10,383 matches
-
en 1861-1862; Salomon Reinach: La Colonne Trajane, Paris, Leroux, 1886; A.D. Xenopol: Istoria Românilor din Dacia Traiana, ed. III, vol. I-IV, Iași; A. D. Xenopol: Materiale arheologice, vol. I și ÎI; Ph. Le Bas: Histoiire romaine depuis la fondation de Rome jusqu'à la chute de l'empire d'Occident, vol. ÎI, p. 558, Paris, Didot, 1846; Gr. G. Tocilescu: Dacia înainte de Romani, Tip. Acad. Rom, 1880, p. 594; N. Densusianu: Dacia preistorica, Buc. Instit. De Arte Grafice, Tip. Carol Göbl
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
contemporanii cunosc pricina nenorocirii sale; de aceea nu crede că e nevoie să mai insiste asupra ei. Într-o altă scrisoare îl roagă pe un prieten să intervină pe langă împărat pentru a-l ierta și a-l rechema la Romă, dar, în același timp, îi cere să nu aducă vorba despre vină pentru care a fost pedepsit, spre a nu redeschide o rană incurabilă. În schimb, în scrisoarea adresată lui Augustus (care ocupă întreaga carte a II-a a Tristelor
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
și-o oarbă rătăcire/ Pierdutu-m-a; pe-a două n-o pot destăinui.../ Așa voalați cum sunt, termenii „poezia” (carmen) și „rătăcirea“ sau „greșeală” (error) reprezintă, după mărturia poetului, cauzele exilului, capetele de acuzare care l-au făcut să plece din Romă. Dar ce se ascunde sub acești termeni și în ce măsură a tras fiecare dintre ei în cumpănă la stabilirea pedepsei? În această stă cheia întregii probleme și, în același timp, dificultatea dezlegării ei.” Opera poetului: ( site wikipedia) Scrieri înainte de exil Poeme
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
sau „Ponticele”, în patru cărți. Ambele opere sunt culegeri de elegii personale sub forma unor scrisori trimise din Tomis și adresate lui Augustus, soției sau prietenilor cu rugămintea de a fi iertat și de a i se permite revenirea la Romă. Ovidiu prezintă situația nefericită a propriei persoane, exprimarea directă a sentimentelor de durere și de tristețe provocate de dorul de Romă, de casă, de familie și de prieteni. Din bogată bibliografie în limba română a operelor lui Ovidiu,a comentariilor
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
lui Augustus, soției sau prietenilor cu rugămintea de a fi iertat și de a i se permite revenirea la Romă. Ovidiu prezintă situația nefericită a propriei persoane, exprimarea directă a sentimentelor de durere și de tristețe provocate de dorul de Romă, de casă, de familie și de prieteni. Din bogată bibliografie în limba română a operelor lui Ovidiu,a comentariilor critice, traduceri,alegem: • Scrisori din exil, trad. Theodor Naum, București, 1957 • Artă iubirii, trad. Maria Valeria Petrescu, București, 1977 • Ovidiu Drimba
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
compus, în cincisprezece cărți, aproape 250 de legende privitoare la metamorfoze. A compus această colecție de mituri în 12.000 de hexametri dactilici. Dacă de la această vastă lucrare i s-a imputat acel celebru error și a fost alungat din Romă la capătul pământului, recte Pontul nostru Euxin, Tomis, poate vă mai discenne viitorul dar există și riscul devierii adevărului,căci până acum cauza exilului lui Ovidiu la Tomis nu a fost probata documentar iar autorii de tabloide uzează de false
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUȘCAȘ (ROMA, ITALIA) Autor: Nicolae Băciuț Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Simona Pușcaș, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
din perspectiva condiției de exilat? Simona PUȘCAȘ: Discriminare găsim peste tot, dar în unele părți sunt mai accentuate. De exemplu în Italia sunten numiți „Țiganii Europei”. Imediat după uciderea Giovannei Reggiani la Roma, in octombrie 2007, de către românul de etnie romă, Romulus Nicolae Mailat, Partidul Democrat, condus de fostul primar al Romei, Walter Veltroni, a început să critice România, afirmând că aderarea acestei țări la Uniunea Europeana este principala sursă a lipsei de siguranță din Italia. Cazul Mailat a tensionat relațiile româno-italiene
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
