4,770 matches
-
copilă în «unda fermecată» pentru a-i aduce chipul iubitului. Sunt dus în buchete, în casele cucoanelor, dar mă simt artificial, așa cum artificiale și convenționale sunt privirile, cuvintele și gesturile lor.” Îngerul și demonul: „Nu mai putem veni cu seninul «scăldați în foc de soare, plutind în adevăr», fiindcă mulți nu mai au nevoie de adevăr, de lumină. Preferă un paravan între ei și alții urzit tot mai mult cu fire de întuneric.” Visul: „Nu mai înlesnesc întâlnirea îndrăgostiților din lumi
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
mă-ncurc. Lumini duioase-n suflet înfloresc subit Și-n licărirea lor mă-nvăluie părinții, Iar din icoane - azi - o să coboare sfinții Și îmi vor aminti ce mult ei m-au iubit. Cu frații mei, adesea, rătăceam prin lunci Și ne scăldam în apa Someșului - clară, Pe înserate, fericiți, ieșeam afară... Ce puritate-aveam în suflete atunci! Iar casa noastră albă din Zăvoaie, Cireșul care fremăta la geam mereu Și doinele horite lin de tatăl meu În mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
vieții nu vreau să mă-ncurc.Lumini duioase-n suflet înfloresc subitși-n licărirea lor mă-nvăluie părinții,Iar din icoane - azi - o să coboare sfințiiși îmi vor aminti ce mult ei m-au iubit.Cu frații mei, adesea, rătăceam prin lunciși ne scăldam în apa Someșului - clară,Pe înserate, fericiți, ieșeam afară...Ce puritate-aveam în suflete atunci! Iar casa noastră albă din Zăvoaie,Cireșul care fremăta la geam mereuși doinele horite lin de tatăl meuîn mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Te așteptăm nerăbdători ca să ne cucerești Cu noi metafore, în noaptea cea târzie, Că tu vindecătoarea sufletului nostru ești. Îți ascultăm neostoitele cuvinte Zburând ca fluturi delicați din floare-n floare Și, invadându-ne plăcut a noastră minte, Mereu ne scaldă în lumină și culoare. E ziua ta și rimele se joacă-n gânduri, Mă-mbie la visare și la meditație, Încerc, din răsputeri, să încropesc noi rânduri, Să zboare către lume - fluturi plini de grație. Mărturisesc că te-am iubit
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
ta, zeiță Poezie!Te așteptăm nerăbdători ca să ne cucereștiCu noi metafore, în noaptea cea târzie,Că tu vindecătoarea sufletului nostru ești.Îți ascultăm neostoitele cuvinteZburând ca fluturi delicați din floare-n floareși, invadându-ne plăcut a noastră minte,Mereu ne scaldă în lumină și culoare.E ziua ta și rimele se joacă-n gânduri,Mă-mbie la visare și la meditație,Încerc, din răsputeri, să încropesc noi rânduri,Să zboare către lume - fluturi plini de grație.Mărturisesc că te-am iubit
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Iorga, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Aurel Vlaicu, Caragiale sau Eminescu. Dar, din păcate, nu pentru a le citi viața și opera, ci pentru a negocia calitatea și cantitatea mocirlei și a gunoiului în care alegem cu bună știință să ne scăldăm. Revenind la descrierea monumentului funerar, deasupra citatului inscripționat în piatră ar fi trebuit să existe bustul scriitorului și medalionul mamei sale, ambele fiind creații ale sculptoriței Milița Petrașcu, ambele furate. În ideea în care toate aceste plăci, busturi și medalioane
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
Simpatie > LIMBA ROMÂNĂ DINTRU VECHI RĂSTIGNIRI Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba română Chivotul neamului meu, Dintru începuturi,către mereu Prin ocrotirea divină. Drumul de veacuri cu sfinți Ori veri scăldate-n lumină, Minuni împlinite care îmbină Aduceri aminte cu dor de părinți. Limba română,crîmpei Renăscut de sub ziduri de piatră, Carpații,care,spre ceruri arată Loc de ședere n-au cei mișei. Lupte,victorii,morminte ades Brăzdează cuprinsul,speranța neânfrîntă
LIMBA ROMÂNĂ DINTRU VECHI RĂSTIGNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379818_a_381147]
-
făcând semnul sfânt al crucii pe fruntea fiecărui nou născut, apoi, prin acordarea celui dintâi Sacrament - Sfântul Botez, care deschide poarta vieții în Duh și-i conferă nou născutului, calitatea de Copil al lui Dumnezeu, ștergându-i și păcatul strămoșesc, scăldându-l în apa vieții și-n uleiul sfințitor. Despre purtarea Crucii și despre Moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, vorbește părintele stavrofor Radu Botiș, în Prolog la această lucrare de însemnătate excepțională, nu numai pentru cei care studiază Teologia
