3,608 matches
-
cu exemple concrete din literatură, pregătindu-ne pentru latura afectivă a vieții. Din discuțiile și pildele pe care ni le dădea profesorul I. Michiu am început să învățăm că stima prețuiește mai mult decât celebritatea, considerația publică mai mult decât renumele, onoarea mai mult decât gloria. Mai târziu, la maturitate, am realizat că stima, considerația publică, onoarea reprezintă calități durabile care nu se spulberă la primul vânt al conjucturilor. Natura l-a înzestrat cu o imensă răbdare și cu minunata calitate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prezentării teoretice a unor fenomene fizice., dar trebuie să mărturisesc faptul că cel mai bun dintre noi la matematică era colegul Ovidiu Mocanu ajuns, în timp, profesor chiar în liceul pe care l-a absolvit, un profesor de matematică de renume, foarte apreciat și stimat de colegi, dar și de serii întregi de absolvenți ai acestei școli. Îmi amintesc cu respect și de profesoara noastră de istorie, doamna Sanda Rohozneanu. La orele domniei sale nu lipsea niciodată o hartă mare pe care
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
însă pe el personal nu avusesem încă ocazia să-l cunosc. Am fost să-l vizitez. Locuia la hotelul Saint Moritz, cu vederea spre Central Park. În micul apartament avea instalat un pian; era o mare concesie, datorită marelui său renume. M-a invitat să asist la sărbătorirea lui, care avea loc peste cîteva zile în marea sală de teatru de la Wardorf Astoria. Cîteva mii de americani au participat la banchetul care se dădea în onoarea sa. Marii critici muzicali din
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dotată cu cele necesare unei alese gospodării sătești, locuința era o mândrie nu numai pentru familie, ci și pentru sat. Multe dependințe, animale de tot felul și un mic "parc de mașini" îl plasa pe Dragomir Burciu, printre gospodarii de renume ai Costișei. Căsătoria i-a binecuvântat cu doi feciori, voinici și frumoși, ca niște brazi: Gheorghe și Valentin (astăzi asociați într-o societate de mare valoare pentru întreaga zonă a Rădăuților). Destinul a decis ca Gheorghe să vadă lumina zilei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
astăzi asociați într-o societate de mare valoare pentru întreaga zonă a Rădăuților). Destinul a decis ca Gheorghe să vadă lumina zilei într-o minunată zi din inima toamnei (12 octombrie 1954) la Rădăuți. Ca orice copil de sătean cu renume, a urmat cele opt clase la Școala elementară din satul părinților săi, apoi Liceul Industrial nr. 2 din Rădăuți. Având o deosebită pasiune pentru electronică, nu s-a mulțumit cu cunoștințele dobândite pe băncile liceului ci a urmat și o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe care le-am deschis anul trecut la Biblioteca județeană "Alexandru și Aristia Aman" din Craiova. Mi-am propus să le vorbesc tinerilor (și celor mai puțin tineri) despre mari scriitori, oameni de cultură români care și-au făcut un renume în străinătate, dar la noi, din cauza cenzurii comuniste, a interdicției cărților lor, au rămas necunoscuți publicului larg... Dacă o carte va avea cel puțin un cititor care să o considere pe placul lui, atunci cartea aceea nu a fost scrisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care le-am deschis anul trecut la Biblioteca județeană "Alexandru și Aristia Aman" din Craiova. Mi-am propus să le vorbesc tinerilor (și celor mai puțin tineri) despre mari scriitori, oameni de cultură români care și-au făcut un renume în străinătate, dar la noi, din cauza cenzurii comuniste, a interdicției cărților lor, au rămas necunoscuți publicului larg. E mare păcat că și astăzi, la 25 de ani de la evenimentele din 1989, mare parte dintre cei care ar trebui să recupereze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a Început activitatea cu doi asistenți, iar În acel moment exista acolo un adevărat institut, iar el, profesorul Warren trecea a fi „șeful spiritual al economiei agrare americane" (1935). Avea deja colaborator pe F. A. Pearson, care era un specialist de renume. Cei doi profesori au emis ipoteza, devenită „la modă", cu explicații asupra crizei mondiale, dar mai ales a celei din America, ce tocmai se Încheia (1935), iar profesorul nostru făcea, la fel, o analiză cât se poate de pertinentă la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
