarea interetnică în spațiul european, iar alfabetul latin s-a impus ca formă de redare grafică a limbilor pentru foarte multe dintre popoarele europene. De la alfabetul latin s-a format scrierea gotică dominată de unghiurile ascuțite în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea al XV-lea și folosită atunci de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bazinul mediteranean și, deci, în condițiile unor intense relații cu lumea și cultura grecească din perioada elenistică, perioada arhaică a limbii latine literare s-a caracterizat printr-o pronunțată reticență în receptarea cuvintelor grecești, preferîndu-se de cele mai multe ori calcurile pentru redarea ideilor noi. Treptat însă, atît literatura grecilor, cît și limba lor au devenit nu numai modele de bază, ci și surse directe de îmbogățire a literaturii și limbii romanilor. Limba latină cultă (literară) a cunoscut apogeul pe parcursul a două secole
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
italiana și româna). Cu toate acestea, această limbă a beneficiat de o anumită cultivare, deși nici aspectul literar nu este unitar, în dialectul engadinez realizîndu-se, prima traducere a Bibliei într-o limbă romanică, în anul 1560. De asemenea, deși cu redare dialectală, o foarte bogată literatură, îndeosebi poezie, s-a realizat în epoca modernă. Provensala (sau occitana) a fost însă prin excelență limba poeziei spre sfîrșitul Evului Mediu și ar fi putut dezvolta un aspect literar remarcabil dacă vicisitudinile istoriei nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Olanda. Această limbă a fost influențată, mult mai mult decît spaniola, de dialectul mozarab, vorbit de creștinii care locuiau în teritoriile ocupate de arabi, încît s-a păstrat diferența dintre v și b (în spaniolă cele două sunete avînd o redare unică), iar secvențele finale latinești care aveau în componență pe n au evoluat la ăo. În fonetică, portugheza se remarcă printr-un sistem vocalic bogat, alcătuit din vocale orale și nazale, cu mai multe grade de apertură. Există, ca în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
băiete !). Dintre acestea, cea de genitiv-dativ are la bază dativul latin (casae, parti) care s-a întrebuințat cu timpul și la genitiv, vocativul în -e este tot din latină, iar cel în -o a fost atribuit influenței slave vechi. Extinderea redării prepoziționale a funcțiilor cazuale a avut drept consecință dispariția treptată a diferențelor formale dintre cazuri, încît substantivele au rămas cu o singură formă pentru toate cazurile: casa, dominu, cane (de unde rom. casă, domnu, cîne). Aceste forme latinești tîrzii se aseamănă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
noi prin compunere, dar a cunoscut și o puternică influență a limbii latine și, apoi, a limbii franceze, mai des în zona ei sudică (Elveția, Austria, Bavaria). Din aceste motive, există deseori paralelisme între cuvinte autohtone și cuvinte împrumutate pentru redarea acelorași realități; pentru semnificația "repetiție", de exemplu, se poate folosi atît derivatul Wiederholung, de la verbul wiederholen, cît și împrumutul latino-francez Repetion. Germana a influențat la rîndul ei toate limbile europene și îndeosebi limbile slave, pentru care a reprezentat elementul principal
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
genului și al numărului. La indicativ prezent toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia singular și, de aceea, exprimarea pronumelui subiect este obligatorie. Engleza are numeroase timpuri și moduri compuse realizate cu ajutorul auxiliarelor, iar semiauxiliarele sînt folosite pentru redarea modalității. Desigur, multe particularități ale limbii engleze sînt comune cu cele ale altor idiomuri germanice 49, dar unele îi sînt proprii, precum existența aspectului continuu în flexiunea verbală și folosirea auxiliarului to do [tə du:] "a face" în realizarea propozițiilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ele fiind legate de forma internă a unei limbi, engleza a adoptat formele scandinave they, them, their, ceea ce atestă existența unei forțe deosebite de influențare 50. Ca atare, multe dintre simplificările din morfologia limbii engleze, care presupun numeroase treceri de la redarea sintetică la acea analitică, trebuie considerate ca fiind datorate influenței limbii vorbite de vikingi, căci aceasta avea asemenea fenomene. Lexicul limbii engleze este foarte bogat, datorită receptivității mari în ceea ce privește împrumuturile, dar și datorită faptului că un număr de cuvinte simple
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
există două posibilități de marcare a valorilor acestui caz, precum ideea de posesiune, de exemplu, în engleză: the friend's bicycle / the bicycle of the friend "bicicleta prietenului". Acest paralelism este pe punctul de a fi eliminat în limba neerlandeză, redarea prepozițională fiind preferată: de schilder van deze schilde-rijen "pictorul acestor tablouri". Pronumele, în special cel personal, are o situație specială din punctul de vedere al declinării, deoarece prezintă în toate limbile aspecte conservatoare. De aceea, chiar engleza are, de exemplu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
copac"), de marcare cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea umlautului (tand t(nder [tan tänə] "dinte", hånd h(nder [h(n ΄hän(] "mînă", bonde bønder [΄bonə ΄bön(] "țăran"). Foarte diversificată este redarea pluralului cu ajutorul desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
li:vər], liefst; engl. bad [bäd]/ill "rău/bolnav", worse [(:rs], the worst [(:rst]; dan. gammel "bă-trîn", (ldre, (ldst; norv. mye "mult", mer, mest; mange "mulți", flere, flest; liten "mic", mindre, minst; sued. gammal "bătrîn; vechi", äldre, äldst. În cazul redării supletive a gradelor de comparație, se constată existența unei opoziții de radical între pozitiv, pe de o parte, și comparativ și superlativ relativ, pe de altă parte. Limbile romanice occidentale, care cunosc la rîndul lor aseme-nea redări supletive, cunosc tipul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
äldst. În cazul redării supletive a gradelor de comparație, se constată existența unei opoziții de radical între pozitiv, pe de o parte, și comparativ și superlativ relativ, pe de altă parte. Limbile romanice occidentale, care cunosc la rîndul lor aseme-nea redări supletive, cunosc tipul de opoziții ternare, fiindcă pentru toate cele trei grade există radicali diferiți. Acest aspect relevă faptul că limbile-bază ale celor două grupuri de idiomuri prezentau două direcții deosebite: germanica o opoziție binară, iar latina o opoziție ternară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
daneză. Situația urmează același model în cazul limbilor franceză și italiană din familia romanică, care uzează de aceleași auxiliare și la aceleași timpuri, acestea fiind și limbile neolatine ce atestă la nivelul lexicului o însemnată pondere a adstratului germanic. Pentru redarea timpului viitor, idiomurile germanice prezintă mai multe tipuri, uneori cu situații complexe în interiorul aceleiași limbi. Germana prezintă sub acest aspect situația cea mai simplă, deoarece uzează de prezentul auxiliarului werden "a deveni" urmat de infinitivul verbului de conjugat: Ich werde
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i dag. "Ar trebui să am examen astăzi"; dan. Du har ret, skulle jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de redare a diatezei pasive produce alte clasificări ale limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și prin tipul acestor mijloace. Engleza realizează pasivul cu auxiliarul "a fi" (to be) urmat de participiul verbului conjugat (adică la fel ca limbile romanice): I
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]