7,552 matches
-
Astfel se explică faptul că deși Franța este exclusă inițial din Concertul Europei, în 1818, ea este primită la congrese, cu statutul de mare putere. Acest lucru a rezultat în mod firesc din teama pe care actorii internaționali majori o resimțeau în 1815 față de Franța revoluționară, precum și din teama acestora că, excluzând-o complet din Concert, ea va fi mai puțin controlabilă și, eventual, va nutri și în viitor aceleași dorințe hegemonice. Mecanismele asupra cărora au convenit Marile Puteri europene la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a cooperării. În plus, pentru prima dată, sistemul se confruntă cu o mare putere care, în mod deliberat, refuză să ia parte la echilibrul de putere, sustrăgându-i-se. Tulburările cele mai puternice ale sistemului în urma acestor schimbări s-au resimțit întocmai în Europa, unde Marile Puteri europene cu tradiția unei politici de forță au privit cu suspiciune politica nouă a cooperării sau au folosit-o în propriul interes. Criza economică a accentuat și mai mult tensiunile politice deja existente între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tradițional al puterilor europene se prăbușește, centrul de putere mutându-se la Washington, unde va rămâne până în zilele noastre. În plus, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial începe procesul de decolonizare, ale cărui consecințe asupra sistemului se vor resimți imediat. Acesta apare ca o continuare a procesului de fragmentare a sistemului internațional înițiat încă din secolul al XIX-lea. Înainte de toate, popoarele din vechile colonii își dobândesc acum libertatea fie prin simpla dezangajare a puterilor majore din zonele respective
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de către hotărârile de dezarmare de la conferințele de pace care au urmat Marelui Război. Aceasta a dus în cele din urmă la încălcarea respectivelor prevederi și începerea înarmării, semn că în sistem își făcea apariția o putere revizionistă. Franța și Marea Britanie resimt însă foarte târziu pericolul iminent reprezentat de Germania și, în speranța că tensiunile vor fi aplanate pe cale diplomatică, prin negociere, eșuează în a-și urmări prioritar interesul național: apărarea. Deși consideră că, aplicate separat realității, nici perspectiva Școlii idealiste, nici
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
putere în sistemul internațional. În 1939, Hitler a conceput o politică a relațiilor externe care să-i justifice scopul de a transforma Germania într-un hegemon continental. Acest lucru se explică foarte ușor prin intermediul naturii umane a conducătorului însuși, care resimte acel animus dominandi cu atât mai mult cu cât i se arată perspectiva unei puteri mai mari. În acest caz, nu numai că ia decizii politice în perspectiva interesului național orientat către maximizarea puterii naționale, dar ca om, el ia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
potrivit este opera lui Andrew Linklater, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți contemporani ai teoriei critice. Linklater consideră că statul modern este definit în termeni etici, în sensul că există diferențe majore între drepturile și obligațiile pe care cetățeanul le resimte față de această comunitate politică și cele pe care le ia în considerare în raport cu cei aflați în afara frontierelor naționale. Pentru Linklater, un proiect cum este cel al Uniunii Europene, ce presupune scăderea importanței acordate statului, reprezintă o tendință emancipatorie importantă, anunțând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
civilizația, spiritualitatea și caracterul independent, autonom, al bărbatului. Feminismul teoriei critice este o altă teorie importantă în studiile feministe contemporane ale relațiilor internaționale care poate fi încadrată etapei genului ca element constitutiv. Fiind un curent mai recent (anii 1990), se resimt asupra lui anumite influențe marxiste, îndeosebi importanța cauzelor materiale în evoluția societăților, influențe gramsciene - orice societate este scena unui conflict dialectic între forțele interesate de statu-quo și cele interesate de schimbare - și influențe postpozitiviste, în sensul conceperii cunoașterii ca subiective
