17,843 matches
-
inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numit „Gălănești”, în partea de apus a bazinului Dunavățului. Au fost identificate 93 morminte, câteva cu inventarul complet, celelalte fiind distruse în urma lucrărilor agricole. Urnele funerare cu capac au fost lucrate la mână, în tehnica La Tèneului geto-dacic, sau la roata olrului. Urnele funerare de la Băișoara are analogii cu cele descoperite la Poenești, la Bărboasa unde ritul funerar este incinerația, la Poenești este atât incinerația, cât și inhumația. Semnificativ este faptul că în niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este mai bogată decât a satelor de răzeși. Ei, care au lucrat pe moșiile boierești, au dat nume locurilor pe unde au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Buccov, au fost încăierări, s-au făcut arestări și cei prinși au fost bătuți cu vergeaua (vergeaua metalică cu care se curăța țeava puștii înainte de a fi încărcată cu praf de pușcă și alice), trași în țeapă, spânzurați, trași pe roată.” Bătrânul Tănase Tudoran (se zice că avea 100 de ani) a fost condamnat la moarte prin tragere pe roată, la locul numit „Mocirla” pentru instigații la revoltă și nesupunere, împreună cu alți trei țărani executați prin spânzurare și a căror trupuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se curăța țeava puștii înainte de a fi încărcată cu praf de pușcă și alice), trași în țeapă, spânzurați, trași pe roată.” Bătrânul Tănase Tudoran (se zice că avea 100 de ani) a fost condamnat la moarte prin tragere pe roată, la locul numit „Mocirla” pentru instigații la revoltă și nesupunere, împreună cu alți trei țărani executați prin spânzurare și a căror trupuri au fost expuse mai multă vreme la locul execuției. Bejenia ardelenilor spre șara Românească și spre Moldova avea un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede emise pe vremea împăraților Justinian I, Justin al II-lea, tezaure din bronz, folosite în comerțul mărunt, ceramică lucrată la roata rapidă, înceată și cu mâna etc.” în apropierea zonei în care se află comuna Filipeni au fost descoperite topoare de fier la Parincea și Nănești, tezaure din bronz la Cleja - Bacău și în unele localități din județul Vaslui, ceramică (oalăborcan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era la îndemână, bun la toate, și pentru vase și pentru unelte, și pentru temuta ghioagă. Inventarul casnică era din lemn, instalațiile, atât cele simple, cât și cele cu un grad mai mare de complexitate (morile) erau tot din lemn, roata și carul, la fel. Tot inventarul din lemn nu s-a păstrat, fiind permanent înnoit, meșteșugul confecționării din lemn transmițându-se până astăzi. O societate sedentară, producătoare de bunuri, avea nevoie de vase atât pentru uzul curent, cât și pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de bunuri, avea nevoie de vase atât pentru uzul curent, cât și pentru păstrarea alimentelor. O bună parte din ceramica descoperită în fostele așezări din mileniul I d.Hr. este de factură romano-bizantină, dar nu lipsește nici ceramica locală, lucrată la roată de turație medie, din past calitativ superioară și arsă în cuptoare perfecționate. O parte dintre produsele gospodăriei țărănești erau destinate schimbului. Gama produselor pentru schimb nu s-a modificat semnificativ în ultimele 200 de ani. Erau destinate exportului sarea, peștele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sarea pentru consum propriu și al animalelor sau alte produse care înglobau cunoștințe speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
produse care înglobau cunoștințe speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1975, 65-70 de ani.52 Moara cu cai era în fața lui Cojocaru, peste pârâu, pe imaș, având ca proprietar pe unul Ion Borcea. Tot acolo, pe imaș, a funcționat velnița lui Cojocaru (un cazan de făcut rachiu). Moara avea o roată mare dințată și deasupra roții era fixată o oiște de care erau legați caii care mergeau de jur împrejur, ca la arie. Un angrenaj de roți ajungea să învârtă fusul morii care acționa piatra, sfărâmând grăunțele. Mai târziu, Ion Borcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moara cu cai era în fața lui Cojocaru, peste pârâu, pe imaș, având ca proprietar pe unul Ion Borcea. Tot acolo, pe imaș, a funcționat velnița lui Cojocaru (un cazan de făcut rachiu). Moara avea o roată mare dințată și deasupra roții era fixată o oiște de care erau legați caii care mergeau de jur împrejur, ca la arie. Un angrenaj de roți ajungea să învârtă fusul morii care acționa piatra, sfărâmând grăunțele. Mai târziu, Ion Borcea a făcut o moară cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