primit-o mulți ani, ține legătura. Se dau acolo știri din cele mai variate, mișcarea din corpul didactic, noi construcții, diverse Îmbunătățiri. Dar acest contact nu este platonic. Absolvenții de la Cornell sunt plasați În posturi Înalte, bine plătiți, unii cu renume mondial, medici, ingineri, filozofi, oameni de litere. Fiecare contribuie cu diverse sume, realizându-se fonduri importante. Luăm masa intr-o imensă sală pavoazată. O friptură, o prăjitură, o stacană de lapte rece și două discursuri. Se apropie plecarea, dar n-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și nepoților Își lua ceaiul. Ne primește cu explozie de bucurie; le promitem că vom reveni. Orașul are o poziție splendidă și o situație economică excepțională. Are o populație de 85.000 locuitori și e centrul unei mari universități cu renume internațional. O vom vizita la Întoarcere. Pornim acum spre malul golfului „Golden Gate”, poarta de aur, de unde urmează să ne Îmbarcăm pentru San Francisco (Frisco) pe un mare ferry-boat. Înaintăm pe un pod de lemn la care urmează să oprească
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu sunt datate, cum se întâmplă cu produc‑ ția gazetărească, ideile și temele pe care le-ați atacat sunt prezente în cei 25 de ani de tranziție. Acuitatea obser‑ vațiilor, talentul literar și, mai ales, mijloacele analitice v-au făcut renume. Și, lucru de neexplicat, nefiind vreo‑ dată afiliată vreunui grup de admirație reciprocă, ați reu‑ șit să vă impuneți - tot vom face un maraton - ca un alergător de cursă lungă. Cred că e firesc că, după ce ați publicat câteva cărți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cuvin”; „Ralian și Ignat Samitea, editori din Craiova (România) fac cunoscut că editează publicația Biblioteca de popularizare pentru literatură, știință și artă”. Biblioteca va publica din 15 în 15 zile un volum cuprinzând o operă întreagă a unui autor cu renume, primul volum cuprinzând Nuvele Siberiene de V. Korolenko. Cea dintâi grijă a noastră va fi ca traducerea să fie cât se va putea de conformă cu originalul; ca limba în care traducem să fie o românească literară, curată și înțeleasă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
impusă prin o cârmuire străină din zi în zi se făcea tot mai aspră... ... Eliade, Murgu, Maiorescu, C.Roset, Brătianu, Bălcescu, frații Hurumuzăchești și alții... au onorat jurnalismul românesc... „...Gazeta Transilvaniei, realizată de dl. Iacob Murășeanu, este în mare decadență. Renumele ei a fost mare numai până la 1848, când a dirijato pana lui Bariț. Cele mai bune articole despre drepturile și interesele românilor ieșeau odinioară în acest jurnal în care publiciștii cei mai însemnați își dăduseră randezvous...” Mihail Kogălniceanu (18171890), jurnalist
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu este un savant considerabil, dar e un om politicos și agreabil. Iar apoi vom sta de vorbă... Mă întrebați, nu fără mirare, dacă nu vreau să public la Paris. Cred că veți înțelege când veți fi aici că un renume la Paris nu înseamnă mare lucru sau aproape nimic în Suedia, și mai ales în mediile universitare. Dacă ai un examen Șfrancezț sau dacă ai publicat o carte care a atras atenția publicului francez, acest lucru nu este câtuși de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vă trimit această scrisoare, ca să puteți s-o duceți pentru a cere viza. Sunt sigur că nu veți avea nici o dificultate în a o obține. Deja ați mai vizitat o dată Suedia la invitația Universității din Lund și un savant cu renumele dvs. va fi întotdeauna bine venitlanoi. Soția mea și cu mine vă transmitem urările noastre cele mai bune și ne dorim din toată inima să vă vedem curând. Cordial, al dvs., Stig Wikander* XXXIXtc "XXXIX" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Le Mihr YaÍt est-il le Mihr-YaÍt?”, SA I (2000), nr. 1-2, pp. 77-113. 4. În 1975 a apărut primul număr al revistei Journal for Mithraic Studies,în al cărei comitet de patronaj a figurat, alături de Wikander și alți savanți de renume, arheologul român Al. Popa, care fusese prezent și la Congresul de la Teheran din același an cu o comunicare despre „L’iconographie mithraique d’Apulum” - cf. Acta Iranica 17. În Addendum II se află traducerea scrisorii primite de Wikander de la H.S.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai fii printre supraviețuitorii sau, ajuns la vîrste cuprinse între 80 și 100 (?) de ani: cînd e puțin probabil să mai fii interesat a descoperi cine te "turna" sau cine te-a "ajutat" să ajungi în beciurile instituției de trist renume. Redactată chipurile alb, din note informative, diverse declarații, felurite documente și rapoarte, Cartea... este și reușește a fi cu asupra de măsură o uriașă diversiune la adresa scriitorimii române, a oamenilor de artă în genere. Într-un melanj imposibil de decelat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