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te vedeam cu ochii-nchiși, Uneori, deschizându-i, Să mă gândesc la tine, Altfel părându-mi-se clipă, Surâzând parfumului tău, Adus parcă de vântul toamnei, Scăldat de stropi veniți din Univers, Fotografiindu-i, cântând pe streșini Plini de rugina, colorând chipul vieții, În nuanțe neștiute de mine, Luminate de lampadare vechi, Pe străzi înguste și puștii, Coborând pe trepte lunecoase, Mirate și ele, de gândurile mele
ERAI TRISTĂ ... de COSTI POP în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374761_a_376090]
-
simți energia Ce ma cuprinde, oriunde-aș fi. Erai tristă, știind că sunt cu gând acolo, Te prefaceai, într-un târziu, Că ești atât de fericită, zâmbind, Găsindu-te, imaginându-mi, la o cafea, Sub streșini ruginii și lampadare vechi, Scăldate-n sunete nuanțate, În noaptea târzie, Aduse de picurii de ploaie, Trimiși peste noi, De cineva din Univers, Uitându-se atent apoi, uimit și el, De frumusețea ta, de gândurile mele, Ce vor să ne putem vedea, din nou, Printre
ERAI TRISTĂ ... de COSTI POP în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374761_a_376090]
-
intâmplă să fie atât de frumos redate în simplitatea lor, în stil clasic, și el la fel de dulce: Din marea mea de gânduri despletite În versuri va-mpletesc ,,Polenul de cuvinte’’ În felinare de suflet lumină vă strecor Din ochii mei scăldați în picături de dor. Revine, cu gingășie și candoare, dorul de mamă. Poeta asociază ideea de mamă cu noțiunea de sacru. Mama este, ca în opera marilor clasici, tot ce e mai sfânt și mai scump pe lume, este legătura
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
cu sufletu-mi umil . Din gânduri împletite scot șuvițe Pe tâmpla timpului cu câteva fire ninse, Țesute cu lacrimă de dor în ale sorții ițe În nopțile singurătăți cu candele aprinse. Cu pași desculți calc pe drumuri Prin nisipurile vieții scăldate în val, Cu anii mei rătăcesc prin anotimpuri Sărut de mare pe un picior de mal. Gânduri ingenucheate în geană Îmi amintesc de noi în fiecare seară, Cuvinte nerostite pâlpâie sub sprânceană În sufletul meu cu zâmbet de primăvară. Vă
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
prin ei m-avertizează, că nu am stat mai mult ca să mă spele ploaia, ca-n iadul vieții viu să-mi stingă vâlvătaia, că n-am visat mai mult culcată-n iarba- naltă, să simt cum universul în infinit mă scaldă, că nu am mângâiat un puf de păpădie, să văd cum zboară clipa pe-a timpului câmpie, că n-am îmbrățișat a nucului tulpină, să simt puterea lumii urcând prin rădăcină... Dar..., iremediabil, nu e nimic pierdut, căci de-aș
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
prin ei m-avertizează,că nu am stat mai mult ca să mă spele ploaia,ca-n iadul vieții viu să-mi stingă vâlvătaia,că n-am visat mai mult culcată-n iarba- naltă,să simt cum universul în infinit mă scaldă,că nu am mângâiat un puf de păpădie,să văd cum zboară clipa pe-a timpului câmpie,că n-am îmbrățișat a nucului tulpină,să simt puterea lumii urcând prin rădăcină...Dar..., iremediabil, nu e nimic pierdut,căci de-aș
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
de-un câmp întins cu maci, În care să îți spun că-mi placi... Mi-e dor de-un lan cu albăstrele Din care să te chem în stele... Mi-e dor de spicele de grâu, În care să te scald ca-n râu... Mi-e dor... Ți-e dor atât de-un roșu mac Pe care-l sărutai cu drag... Ți-e dor de-o dulce albăstrea, Găsită-atunci sub geana mea... Ți-e dor de spicul aurit, Ce-ți semăna
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
dor de-un câmp întins cu maci,În care să îți spun că-mi placi...Mi-e dor de-un lan cu albăstreleDin care să te chem în stele...Mi-e dor de spicele de grâu,În care să te scald ca-n râu...Mi-e dor...Ți-e dor atât de-un roșu macPe care-l sărutai cu drag...Ți-e dor de-o dulce albăstrea,Găsită-atunci sub geana mea...Ți-e dor de spicul aurit, Ce-ți semăna c-
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Gândurile mele preluate de oricine, la tine vreau să ajungă, punctul meu de echilibru! Numai așa, pot deosebi ceața, apa, zăpada, gheața, forme cu același conținut! Fiindcă, energia mea renaște în gândul tău, privirea mea scaldă culoarea ta. Fără acestea, clipa nu are soare, gândul își pierde zborul și mersul direcția! foto: internet Referință Bibliografică: Aer / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lia
