3,927 matches
-
fiind deținută la început de primul aspect, cel popular, căci, abia după ce această conformație etnică s-a conturat, a căpătat preponderență comunicarea la nivelul culturilor majore și a limbilor literare. Astfel, romanizarea în zonele în care s-au format limbile romanice s-a produs prin intermediul latinei populare și, după mai multe secole, cînd s-a pus problema formării limbilor literare romanice a fost valorificată și limba latină literară, care a fost luată ca model și din care s-au realizat împrumuturi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
preponderență comunicarea la nivelul culturilor majore și a limbilor literare. Astfel, romanizarea în zonele în care s-au format limbile romanice s-a produs prin intermediul latinei populare și, după mai multe secole, cînd s-a pus problema formării limbilor literare romanice a fost valorificată și limba latină literară, care a fost luată ca model și din care s-au realizat împrumuturi. Pe de altă parte, elemente de substrat, din limbile popoarelor cucerite și romanizate, au persistat numai la nivelul culturii minore
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de erudiție. În cazul popoarelor germanice, urmașe ale limbii germanice comune, care nu a avut un aspect literar, continuitatea și comunicarea s-au produs numai la nivelul culturii minore și al limbii populare, forma lor literară realizîndu-se prin influența limbilor romanice și a limbii latine. La fel s-a întîmplat în cadrul grupurilor etnice fino-ugrice, venite în Europa din zonele Asiei, la care comunicarea și continuitatea s-a produs între faza veche comună și cea tîrzie numai la nivel popular. Slavii au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod deosebit de faptele lingvistice. Întrucît multe dintre elementele lexicale ale limbii germane au o structură analizabilă, ele pot fi refăcute pe terenul altei limbi cu mijloacele acesteia, adică pot fi redate prin calcuri (sau prin perifraze), în vreme ce franceza, ca limbă romanică, are elementele lexicale (culte) preluate din latina literară sau din alte limbi, încît ele nu se pot analiza și, de aceea, o altă limbă trebuie să le preia la rîndul ei ca atare. Astfel, cuvîntul german Jahreszeit [΄ja:r(stsait
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
români de formație germană: o cultură filozofică serioasă și un spirit științific care îi deosebea de cei de formație franceză, de obicei, aceștia fiind antrenați mai mult în domeniul literaturii decît în cel al științei. Contactul cu germanii impune spiritului romanic și mediteranean ordine, anumite rigori, chiar dacă stimulează și manifestarea individualității, căci această individualitate tinde să se extindă și să devină model social (Maiorescu dorea să se impună cu o anumită ținută, Blaga a intenționat să realizeze un "stil" de filozofare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
epoci diferite ale aceleiași culturi și chiar în medii diferite ce reprezintă același stadiu al unei culturi. Dihotomia propusă de Blaga are meritul de a releva faptul că, în ultimele secole, în Europa există două focare de influențare, un focar romanic, reprezentat, în mod deosebit, de limba și de cultura franceză, și un focar germanic, reprezentat îndeosebi de limba și de cultura germană, ambele concurate în ultima jumătate de veac de înrîurirea anglo-americană, care nu are numaidecît un specific cultural, cît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
filozofice. Extensiunea romanilor spre vest, est, nord și sud a creat un spațiu imens pentru circulația oamenilor și a bunurilor culturale, încît în zona europeană s-a realizat o pronunțată unitate lingvistică și culturală din care s-a născut lumea romanică. Vechii romani s-au remarcat prin geniu politic și legislativ, care a creat modelul ordinii europene. Ei au alcătuit un corpus de legi care reflecta experiența administrării unui spațiu extins, cu situații de cele mai multe ori diferențiate, și aplicabile unui stat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exercitînd numai influențe locale în unele limbi slave de sud și, într-o anumită măsură, în limba română. Amprenta latină asupra culturii și limbilor Europei depășește cu mult spațiul vechiului Imperiu Roman și al zone-lor în care se vorbesc limbile romanice. Mai mult, la fel ca în cazul realizărilor Greciei Antice, realizările romanilor au continuat a fi preluate, valorificate și imitate chiar după ce Imperiul Roman nu a mai existat și după ce latina nu a mai fost limbă populară uzuală. Situația a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