imaș, a funcționat velnița lui Cojocaru (un cazan de făcut rachiu). Moara avea o roată mare dințată și deasupra roții era fixată o oiște de care erau legați caii care mergeau de jur împrejur, ca la arie. Un angrenaj de roți ajungea să învârtă fusul morii care acționa piatra, sfărâmând grăunțele. Mai târziu, Ion Borcea a făcut o moară cu valțuri, însă nu a fost rentabilă, și a vânduto pe nimică unuia de la Bacău. Făcuse moara cu bani împrumutați de la bănci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cunoștea bine situația morii de vânt a lui Gh. Boca, deoarece, ne spune el, când era vântul mare, era trezit din somn (era argat la Gh. Boca!) și trimisă la moară ca să țină cu funia aripile morii, că altfel sărea roata care învârtea piatra.54 Recensământul din 1912 a înregistrat, pe lângă populație, și patrimoniul comunei Filipeni: o moară cu aburi în Lunca și una în satul Mărăști Vale, și câte o moară cu țiței în Fruntești și Mărăști Vale. Înainte și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lungi, pânăă la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea lui, de la părinți moștenire) cam 40 prăjini. Era meșteșugar în ale lemnăriei: roate, poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot ei făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată, făceau potcoave pentru boi și cai. Ei își preparau manganul, cărbunele de lemn, obținut prin ardere mocnită, în cuptoare speciale. Așa cum am mai spus, secole de-a rândul, țiganii au fost cei care au practicat meseria veche de când e fierul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la Bacău umbla cu „lămurirea” prin comună și folosea o brișcă pe două roți, luată de pe la un țăran, cu tot cu cal. S-a întâmplat că a sărit „raful”, șina de fier de pe roată și trebuia o șin nouă. Activistul a cumpărat de la magazin o bucată de șină și s-a dusă la fierăria lui Prențu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la Bacău umbla cu „lămurirea” prin comună și folosea o brișcă pe două roți, luată de pe la un țăran, cu tot cu cal. S-a întâmplat că a sărit „raful”, șina de fier de pe roată și trebuia o șin nouă. Activistul a cumpărat de la magazin o bucată de șină și s-a dusă la fierăria lui Prențu, să „o tragă” pe roată. Prențu, ca toți meșterii cu fasoane, se apucă de treab fără tragere de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu tot cu cal. S-a întâmplat că a sărit „raful”, șina de fier de pe roată și trebuia o șin nouă. Activistul a cumpărat de la magazin o bucată de șină și s-a dusă la fierăria lui Prențu, să „o tragă” pe roată. Prențu, ca toți meșterii cu fasoane, se apucă de treab fără tragere de inimă (plata de la activiști era în ceruri) și, la un moment dat, îi spune clientului că nu ajunge raful. Atunci activistul își dă haina jos, își suflecă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dat, îi spune clientului că nu ajunge raful. Atunci activistul își dă haina jos, își suflecă mânecile și-i arătă lui Prențu că șina era suficientă, a înroșit-o în forjă, a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și era pictată având, pe lângă funcția practic-economică și una estetică. Nu știm cum și când „arta” confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când femeilor și fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul diviziunii muncii în familia monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pentru a trece durerea. Dacă nu se punea legătura de ceap peste scrântitură, fractură, locul se umfla și vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scrântitură, fractură, locul se umfla și vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a avut legătura ruptă dintre claviculă și omoplat. Gheorghe Drăgan, meșterul de ciolane, i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]