6,494 matches
-
de athanor în care este preparată lumea ca atare. De fapt, lumea văzută în afară este cea compusă înăuntru - din calcule geometrice, imagini metafizice și ficțiuni savante. Întâmplarea, mereu la lucru, se ocupă de dozajul acestora. Lângă cele visate de savanți se află „un șir finit de bame uscate“, alături de care - dacă mai poate fi vorba de un „alături“ - lumea însăși infinită și inutilă. Iar când e vorba de inutilitatea lumii în întregul ei, te poți gândi, simplu, la gratuitatea frumoasă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fi fost neutralizată prin multiple interpretări și treceri de la un nivel semantic la altul. Efortul de reinterpretare acoperă cu nenumărate măști varianta inițială. Iar interpretările ulterioare („ipoteze uneori dintre cele mai absurde“) le datorăm celor care, ca poeți, filozofi și savanți, au căutat să ascundă ceea ce violentează privirea și înțelegerea însăși. Coșeriu se apropie deopotrivă de unele con siderații ale lui Noica, filozoful observând la un moment dat că ființa omenească nu poate fi doar absurdă, pur și simplu absurdă. Antropologia
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
135, 142-143, 182 frontiera dintre sens și ~ (vezi „sens“) ~ comun sau vulgar 29, 71, 74-75, 109, 143, 145 ~ în limbajul filozofic 11, 18- 21, 34-35, 59-60, 64- 66, 78-79, 96-97, 100, 105- 106, 110, 113, 115- 116 ~ în limbajul doct, savant 71, 82-83, 105, 109, 111, 116 ~ paradoxal 20, 28, 34, 110- 115, 155, 159, 166- 167, 177- 178, 180, 192 ~ul unor acte raționale 71, 85-87, 141 O obiect ~ antinomic 62, 91 (n. 82), 160-163 ~ contradictoriu 79-80, 80 (n. 67
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
surprinzătoare, nonsensuri subtile (ca în sentința anonimă: „nimic nu începe unde începe“). Se dovedește a fi de secundă instanță în chiar această primă instanță. Iar atitudinea elaborată poate să facă loc unor nonsensuri naive, ca atunci când se vorbește, cu autoritatea savantului, despre faptul că timpul curge liniar și ireversibil, uneori mai repede, alteori mai încet etc. Unui astfel de nonsens îi este preferabil, totuși, cel propriu conștiinței simple, când spune că nu mai este timp întrucât acesta a trecut deja. Însă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Sensul termenului este de această dată mai curând existențial. Astfel aș înțelege ceea ce spune în fragmentul 6.43: „Lumea celui fericit este alta decât a celui nefericit“. Cel care face experiența trăită a lumii nu va vorbi în termenii unui savant despre veșnicie. Însă poate trăi el însuși, întrun anume fel, această posibilitate. „Dacă prin veșnicie nu se înțelege o durată de timp infinită, ci atemporalitate, atunci trăiește etern cel care trăiește în pre zent“ (§ 6.4311). Întro astfel de experiență
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de athanor în care este preparată lumea ca atare. De fapt, lumea văzută în afară este cea compusă înăuntru - din calcule geometrice, imagini metafizice și ficțiuni savante. Întâmplarea, mereu la lucru, se ocupă de dozajul acestora. Lângă cele visate de savanți se află „un șir finit de bame uscate“, alături de care - dacă mai poate fi vorba de un „alături“ - lumea însăși infinită și inutilă. Iar când e vorba de inutilitatea lumii în întregul ei, te poți gândi, simplu, la gratuitatea frumoasă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fi fost neutralizată prin multiple interpretări și treceri de la un nivel semantic la altul. Efortul de reinterpretare acoperă cu nenumărate măști varianta inițială. Iar interpretările ulterioare („ipoteze uneori dintre cele mai absurde“) le datorăm celor care, ca poeți, filozofi și savanți, au căutat să ascundă ceea ce violentează privirea și înțelegerea însăși. Coșeriu se apropie deopotrivă de unele con siderații ale lui Noica, filozoful observând la un moment dat că ființa omenească nu poate fi doar absurdă, pur și simplu absurdă. Antropologia
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
135, 142-143, 182 frontiera dintre sens și ~ (vezi „sens“) ~ comun sau vulgar 29, 71, 74-75, 109, 143, 145 ~ în limbajul filozofic 11, 18- 21, 34-35, 59-60, 64- 66, 78-79, 96-97, 100, 105- 106, 110, 113, 115- 116 ~ în limbajul doct, savant 71, 82-83, 105, 109, 111, 116 ~ paradoxal 20, 28, 34, 110- 115, 155, 159, 166- 167, 177- 178, 180, 192 ~ul unor acte raționale 71, 85-87, 141 O obiect ~ antinomic 62, 91 (n. 82), 160-163 ~ contradictoriu 79-80, 80 (n. 67
