10,767 matches
-
la acea vreme i-au smuls nordul Bucovinei și Basarabia ce se întinde de la Prut la Nistru și Marea Neagră. România a pierdut și alte ținuturi ca nordul Maramureșului, sudul Dobrogei, o zonă a Banatului, etc. Dar nici după destrămarea imperiului rusesc Marea Unire nu s-a înfăptuit. Ținutul de peste Prut, Republica Moldova, este lipsită de Ținutul Herța, cu Orașul Cernăuți și sudul Basarabiei care au rămas incluse în teritoriul Ucrainei. ... Dar poate vreodată umbrele lui Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ștefan cel
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]
-
sosire și două la plecare. Iar în timpul ăsta am făcut excursii care asigurau masa de prânz. În Hurghada e plin de ruși, cred că peste 80 %. Explicația e următoarea: prin anii '60, barajul de la Aswan a fost construit cu ajutor rusesc, ajutor care nici până în ziua de azi n-a fost plătit. În compensație, turiștii ruși au subvenții de cca 50-70% din tarif, probabil acordate prin facilități fiscale. Personalul hotelului o rupe bine pe rusește și, când constată că nu ești
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
Aswan a fost construit cu ajutor rusesc, ajutor care nici până în ziua de azi n-a fost plătit. În compensație, turiștii ruși au subvenții de cca 50-70% din tarif, probabil acordate prin facilități fiscale. Personalul hotelului o rupe bine pe rusește și, când constată că nu ești rus, urmează secvența clasică “Where are you from?” “Romania” “Aa, Romania! Haghi!”. În prima zi ne-am plimbat prin împrejurimi și am făcut câteva ore de plajă. Fără nicio grijă, bătea vântul și nu
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
Moartea, întru ajutorarea unui camarad de a-i găsi sora și cumnatul, deportați de bolșevici. Purtată de acest fir, narațiunea brodează pe canavaua intrigii flash-urile de pe diferitele planuri, ale luptătorilor de pe front, cu cele ale aventurierilor-dezertori, peregrini pe meleagurile rusești. Autorul le împletește ingenios faptele, în momentele surprinzătoare, desfășurate în ritm alert, în care situațiile-limită cu risc maxim curg tumultuos, ca un șuvoi de lavă incandescentă, fascinant pentru cititorul care le urmărește cu sufletul la gură. Or, tocmai în aceste
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
uimită de condițiile confortabile din întreaga locuință, de mobilă nouă și modernă, de dotări. Însemna că moștenitorii aveau câștiguri bune de își permiteau acest confort la țară. Între timp, Mircea a mers într-un hol unde era un frigider mare rusesc marca Zil și a adus o sticlă cu vin din grădina bătrânei, de culoare roz, limpede și plăcut la miros. - Ca oaspete prețios, venit pentru prima dată în bârlogul meu de urs singuratic, te cinstesc din acest pahar, cu vinul
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Carti > ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Carti > ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
acum încolo să recunoaștem importanța spiritualității Vechii Europe ca o realitate a istoriei noastre”. 10 Va urma: CAP. I 2. Miturile și legendele: izvoare valoroase ale etnoculturii și istoriei neamului românesc. Referință Bibliografică: ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 516, Anul II, 30 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Carti > ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Carti > ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
acum încolo să recunoaștem importanța spiritualității Vechii Europe ca o realitate a istoriei noastre”. 10 Va urma: CAP. I 2. Miturile și legendele: izvoare valoroase ale etnoculturii și istoriei neamului românesc. Referință Bibliografică: ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ȘI KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 516, Anul II, 30 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
-lea - nu au avut aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecesti, una rusească - Sfântul Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgărească - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri (pe unele chiar rezidindu-le în întregime) au fost, și sunt, o
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
1.1997,p.19-20.) ; Colecția Maria Istrati Capșa. Arămuri și alămuri .Catalog.(‘’Drobeta ‘’,VIII,1998,p.211-220); Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia.(‘’ Porțile de Fier‘’,ăn III ,nr.1.,1998,p.19-24.); Un almanah rusesc de la începutul secolului XIX în biblioteca Muzeului Regiunii Porților de Fier .(‘’Drobeta ‘’ buletin științific trimestrial ,ăn I ,nr.3-4 ,1994 .,p.38-39 ); Catalogul obiectelor de cult.(I ) .Pristolnice.(‘’Drobeta ‘’,X ,2001.p.2160-227); Catalogul obiectelor de cult (ÎI ) Drobeta XI
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
din Moldova în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier- proiect de expoziție în (Revista Muzeelor, ăn XXXX, nr.1-2/ 2004,p. 107); Dr.C.I.Istrati și antichitățile egiptene , în (Porțile de Fier , ăn VI , nr. 1 (11), 2002, p. 25); Samovare rusești în colecțiile Muzeului Regiunii Porțile de Fier , în( Porțile de Fier , ăn VII , nr . 1 ( 13 ) p. 24); Obiecte de artă decorativă monumentala din colecție Dr. C.I.Istrati , distinse cu diplomă de onoare, clasa I , la Expoziția Generală Română, București
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