DDS. S-au făcut deturnări de fonduri speciale de valută forte, controlate de o agenție din cadrul CIE, pentru a plăti editori din străinătate ca să publice biografii ale lui Ceaușescu și tratate de chimie scrise chipurile de soția lui, "savant de renume mondial"" (D.D.). Virgil Măgureanu, șef la începutul anilor '90 al SRI noua siglă a DSS, raportează în 22 noiembrie 1990 în fața Camerelor reunite: "În 22 decembrie fostul DSS totaliza 14.259 de cadre militare, dintre care 8.159 de ofițeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din îndepărtatul Chișinău, care debutează în 1937, schimbându-și pe scenă numele rusesc în Sergiu, iar în doar câțiva ani faima sa va depăși hotarele, fiind socotit în scurt timp nu doar pionierul jazzului românesc, dar și un baterist de renume mondial. Datorită felului neobișnuit și nonconformist de a se îmbrăca, va lansa și o modă vestimentară ce-i va purta numele ani buni. Este și motivul pentru care va fi arestat pentru indecență în timpul regimului lui Ion Antonescu, care se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Tzara (1896-1963), evreu român, a Început prin a scrie versuri În românește; stabilit În Elveția, apoi În Franța, a inventat literatura „dada“ și a animat mișcarea dadaistă. Printre pictorii avangardei, tot un evreu român, Victor Brauner (1903-1966), a dobândit un renume european prin compozițiile sale suprarealiste cu teme fantastice. Ar putea să pară curioasă această substanțială contribuție românească la curentele de avangardă, România fiind, la extrema cealaltă, o societate pronunțat tradițională (și cu destule manifestări tradiționaliste În literatură și artă). Fenomenul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pietrei - sunt împroșcat cu miriade de stropi sărați. „Oceanul de smarald” e numele poetic cel mai potrivit pentru această ființă vie și neliniștită, care smulge colegilor mei exclamații de admirație și extaz. O frumusețe și o prospețime ce contrazic flagrant renumele sinistru al locului sau justificându-l doar prin ruptura violentă dintre cele două elemente primordiale: pământul și apa, a căror încleștare pe timp de furtună trebuie să fie teribilă aici. Stâncile au o înălțime de 15-20 de metri. Orice margine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bani buni aici. Ceea ce le sporește valoarea este locul în care sunt pictate, majoritatea reprezentând chiar colina Montmartre sau alte colțuri faimoase ale Parisului. Fiecare casă de aici își are propria istorie, se leagă de numele unei personalități artistice de renume, franceză sau străină. E fascinant să descoperi identitatea acestor clădiri. Dar acum, după ce am gustat „pe viu” din mitul Montmartre, nu-mi pot reprima o ușoară insatisfacție. Îmi imaginasem acest „paradis al artiștilor” mai mare ca suprafață și mai fastuos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
câțiva colegi - călători cu bagajele la picior, pe peronul gării din Lille, lângă TGV-ul din care tocmai coborâseră. Tonul articolului este ușor persiflator, zice că te-ai fi așteptat ca în grupul acesta internațional să fie și scriitori de renume, dar nici vorbă de așa ceva. Comentăm. Nu am scăpat nici o clipă de ochiul iscoditor al ziariștilor, de publicitatea făcută în jurul expediției noastre. De fapt, nici nu m-a interesat aspectul acesta, sincer vorbind, nu am fost deloc preocupat până acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de văzut pe bulevardul Nevski, în Piața Palatului, la podurile de peste Neva... O părere de rău pentru această frumusețe neîngrijită, lăsată în paragină. Rușii (mai bine zis, autoritățile rusești) au restituit numele orașului, dar au uitat să-i întoarcă și renumele de capitală culturală, susținându-i cu resurse financiare faima celui mai occidental oraș al vechii monarhii. E drept că multe clădiri sunt în renovare (schele, micromacarale etc.), dar mai e mult până a se constata o „ordine” măcar la suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în raport cu numerosul public german. Sunt câțiva autori destul de cunoscuți, precum Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Gellu Naum și alții. Dar și acest grup de scriitori trebuie privit diferențiat. Mircea Cărtărescu, Gellu Naum sau Alexandru Vona și-au făcut un renume doar din motive literare. Toate recenziile care le-au fost consacrate au fost aprecieri în plan estetic. Alți scriitori sunt cunoscuți din motive politice. Cel mai grăitor exemplu este Mircea Dinescu. Acesta și-a făcut la un moment dat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]