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Rowohlt: Rowohlts Deutsche Enzyklopädie. A fost deci gândită și scrisă pentru marele public, ca o introducere generală în studiul fenomenologic și istoric al faptelor religioase. Ne-am hotărât să primim provocarea, încurajați fiind de exemplul fericit al lui Georges Dumézil. Savantul francez publicase în 1949, sub titlul L'Héritage indo-européen à Rome (Gallimard) rezultatele cercetărilor sale privind ideologia tripartită indo-europeană și mitologia romană; cititorul avea astfel la dispoziție, sub forma unor lungi citate și a unor rezumate, esențialul din cele șapte
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o desăvârșită grijă și iubire. Nimeni nu-i putea reproșa nimic. Era afabil și curtenitor cu toți, seducător tocmai prin înfățișarea sa de cetățean model, căruia Regele îi dovedise încrederea și partidele de guvernământ nu-i precupețiseră laudele. Corect, milionar, savant - izbutise să inspire tuturor stimă; căci elogia atât pe "patrioticul prelat" din Coimbra care pleca la Roma în fruntea unui "pelerinaj de credincioși" - cât și anarhismul, care ,,în toată puritatea sa e un ideal sublim, pe care societățile îl realizează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
convingerile noastre intime". Un asemenea profesor nu-și putea câștiga o aureolă de mit, dar impunea prin puritatea vieții sale morale, prin severitatea față de sine și prin metodele sale riguroase, științifice. Oliveira Salazar era, la Coimbra, un profesor european, un savant care voia să se mențină la nivelul colegilor săi din universitățile franceze, germane sau engleze. În foarte multe științe, Portugalia - ca atâtea alte țări mici - n-a depășit încă stadiul diletantismului. Popor înzestrat cu admirabile însușiri sufletești, dar sentimental, incoerent
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
țări mici - n-a depășit încă stadiul diletantismului. Popor înzestrat cu admirabile însușiri sufletești, dar sentimental, incoerent și imaginativ - portughezii dau la iveală, în fiecare generație, un număr surprinzător de mari poeți, dar foarte puțini oameni de știință. Chiar adevărații savanți portughezi păcătuiesc uneori printr-o metodă incertă sau printr-o primejdioasa tendință către diletantism. Salazar - care-și propunea pe atunci să facă oameni noi, și-și va propune într-o zi să modifice structura întregii nații - voia să lupte, mai
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fost ideea băiețelului Dragoș și toată lumea a fost mulțumită. Dar voi să aveți grijă să nu vă pierdeți culoarea portocalie! 5 ani și 8 luni Capătul Lumii și Sfârșitul Lumii L-am întrebat pe D ce părere are el, pentru că savanții nu știu prea sigurexistă un capăt, o margine a Universului? Sau nu? Și mi-a răspuns, în termenii lui de copil: Dacă la început, când era mic, ca o bilă, Universul avea un sfârșit (sau o margine), atunci și acum
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
reală a forțelor celor două armate și nici care au fost traseele pe care se desfășurase mai înainte invazia armatei îsau armateloră lui Atila. în particular, s-a afirmat întotdeauna că el ar fi trecut Rinul pe la Köln, însă unii savanți îLouis Hambis și Hermann Schreiber, de pildăă consideră că o parte a armate hune - probabil cea constituită din gepizi - a traversat Rinul mult mai spre sud, adică pe la Kaiseraugst, invadând Sapaudia și învingându-i pe burgunzi, cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
laboratoare faimoase au recepționat semnale radio slabe, care se consideră că provin de pe Marte. Acum șase luni m-am hotărât să aflu de ce nu se face nici un progres în sensul amplificării acestor semnale. Am invitat trei dintre cei mai mari savanți din domeniul radiofoniei pentru a-mi explica ce nu-i în regulă. Unul dintre acești oameni proiectează lămpi, altul, circuite și al treilea încearcă să obțină un produs final din componentele primilor doi. Problema este aceasta: lămpile sunt un obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
învinse. - Eu voi urca împreună cu tine. Nici unul din noi nu va supraviețui dacă tu dai greș. Asta a fost stabilit cu mult timp înainte. Lesley, aici sub pământ este un atelier cu mașinării minunate. În câteva minute, cei mai mari savanți de sex bărbătesc din organizația noastră vor fi aduși, unul câte unul, și tu le vei prelua gândurile, cunoștințele lor vaste, și le vei face să-ți aparțină. Îmi pare rău că nu poți citi și gândurile femeilor, căci avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