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o etapă istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe dependente unele de altele, nu există ființe care cooperează, ci doar indivizi autonomi care resimt amenințarea suprimării din partea oricărui alt individ autonom mai puternic, asemenea statelor în sistemul internațional. Nu există femei, nu există copii, nu există vârstnici, nu există prieteni, nu există într-ajutorare. Fecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem (Herz, 1950). Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într-un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a problemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel preferat al discutării securității, iar dimensiunea acțională a acestei paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pp. 35-36). În cadrul acestei ordini mondiale, soluționarea principalelor probleme internaționale necesită acțiunea singurei superputeri, însă întotdeauna în combinație cu alte state majore; singura superputere poate bloca acțiunile coaliției de puteri majore pe chestiuni internațional importante (Ibidem). Prin urmare, ordinea uni-multipolară resimte din plin tensiunea dintre tendințele unilaterale din partea superputerii și dorințele pentru multilateralism sporit din partea puterilor majore. Pendulând între uniși multipolarism, ordinea în acest caz nu este altceva decât rezultatul unui echilibru fragil dintre cele două dinamici conflictuale. În contextul sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ar fi Mercosur, APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Uniunea Europeană. În același timp, colapsul ordinii bipolare a dezghețat o serie de conflicte regionale care au dus la fragmentarea statelor, proces ale cărui consecințe continuă să se resimtă și astăzi. Se poate argumenta, desigur, că și în aceste circumstanțe statele rămân actorii principali ai sistemului internațional, însă multiplicarea actorilor și natura diferită a acestora creează mai multă incertitudine, precum și o imagine cu mult mai complexă a realităților politice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unor noi metode în domeniul asistenței sociale. Odată cu dezvoltarea asistenței de caz, îndeosebi prin intermediul contribuției pe care a adus-o Mary Richmond, activitățile specifice asistenței sociale au devenit tot mai sofisticate și sistematice, iar nevoia de personal remunerat a crescut, resimțindu-se tot mai pregnant necesitatea supervizării. Prima lucrare dedicată acestui subiect a fost cea a lui Jeffrey R. Brackett, intitulată Supervision and Education in Charity (1904). A. Kadushin (1992) apreciază că există referințe limitate cu privire la supervizarea în asistența socială înainte de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de sine scăzută. Existențialiștii lucrează cu emoții concrete, clientul fiind provocat de către terapeut să-și interogheze sensul existenței sale, să răspundă autentic la determinările realității. În cazul clienților diagnosticați cu SIDA se lucrează cu reacțiile și emoțiile lor, așa cum le resimt aceștia. Se sfidează boala printr-o atitudine entuziastă și prin descoperirea unui sens al existenței. Cei mai potriviți subiecți pentru acest tip de terapie sunt cei cu un coeficient de inteligență peste medie și cu capacitate de verbalizare a emoțiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau conținutului informațiilor are loc în mod intenționat. Efectul negativ atât al distorsiunii, cât și al filtrajului este dezinformarea parțială sau totală a beneficiarilor informației. La nivelul managerilor dezinformarea se reflectă în diminuarea calității deciziilor, iar la nivelul executanților se resimte pe planul realizării proceselor operaționale. Redundanța constă în înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații, ducând la risipă de timp și energie. 11. 6. Instrumentele comunicării Fără a aprofunda problematica instrumentelor comunicării organizaționale, în partea finală a acestui capitol
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care și-l doresc. De aceea omnipotența (Vansina, 1998) este atribuită și așteptată din partea „liderului”. Liderilor le este atribuită mai multă putere chiar decât experimentează ei înșiși. Din contră, aceștia se plâng adesea de lipsa de control pe care o resimt (Morgan, 1997). Cu toate acestea, liderii se așteaptă să găsească și să implementeze în mod adecvat noi tehnici manageriale sau schimbându-se ei înșiși în diferite feluri, să poată controla și modela organizațiile lor pentru a se potrivi mediului în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fac loc astfel de prejudecăți? Realitatea o dovedește că de cele mai multe ori lucrurile chiar așa se petrec. Deși multe din percepțiile privind efectele vârstei asupra activității nu sunt adevărate, cei sub 29 de ani și peste 50 de ani au resimțit fără îndoială aceste influențe asupra carierei personale. Astfel, mulți consideră că la persoanele vârstnice se înregistrează o rată a absenteismului mai mare. În realitate însă, cea mai ridicată cotă se observă în cazul grupurilor sub 35 de ani. O altă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