devenit Roma, unic pentru toți europenii pînă la Marea Schismă din 1054 și numai pentru creștinii catolici după aceea. În aceste condiții, deși limba latină populară nu s-a mai vorbit după secolul al VI-lea, cînd au apărut limbile romanice, limba latină literară a continuat să fie folosită ca limbă de cult și ca limbă a culturii, fenomenele culturale fiind, de altfel, atunci în mare parte în relație nemijlocită cu cele cultice, iar uneori depinzînd chiar de acestea. De aceea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
progres și civilizație, căci romanii, arabii și creștinii au cunoscut perioadele de mare glorie atunci cînd au preluat și au dezvoltat aceste valori. Prin urmare, de-a lungul a mai multe veacuri, în Peninsula Iberică, au conviețuit populații de limbă romanică și de religie creștină cu populații de origine arabă și de religie musulmană. În acel moment însă, civilizația arabă era superioară celei europene, situație care a avut consecințe importante pentru europenii ale căror centre culturale (universitățile) erau tributare exclusiv culturii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la concluzia necesității unor limbi literare corespunzătoare formelor populare ale limbii care porneau de la latină, dar care deveniseră foarte deosebite de latină. În Italia, învățații au constatat că limba latină a avut două aspecte: unul popular, din care descind limbile romanice, și unul literar, care continua să fie folosit ca limbă de cultură a Europei, dar care, în acel moment, nu mai avea un corespondent popular și, din acest motiv, reprezenta o limbă străină în raport cu limbile vorbite. În acest caz, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să fie folosit ca limbă de cultură a Europei, dar care, în acel moment, nu mai avea un corespondent popular și, din acest motiv, reprezenta o limbă străină în raport cu limbile vorbite. În acest caz, se impunea ca, pe baza elementului romanic popular, să se realizeze și un aspect literar corespunzător. De aceea, învățații italieni de la începutul Renașterii au ajuns la ideea distinctibilității între latină și o limbă romanică, limbă care, deși o continua pe cea latină, reprezenta o altă realitate și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
străină în raport cu limbile vorbite. În acest caz, se impunea ca, pe baza elementului romanic popular, să se realizeze și un aspect literar corespunzător. De aceea, învățații italieni de la începutul Renașterii au ajuns la ideea distinctibilității între latină și o limbă romanică, limbă care, deși o continua pe cea latină, reprezenta o altă realitate și s-a inițiat astfel o activitate conștientă în vederea creării și normării limbii literare pornind de la ceea ce oferea limba populară. În Italia acelor timpuri s-a distins în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bază a limbii literare italiene moderne. Astfel, încununată de activitatea unor mari personalități renascentiste Dante Aligheri, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio -, italienii și-au fixat limba literară încă din secolul al XIV-lea, exemplul lor fiind urmat de celelalte popoare romanice occidentale și, apoi, de popoarele germanice, iar, mai tîrziu, de popoarele est-europene. Consecințele acestei realizări au fost multiple: fiind exprimată în limba înțeleasă de un număr mare de oameni, cultura majoră (de erudiție), științele, filozofia și literatura cultă au cunoscut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
papalității, ajunse uneori în contradicție cu puterea politică locală, au condus în zona nordică a catolicismului european la o mișcare de emancipare manifestată în mai multe variante, care s-a numit Reformă. Această mișcare a cuprins în mică parte lumea romanică occidentală, îndeosebi pe francezi, dar a avut o extindere apreciabilă în cazul lumii germanice și a antrenat și popoare de alte origini (pe fino-ugrici, pe unii dintre slavii catolici etc.), producînd o nouă sciziune confesională, după Marea Schismă, și noi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau ale greco-catolicilor, care își păstrau ritualul ortodox, dar recunoșteau autoritatea papală. Datorită oportunităților create prin pregătirea unora dintre uniți în școlile occidentale și datorită contactului cu ideile iluministe, în circulație îndeosebi în zona protestantă a Europei, românii, singurul popor romanic estic, au putut năzui la libertate și la reintegrarea în Europa, inițiind schimbări de mentalitate și reorientîndu-se spre alte surse de influențare culturală și artistică, decît cele pe care le cunoscuseră în perioada Evului mediu. Această mișcare a românilor a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