aflăm, din prefața semnată de Dan C. Mihăilescu, că ar fi trebuit să apară de acum 10 ani [la începutul anilor '80 n.ed.]. Cele două narațiuni, purtând titluri scurte, generice, ghiftuite de sensuri, prelungesc cu mijloacele ficțiunii artistice universul erudiției savantului. Mai cu seamă în Arhivarul, unde hobby-ul protagonistului este colecționar de obiecte stranii aglutinează o recuzită magic alchimică de mituri, eresuri, ritualuri păgâne, istorii vânătorești cu animale populând bestiarii medievale, bijuterii diavolești, mașinării fabuloase, unelte arhaice, orori greu de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nespusă melancolie. Fața sa de culoarea smochinelor verzi se Încreți, apoi se destinse Într-un zâmbet. Pesemne mesteacănul Îi trezea În suflet amintiri nebănuite. - Fenomene ale naturii. Nu-i nici o minune. Apoi, Înfundându-și bărbia În palmă, continuă firul confesiunii: - Savanții noștri, spuse, apucând cu cealaltă cîteva resturi de scrumbie și aruncându-le motanului negru cu o pată albă pe ochiul drept ce i se cățăra mereu pe genunchi, răsfirându-și și Înfigându-și cu sagacitate ghearele ascuțite În pantalonii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cumva o teamă ancestrală de elementul feminin, că peste tot vedea găuri negre Înconjurate de cordon ombilical!? Când Mașa reveni de la bucătărie, Extraterestrul Îi spuse: - De credință ne-am putut vindeca, dar de alcool, nu. Și să nu crezi că savanții n-au Încercat diverse soluții. Experiențele au mers destul de departe. Nu s-a ajuns la nici un rezultat. Dacă suntem capabili să existăm fără Dumnezeu și fără religie, nu putem Însă supraviețui fără alcool. Aici s-a umblat nu numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bea și mai vârtos ca Înainte. S-a recurs atunci la alte soluții, mai crude. Cum ar fi, de pildă, tăierea degetelor sau smulgerea măselelor. S-a băut Însă și fără degete, și fără măsele s-a tras la măsea. Savanții au acționat asupra esofagului, extirpându-l pe jumătate sau chiar În proporție de nouăzeci la sută. Subiecții s-au dovedit a fi mai inventivi decât savanții, turnându-și alcool direct În stomac, prin intermediul unor instalații destul de complicate. Când au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a băut Însă și fără degete, și fără măsele s-a tras la măsea. Savanții au acționat asupra esofagului, extirpându-l pe jumătate sau chiar În proporție de nouăzeci la sută. Subiecții s-au dovedit a fi mai inventivi decât savanții, turnându-și alcool direct În stomac, prin intermediul unor instalații destul de complicate. Când au fost deposedați și de stomac, și-au injectat alcool În vene, iar când le-au fost extirpate și venele, Își turnau alcool direct În creier. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să uităm că semințele depozitează În ele viitoare vieți. Și a curma viața uneia Înseamnă a curma un șir Întreg de vieți. De destine ce nu se vor Împlini. Dar poate că destinul lor e tocmai să nu se Împlinească. Savanții noștri au făcut tot felul de experiențe pe animale și pe plante. Dacă Închizi, de pildă, În camere Faraday o mușcată sau un ficus și În altă cușcă o altă plantă și le conectezi la galvanometrul unui poligraf, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ei zbârcit de bătrânețe părea să nu cunoască oboseală. O energie debordantă Îi mișca picioarele de dimineață până seara. Bătrâna părea a fi o Întruchipare a acelui perpetuum mobile pe care visaseră să-l realizeze secole de-a rândul atâția savanți cu capu-n nori. Bătrâna se Învârtea prin casă ca un titirez. Privind-o, te apuca, pur și simplu, amețeala. „Ce părere ai, Petea, o Întreba pe Mașa, nu-i așa că arăt minunat? Dacă vine comisarul, adăuga ea, referindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a provocat intrarea În posesia Anglo-Americanilor teribila armă atomică, de care avea nevoie Hitler pentru a curăța Întreaga noastră planetă, asasinând toți nefericiții ce nu aparțineau rasei germane...! Între cele două Războaie Mondiale În Franța, mai precis la Paris,doi savanți, Joliot Curie Irene (1897-1956) și Juliot Curie, Jean Frederic (1904-1958) soț și soție, făceau probe de laborator În vederea desfacerii atomului În părțile lui componente spre a inventa energia viitorului dar, și pentru asamblarea și combinarea neutronilor și protonilor În posibilitatea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pare a fi o chestiune de mare importanță. Probabil că acești Pinkertoni or să știe cum să recupereze acest articol. Nu e stupid să ai un singur exemplar? Cu toate xeroxurile astea și mașinile de reprodus, iar omul este un savant. — Păi nu știu. A fost Carlyle. A fost T.E. Lawrence. Oameni străluciți, nu? Și ei au pierdut singurul exemplar al unor capodopere. — Of, of. — Deja campusul e acoperit de afișe. Manuscris pierdut. Și este și o descriere a doamnei. Văzută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]