dvs. pică pe discursul lui Vladimir Puțin, răspândit de consilierul sau „ucrainean” Maxim Șevcenko, cum că românii de pe ambele maluri ale Prutului „sunt o națiune, să fim sinceri, ei vorbesc aceeași limbă. Diferența dintre limbi este ca și între dialectul rusesc din Crimeea și limba rusă. Iată de ce, în schimbul independenței Transnistriei (4200 kmp. - n.n.) și includerea să în Rusia, Moldova poate merge în România, dacă dorește - de ce nu?”. În aceste condiții, îmi permit să vă întreb, Excelentă, ale cui interese le
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL. JAMES PETTIT, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA DE EST de MIRCEA DOGARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344784_a_346113]
-
la gât. Predomina rochiile roșu aprins. De drag să privești. E o seară de gală, cinstită cum se cuvine. Și eu care am ratat șansă de a viziona la Sala Ateneu un concert, de fapt, o Seară de Balet clasic rusesc, cu ansamblul lui Igor Moiseev. A fost un premiu câștigat și pierdut în același timp, de mine la Radio România Cultural, la emisiunea Expresul de seară, când am răspuns corect la o întrebare. Faptul că nu m-am dus ține
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
de mine la Radio România Cultural, la emisiunea Expresul de seară, când am răspuns corect la o întrebare. Faptul că nu m-am dus ține de indisponibilitatea mea. Dar șansă această, de a vedea pe viu Ansamblul de dansuri tradiționale rusești al lui Igor Moiseev - am ratat-o pentru totdeauna și voi regretă toată viața. Reîntorcându-mă la Grădina de buzunar pot spune ca e o muzică mai mult pentru inițiați. Abia în a doua parte a Suitei încep să intru
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
cu floarea scuturată după -atâtea ploi, furtuni și răzvrătiri... Melania Cuce specializată în flori literare - poeme, romane, eseuri, tablete-șotron, proze de toate felurile și picturi, colecții de artă țărănească și în cronici literare, dar e DOAR O FEMEIE (Beau vodcă rusească prietenii cu dușmanii - Câinii comunitari și hingherii Fac marșul păcii..... Aripa care lipsește mă doare, crescând), nu mai are loc de cuvinte, vede cum LINIȘTEA URBEI ESTE URIAȘĂ ȘI ALBĂ CA O BARZĂ CU PICIORUL LEGAT ÎN STELE și scrie
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
Cezaro-Crăiesc! Tare mi-e teamă că v-ar fura cineva... -Pe mine n-are cine să mă mai fure! - mai avu ea timp să răspundă, după care intră voluminoasa mam’zell cu o tavă mare pe care ținea un samovar rusesc și câteva cești; se învolănase și se înzorzonase să pară și ea o doamnă a Vienei și mai ales să nu-l facă de râs pe domnul student. -Dar frumoasă mai e duduița, își legăna ea șoldurile doldora de volane
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Mai. Unii își căutau undițele să meargă la pescuit. Alții plecaseră în excursii la munte. Nimeni nu presimțea ceva deosebit. S-a declanșat o veste apocaliptică: apăruse pe cer un nor puternic de radiații. Vestul a fost alertat imediat. Autoritățile rusești erau deja alertate, în mare fierbere, au reacționat imediat. Dar nu s-au grăbit să dea un comunicat internațional în legătură cu explozia reactorului 4 de la Centrala atomoelectrică de la Cernobâl. Suedezii au scăpat ieftin. Vântul își schimbă direcția, întorcând norul radioactiv spre
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
deschizător de drum” pentru alți creștini care vor urca după mine, dornici să primească sfaturile și mângâierea părintelui Macarie. Când am ajuns sus pe plai, picioarele mi s-au afundat în zăpadă până la șold și un vifor ca în stepele rusești mătura totul în cale, în rotocoale spiralate“, scrie autorul Ciprian Voicilă în cartea sa. Cât despre întâlnirea cu părintele Macarie, autorul și sociologul Ciprian Voicilă scrie: „Când l-am văzut prima dată, m-a marcat chipul său luminos, pe care
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
s-au îndreptat spre cunoașterea limbilor altaice și a populațiilor care le folosesc. Acestea alcătuiesc o familie constituită din circa 60 de limbi înrudite, vorbite de aproximativ 330 de milioane de oameni care populează în special Asia centrală și spațiul rusesc aflat la limita continentului European cu cel Asiatic. Secția de pictură Mă întorc spre vest și plec spre cladirea care găzduiește Secția de Pictură a Universității de Arte și Design „Ion Andreescu”, aflată la intersecția aleei principale cu cea care
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
hipnotizează. Îmi pare că tabla de șah e colorată feeric. Unele pătrate sunt albastre, precum cerul Bucovinei sau apa Dunării dintr-un vals vienez. Celelalte pătrate sunt verzi, precum vara iarba din insulele nordice sau pădurile de mesteacăn din stepele rusești. Tabla de șah e magică, așa cum, de altfel, sunt și piesele de pe ea. Jocul fantastic al luminilor mă face să văd pătratele albastre ca pe niște lacuri misterioase într-o salbă de fiorduri în care plutesc, precum niște gondole elegante
ELEGII PE TABLA DE ŞAH de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347340_a_348669]
-
său istoric, se baza, în rezistența ei la aceste presiuni, pe sprijinul puterilor occidentale, Anglia și Franța, în primul rând, dar și Austria și Prusia. Conducerea trupelor țariste de ocupație a fost încredințată comandantului șef Mihail Dimitrievici Gorceacov. Primul convoi rusesc, condus de generalul Anrep d’Elmpt, a pătruns în Principate trecând Prutul pe la Leova (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2), la data de 3 iulie 1853, îndreptându-se spre București pe traseul: Fălciu-Bârlad-Tecuci-Focșani-Buzău și intră în capitala munteană la
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]