învestit cu valoare de reprezentativitate pentru civilizația romană. O asemenea concepție puristă în raport cu limba literară s-a perpetuat și în Evul mediu, cînd s-au neglijat aspectele vorbite și dialectele, fiind considerate abateri de la limba clasică. Ca atare, în Occidentul romanic latina literară a putut fi admisă fără probleme ca limbă a cultului și a culturii, deoarece limbilor vorbite nu li se acorda mare importanță. Acest rol al latinei s-a putut apoi atribui și în cazul celorlalte popoare catolice, indiferent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tipul limbii universale de cultură, care a fost asumat de slavonă în estul ortodox al Europei și de arabă în Orientul mijlociu. La începutul Evului mediu însă (îndeosebi după secolul al V-lea), s-a produs în vestul Europei amestecul romanicilor cu germanicii, prin care se va forma tipul cultural european modern, și s-au pus bazele limbilor romanice și germanice, care au dus la formarea unor popoare distincte și relativ bine delimitate între ele. Dar, dacă atît limbile romanice, cît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
arabă în Orientul mijlociu. La începutul Evului mediu însă (îndeosebi după secolul al V-lea), s-a produs în vestul Europei amestecul romanicilor cu germanicii, prin care se va forma tipul cultural european modern, și s-au pus bazele limbilor romanice și germanice, care au dus la formarea unor popoare distincte și relativ bine delimitate între ele. Dar, dacă atît limbile romanice, cît și cele germanice își au originea în cîte o limbă-bază, care le-a determinat profilul și le-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
amestecul romanicilor cu germanicii, prin care se va forma tipul cultural european modern, și s-au pus bazele limbilor romanice și germanice, care au dus la formarea unor popoare distincte și relativ bine delimitate între ele. Dar, dacă atît limbile romanice, cît și cele germanice își au originea în cîte o limbă-bază, care le-a determinat profilul și le-a stabilit înrudirea, modul de formare a celor două grupe de limbi este în parte diferit. Latina populară, limba-bază a limbilor romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice, cît și cele germanice își au originea în cîte o limbă-bază, care le-a determinat profilul și le-a stabilit înrudirea, modul de formare a celor două grupe de limbi este în parte diferit. Latina populară, limba-bază a limbilor romanice, a fost relativ unitară, căci, pe de o parte, avea modelul unei limbi literare unice și un centru cultural, administrativ și militar unic, iar, pe de altă parte, exista un sistem al mișcării de populație care contribuia la o omogenizare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
contribuia la o omogenizare lingvistică și culturală a vorbitorilor. În acest context, numai după slăbirea forțelor unificatoare, prin acțiunea sub-stratului și a altor factori, s-a produs fragmentarea latinei în dialecte cu diferențe pronunțate din care s-au născut limbile romanice. A existat desigur o anumită unitate și în cazul limbii germanice comune, care este limba-bază a limbilor germanice, dar, de data aceasta, fragmentarea a fost într-o mare măsură inițială, fiindcă marile triburi sau uniuni de triburi foloseau dialecte distincte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între limbi, astfel încît, pînă în secolul al XII-lea, cercetările asupra limbilor au fost predominant empirice și aplicative și, de aceea, nu au produs schimbări de mentalitate în ceea ce privește dreptul limbilor sau statutul lor. În spațiul european, îndeosebi în zonele romanice și germanice, au apărut în epoca medievală (între secolele al VI-lea și al XV-lea) numeroase scrieri în limbile locale, dar de altă natură decît cele religioase (care erau scrise numai în latină), precum documente și contracte de diferite
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se atașează de obicei și biserica ortodoxă, apropriindu-și dreptul de a se amesteca în problemele de cultură și de limbă. Epoca modernă a însemnat o afirmare rapidă, din toate punctele de vedere, a Occidentului Europei, care cuprinde în principiu popoarele romanice vestice și popoarele germanice, dar la care s-au raliat și slavii catolici, popoarele baltice catolice, precum și popoarele fino-ugrice care s-au stabilit în spațiul european. Din acest motiv, în ultimele trei secole, tipul cultural vest-european a început a fi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
istoriei sociale și culturale a continentului, iar nu al istoriei proprii fiecăreia dintre ele. Unele dintre aceste limbi, precum neogreaca, au continuitate cu lumea antică europeană în sensul că sînt continuatoare unice ale unor limbi de atunci. Altele, precum limbile romanice, germanice și slave, continuă lumea antică, dar în forme diversificate și cu transformări atît de numeroase și de profunde încît reprezintă mai degrabă o discontinuitate în raport cu ea, fiindcă latina nu se regăsește ca atare în nici una dintre limbile romanice și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]