AER de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371645_a_372974]
-
UN CER DIN CELE NOUĂ! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Într-un Cer din cele nouă! Într-un Cer din cele nouă, Sunteți voi, părinții mei! Ochii mi se scaldă-n rouă, Mă gândesc, din nou, la Zei! Ușurate de durere, Sufletele voastre bune, Gravitează printre stele; Le privesc ca pe-o minune! Când mi-e dor de voi părinți, Vă aud glasu-n ureche! Mă închin mereu la sfinți Să
ÎNTR-UN CER DIN CELE NOUĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371682_a_373011]
-
de lămâie care dura ceva timp, dar merita. Convinsă fiind că nu exista pe lume alt plan mai ispititor pentru o zi de weekend, am mers să-mi fac un duș însoțită de acordurile de vioară ale lui Rieu, care scăldau cu vraja lor întregul apartament, într-un mod inconfundabil și sublim, reușind să mă seducă cu frumusețea lor, pe care o gustam din plin, senină și împăcată cu mine însămi. Nu aș fi negat niciodată faptul ca uneori mă simțeam
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
să mai merg vreodată la Urluiu. Între-timp se înnoptase de-a binelea, așa că am aprins veioza, mi-am luat din șifonier o pijama, după care am pășit nostalgică pe balcon. Mă obișnuisem să simt răcoarea nopții și să privesc strada scăldată în lumina multicoloră a panourilor publicitare, șirurile de mașini care circulau neîntrerupt în susul și în josul ei. Acest tablou nocturn al capitalei era drag inimii mele încă din copilărie, crescusem cu el, aici mă simțeam acasă, în pace și siguranță. Ovidiu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
ancestrale de slăvire a divinităților, iar în cultura tiwanakota, Anul Nou este sărbătorit prin mulțumiri aduse divinităților Pachamama (Mama pe pământ) și Tata Inti-tatăl Soare, mai ales pentru roadele recoltelor. În provincia Araucania, comunitatea mapuche păstrează obiceiul de a se scălda în apele reci-un ritual de purificare. În Brazilia, la festivitățile din ajunul Anului Nou, localnicii participă la ritualul de omagiere a personajului Iemanja-zeița mării care a ajuns pe pământ pentru a împărtășii oamenilor dragostea - de aceea se lansează pe
ÎN PREAJMA ANULUI NOU 2017 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371739_a_373068]
-
FATA MĂRII Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului sunt norii care nu ne leagă și se destramă în râuri de mătase singurătatea cine să o înțeleagă când dimineața în valuri se scăldase, s-a spulberat și zarea dar și vântul când fata mării a ieșit din valuri lasându-și pe nisipuri jurământul și îmbrăca eșarfele de voaluri, din când în când se întorcea acasă dar marea nicidecum n-o mai primea, deacuma ea
FATA MĂRII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371759_a_373088]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AICI SE AUD DOAR SUSPINE Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aici se aud doar suspine Mă scald în păcate cu tine, Pe plaja durerilor mari, Aici se aud doar suspine Desprinse din versul ce-l sari. În brațe ne poartă văzduhul, Cu îngeri de foc grămădiți, Săraci ne-arătăm cu tot duhul Și trupuri purtăm vlăguiți. Aripile
AICI SE AUD DOAR SUSPINE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375636_a_376965]
-
Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. VIS EMINESCIAN M-aș fi dus să-l caut pe Eminescu și poate că l-aș fi găsit.... Mi-ar fi ridicat ochii către stele și către florile teiului ... și mi-ar fi scăldat față în lumina palida a eternității. Aud căzând confete din teiul lui ... și-l aștept să coboare sau să urce , să-mi prindă mâinile intime că într-o rugăciune ... și să-mi mângâie palmele cu buzele fierbinți de căldură florilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
știi că sunt minunea clipelor sale. gabrielaenerusu ... Citește mai mult VIS EMINESCIANM-as fi dus să-l caut pe Eminescusi poate că l-aș fi găsit.... Mi-ar fi ridicat ochii către stelesi către florile teiului ...și mi-ar fi scăldat față în luminapalida a eternitatii.Aud căzând confete din teiul lui ...și-l aștept să coboare sau să urce ,să-mi prindă mâinile intimeca într-o rugăciune ...și să-mi mângâie palmelecu buzele fierbintide căldură florilor aurii.Mi se vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]