română și bilingve (română-italiană) în reviste literare precum: „Cetatea lui Bucur” (Liga Scriitorilor Români - București), „Confluențe Literare” (București), „Singur” (Târgoviște), „Prolitera” (Germania), „Clipa” (Anaheim, SUA), „Metafora” (Seattle, SUA), „Miorita” Referință Bibliografică: Nicolae BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUȘCAȘ (ROMA, ITALIA) / Nicolae Băciuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Băciuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?... VIII. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUȘCAȘ (ROMA, ITALIA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Simona Pușcaș, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos. Simona PUȘCAȘ: Mulțumesc
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
viața... În ciclul etern al morții. CIRCOLO L'alba per lucenti ombre scende sepolto rinasce quel mondo... annunciando di sé la fine. Și vedono uomini camminare piegati nelle loro case, cercano la vită... Nell'eterno ciclo della morte. -------------------------------------- Simona PUȘCAȘ Romă, Italia septembrie/ settembre 2014 Referință Bibliografica: Simona PUȘCAȘ - ILUZII PERENE / ILLUSIONE PERENNE (POEME BILINGVE) / Simona Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Simona Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ILUZII PERENE / ILLUSIONE PERENNE (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353028_a_354357]
-
un scop propagandistic. Am fost și eu sponsorizat de NASA Langley Research Center din Hampton, Virginia, în 2004, de NATO Advance Research Institute în 2005 în Albena - Bulgaria. Am lucrat vara lui 2009 ca cercetător la Air Force Research Lab în Rome, Statul New York, iar vara lui 2010 la ENSIETA (în orașul Brest, Franța), toate acestea datorate Teoriei Dezert-Smarandache din Fuziunea Informației, care are și aplicații militare, pe lângă cele cibernetice, medicale, robotice, aviatice. • În 2011 ați fost nominalizat la Premiul Nobel în
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
puțin. În afara celor menționate anterior, am fost sponsorizat de Universitatea mea din Statul New Mexico să particip la zeci de conferințe internaționale prin diverse țări, apoi de către Marcus Evans Defence Co. Am obținut și burse (grants) de la Institutul Griffiss din Rome, Statul New York, și de la alte fundații. În general, cercetarea nu e plătită bine. Eu mă ocup de cercetare ca hobby! Curiozitatea de-a afla ceva nou, or de-a inventa ceva năstrușnic. • Puteți să ne spuneți, în viață, cum se
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
mai mult sau mai puțin sofisticate. Incapacitatea, refuzul ortodoxie moldo-valahe de a dialoga, coopera cu vestul e depășită de bine de rău de curentele culturale proocidentale ale așa zisei societăți civile, de masoni, de maghiari (UDMR, Tokes), germani (Johannis), țigani romi (Vanghelie), armeni (Vosgasian), evrei (Roman, Ungureanu), greci (Tariceanu) etc., care trag cu toții targă pe uscat. Toată lumea vede că împăratul este gol. Nimeni nu intervine și senzația de neputința e generală. Asta l-a făcut pe acad. Florin Constantiniu să remarce
IDEEA, FAPTA ŞI ORIENTAREA NAŢIONALĂ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354422_a_355751]
-
din germană are corespondent was, soare, în molalla iar water în engleză seamănă cu watu,soare, în miwok,amerindiana. Din soarele sakunu în arikara e unu, apa, în quechua? Iată situația în limbile indiene. Sanscrita avea ap menționat,de asemenea romă,(ro, « soare, » în curda), udă înrudit cu vodă, ved în ugro-finice, vesi, viz și care ar proveni din i-e*ued ce se compară cu astrul badi și cu australianul yabada.In munda, limba din India “apă” e dak,asadar
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot: un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.” (Poezia „Blasfemie”) „Gaius Mucius Scaevola (n.?-d. 509 î.e.n.) a fost un personaj eroic legendar al Romei Antice. Când regele etrusc Porsenna a asediat cetatea Romei, Gaius Mucius Scaevola a încercat să se strecoare în tabăra etruscă și să-l omoare pe acesta. Dând greș, omorând alt om în locul regelui, Mucius Scaevola este prins. În fața regelui dușman
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
Acasa > Strofe > Comic > GENȚIANA GROZA - PRIN ROMA LUI OVIDIUS Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Când ai plecat din Roma, Te-au plâns, poete, aștrii Iar îngerii din ceruri Vărsau din ochi albaștri Potop de-amare lacrimi Știind
PRIN ROMA LUI OVIDIUS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352689_a_354018]
-