IT) definită ca fiind totalitatea echipamentelor (electronice și informatice) precum și a programelor rulate de calculatoare care asigură memorarea, procesarea, transferul informației care au un rol important în asigurarea comunicării și în procesul decizional (Yogesh, 1993), are un efect care se resimte din plin și la locul de muncă. În câteva cifre, impactul IT ar putea fi descris astfel: 70% dintre adulții americani folosesc calculatoare iar dintre aceștia 80% folosesc Internet-ul. Într-un studiu realizat în SUA în 1997 se prevede
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tendințele comportamentale. Au fost anchetați 398 angajați din industria chimică suedeză. S-a folosit chestionare semi-standardizate. Rezultatele confirmă că, participanții la studiu au experimentat emoții pozitive și negative în munca de zi cu zi. Rezultatele negative au fost în general resimțite față de organizație în sine (management), iar cele pozitive față de competențele și scopurile personale. 2001 Considerații referitoare la introducerea în schimbarea organizațională Martinez, P. Pacheco, P. Studiul trece în revistă, dintr-un punct de vedere socio-constructivist, mai multe propuneri a mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ce nu schimbă planul terestru al perceperilor, ne aflăm într-o lume vrăjită. Într-o lume în care nu se știe dacă se va produce sau nu un miracol, dar în care miracolul e posibil și așteptat. Iminența lui e resimțită nu fără spaimă, dar o spaimă dinainte asumată, nădăjduind nu se știe prea bine ce, dar ceva irevocabil despre care poeta presimte că-i va covârși ființa, dar de care e irezistibil atrasă, ca de singurul lucru cu adevărat vrednic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
moment poetic. 6. Dacă dumneavoastră considerați că există o poezie revoluționară, vă invit să vă referiți la înțelesul ei, la acei poeți revoluționari al căror rol a fost determinant în dezvoltarea poeziei și după care fizionomia însăși a lirismului se resimte. 7. Care este relația dintre poezie și filozofie? 8. Dacă prin poezie politică nu s-ar putea înțelege decât - sau o artă care celebrează actul politic - sau o artă care-l comite, care este credința dumneavoastră despre sfera poeziei politice
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Rimbaud, Mallarme, Eluard, Esenin, Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, Hölderlin, Rilke, Shakespeare, Villon, Dante, Virgiliu etc., adică absolut toți marii poeți; toți marii poeți au avut un „rol determinant în dezvoltarea poeziei”, după toți aceștia „fizionomia însăși a lirismului s-a resimțit”. 7. Deși există o poezie filozofică ce a rezistat mileniilor, ca acea a lui Lucrețiu (sau fragmentele rămase de la câțiva presocratici), poezia nu câștigă nimic exprimând idei filozofice. Dar există o corelație adâncă între starea poetică și marile întrebări metafizice
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Crezând că are de-a face cu o mașină, Dempsey se expune cu tot ce are mai personal și mai adevărat În fața unuia dintre cei de care Își dorea fără Îndoială să se ferească. Adevărul, apoi ura pe care o resimte pentru unul dintre colegii săi, un sentiment pe care regulile rafinate ale societății, și mai ales ale lumii universitare, te forțează să Îl treci sub tăcere. Dar, În același timp, adevărul culturii, pentru că ea e străbătută de violență și facută
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Stăpânul meu, complet tulburat, Întrebă, făcând ochii mari: - După ce ai povestit asemenea bazaconii, cum te-ai fi descurcat dacă ar fi citit cartea? Părea că nu are nici o problemă cu păcălirea oamenilor, neinteresându-l decât stânjeneala pe care ar fi resimțit-o farsorul la descoperirea Înșelătoriei sale. Estetul nu se lăsă cu una cu două: - Ei bine, În acest caz, i-aș fi zis pur și simplu că am confundat-o cu alta, de pildă, spuse el, izbucnind În râs. Nimic
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ne face să ne gândim la interpretarea din domeniul psihanalitic. Din pricina faptului că poate fi Înțeleasă În mai multe feluri, are o șansă să fie Înțeleasă de subiectul căruia i se adresează, În vreme ce, dacă este prea clară, riscă să fie resimțită ca o formă de violență asupra celuilalt. Și, Întocmai ca interpretarea analitică, intervenția asupra unei cărți este În strânsă legătură cu momentul În care este făcută și nu are sens decât atunci. Poate cu o eficiență de cel mai Înalt
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]