poartă amintirea În veșnică iubire. Iar stihurile tale Pieirii n-au fost date, Izvod latinității Și astăzi sunt scandate. -------------------------------- * Poetului latin Publius Ovidius Naso exilat la Pontus Euxinus Gabriela Gențiana GROZA Cluj-Napoca 31 mai 2017 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - PRIN ROMA LUI OVIDIUS / Gențiana Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gențiana Groza : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PRIN ROMA LUI OVIDIUS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352689_a_354018]
-
care usca iazului. TI VIVO, AMORE Ti vivo, amore, per immagini per strane linee verticali che deformano la tua assenza... Sono come le anatre assetate sul miraggio: tra îl cielo troppo lontano e lo stagno asciutto della morte. ------------------------------------------ Simona PUȘCAȘ Romă, Italia 21 martie 2014 Referință Bibliografica: Simona PUȘCAȘ - BUNĂ DIMINEAȚĂ / BUONGIORNO (POEME BILINGVE) / Simona Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1181, Anul IV, 26 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Simona Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BUNĂ DIMINEAŢA / BUONGIORNO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353580_a_354909]
-
stavo quasi per affogare e îl pensiero mi da uno strano calore con i tuoi sguardi mi hai provocato e io ce șo căscato... bene non sò se mi sono salvato mă nel cuore che buco hai lasciato. --------------------------------------------------------------- Simona PUȘCAȘ Romă, Italia 7 aprilie 2014 Referință Bibliografica: Simona PUȘCAȘ - DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) / Simona Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Simona Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
câte-o meschină și orgolioasă odisee fiecărui visător priviți totul e alb până când și-n constantinopol ninge cu petale ca la începutul lumii și bazarele se deschid și cântă de bucurie este în toi sezonul turistic corint petras atena nompeia roma negropont corfu avalona care vor să primească pe toți dezertorii dragostei chiparoșii râd ca niște femei frumoase la vamă în strâmtoarea helespontului ne cerea câte un sărut și ne punea să cântâm venețienește așa cum o fac truvierii la ferestrele duduilor
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
ei. Iar drumurile romane, știa oricine, erau cele mai bune din toată lumea... Era un fel de a arăta grandoarea Romei și de a spune barbarilor: ,,Vedeți! Iată nivelul de civilizație la care a ajuns Roma prin zeii ei!” Iar marea Romă oferea celor cuceriți o paradigmă, o cale de urmat. Desigur, un imperiu ca cel al Romei îngloba diferite popoare cu credințe diferite și zei care mai de care mai ciudați, unii dintre ei foarte cruzi, care cereau jertfe umane, copii
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
De acolo a prins el pofta de pielea neagră. El, marele cercetător nu știa că atingându-se de țigăncile din România, se va molipsi pe veșnicie de cultura indiană. Va fi aflat el cu siguranță despre teoriile originii indiene a romilor. Sensul alegoriei din "La țigănci", adică ghicirea țigăncii dintre cele trei fete din bordei, este o șaradă care se explică prin istoria cuvântului "țigan". Dintre cele trei fete, o grecoaică, o evreică și o țigancă, TOATE erau țigănci. În istoria
MIRCEA ELIADE ȘI ȚIGANII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354234_a_355563]
-
nu am pe cine să întreb, Unde este rău și unde bine În lumea asta? Nu mai pricep. Matusalem, bătrânul biblic, Se plimbă agale printre noi, El vede totul frumos, idilic, Chiar când calcă prin noroi. Seneca, filosof în vechea Romă, Învățase carte pe împărați, Îi dă vieții a anumită aromă, Îndemnându-ne: LUPTAȚI! Astăzi însă, vrem nu vrem, Noi ne luptăm cu greutăți, Înseamnă că înțelegem, Să dăm culoare acestei vieți. Referință Bibliografică: Culoarea vieții / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
CULOAREA VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354679_a_356008]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > ROMA, LATIUM - DOUA ETIMOLOGII. Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Proveniența toponimului Roma nu este pe deplin elucidată. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Roma, lucrurile
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]