3,072 matches
-
că lucrarea umană este doar creație secundară, i.e., combinație de elemente deja existente, nu este creație în adevăratul sens, ontologic, al termenului 56. Scrierea poemului nu are pentru Edgar Poe valoarea unui fenomen care să conducă la "descoperiri" autentice 57. Sceptic asupra puterii de comunicare a simbolului 58 el crede, asemenea lui Socrate, în dialogul platonician, ca "idealul" poate fi doar trăit, simțit, nu însă și văzut, de oamenii obișnuiți. Ion Barbu însă vrea, ca și Mallarmé, ori Rimbaud, tocmai acest
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
doi autori (Wilson, Hick). Dar compararea poziționărilor lor teoretice poate semnala direcția tendinței post-seculare de recuperare a religiosului. Prezentul demers încearcă să evidențieze această tendință și semnificațiile ei. Richard Rorty: o viitoare civilizație globală a iubirii Chiar Richard Rorty, "filosof sceptic și alergic la religios"4 recunoaște rolul jucat de creștinism în impunerea democrației cu tot cu drepturile și libertățile individuale aferente ei. Rorty se socotește ateu, în varianta anticlericalistă a ateismului și spune că filosofilor contemporani nu le mai este îngăduită decât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
recâștige ; de pildă, operele lui Donne, Langland și Pope, a lui Maurice Scève și Gryphius. 327 Ca reacțiune împotriva autoritarismului și a listei sale de canoane, concepțiile moderne sunt înclinate spre un relativism excesiv, inutil, invocând "morișca gustului", tot așa cum scepticii de altădată aminteau dictonul De gustibus non est disputandum. Problema este însă mai complicată decât o prezintă umaniștii absolutist! sau scepticii relativiști. Dorința de a afirma, într-o formă oarecare, obiectivitatea valorilor literare nu implică adoptarea unui canon static, căruia
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a listei sale de canoane, concepțiile moderne sunt înclinate spre un relativism excesiv, inutil, invocând "morișca gustului", tot așa cum scepticii de altădată aminteau dictonul De gustibus non est disputandum. Problema este însă mai complicată decât o prezintă umaniștii absolutist! sau scepticii relativiști. Dorința de a afirma, într-o formă oarecare, obiectivitatea valorilor literare nu implică adoptarea unui canon static, căruia să nu i se poată adăuga nici un nume nou și în cadrul căruia să nu se poată opera schimbări ierarhice. Cu drept
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
națiune le-a precedat pe celelalte în introducerea unui nou stil. Evident, nu trebuie să așteptăm prea mult de la simplele etichete ale unor perioade: un cuvânt nu poate avea o duzină de sensuri secundare. Dar concluzia pe care o trag scepticii, și anume concluzia că problema se cuvine abandonată, este la fel de eronată, deoarece noțiunea de perioadă este, desigur, unul din principalele instrumente ale cunoașterii istorice. O altă problemă, mai amplă, cea a istoriei unei întregi literaturi naționale, este încă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
descentralizate, un prim pas în acest sens fiind mutarea universităților din marile orașe la periferii 58. Firește, migrația provincialilor către capitală nu este generalizată, recunoscându-se activitatea unor intelectuali ce au pus bazele unor grupări culturale locale. În aceeași manieră sceptică, Camil Petrescu pune la îndoială necesitatea existenței unor astfel de grupări, dar, dacă totuși acestea ființează, scopul ar trebui să constea în promovarea de pe plan local a valorilor românești, în timp ce presa locală ar trebui să fie o frescă fidelă a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dificultăți. Anii '30 constituie perioada de frământări a unei generații educate, licențiate, aspirante către funcții și profesii intelectuale. Deznădejdea tinerilor confruntați cu șomajul intelectual este redată și de scriitorul bucovinean Traian Chelariu: Generația noastră, a celor rămași în afară de posturi, e sceptică și gânditoare. Nu ne așteaptă decât încă ani lungi de criză din toate punctele de vedere. Și noi nu cerem mai mult decât au obținut predecesorii noștri - ba cerem foarte puțin, prea puțin poate - , cerem numai dreptul la muncă pentru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
e ținută, în mod fatal, departe de activitatea serioasă pentru care s-a pregătit, sau se crede pregătită, nu va da oameni de inițiativă atunci când îi va veni și ei rândul la concertul social, ci va da oameni resemnați sau sceptici, gânditori poate, dar neentuziaști 75. Până la a constitui o atracție pentru tineret, în învățământul teoretic au investit nu doar autoritățile, ci și părinții. Situația de până la primul război este invocată în termeni tranșanți de Rădulescu-Motru: Că organizația școlară a României
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
socotită embrion al marii creații eminesciene, păstrând asemănări cu opera începuturilor dar marcând încă mai numeroase și mai adânci deosebiri. Analiza ideatico-stilistică a poeziei, de certă rigoare și stringentă coerență, reprezintă tocmai cuvenita demonstrație, valabilă, credem, și pentru cele mai sceptice spirite. Din enumerarea studiilor și articolelor consacrate poetului național s-a putut vedea că Vladimir Streinu a examinat cu atenție nu doar creația eminesciană ci și modul în care este prezentat poetul în scrieri critice, în evocări și biografii. Ocaziile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cea mai arbitrară dintre "echivalențe" Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în " rânduri de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă complementaritatea: "Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu "dublete" temperamentale dintre cele mai neașteptate, dsa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă. Evadat din poezie, se pregătește poet
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în misterele religiei. Dacă generația lui Crainic a avut însă "narcoticul naționalismului integral, ce răsucea în dinamismul lui politic bulboanele forțelor mistice ale tinereții", noua generație găsea în locul naționalismului "monstruoasa barbarie a antisemitismului de stradă" și, în plus, "aceeași Universitate sceptică și absenteistă față de viața sufletească". Revolta tinerilor împotriva bătrînilor i se părea firească, iar "piscurile de orientare" se numeau revista Gândirea și Manifestul "Crinului Alb", un text cu un titlu "simbolic și aristocratic", publicat în chiar acel număr al Gândirii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
funcționat în istorie pînă la Goethe și puțin după. Cei ce au explicat criza modernă a culturii, Valery, Spengler, Keyserling, Berdiaev, Scheller, Maritain, au sugerat și efectele unei asemenea obscurități: "1) îndobitocirea (în sens biblic) cînd renunțăm la valorificare (pesimism sceptic, zeflemism) sau dăm valoare absolută cui nu se cuvine (idolatrie); 2) înșelăciune, cînd simulăm posesia valorii absolute (suficiență, cînd ne-o simulăm nouă înșine; fariseism, cînd o simulăm altora); sau 3) tragedie, cînd stăruim a voi să o cuprindem, deși
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru măștile purtate de daimon). Lumea aceasta dezavuată și denunțată de Cioran, din care el însuși face parte, este una care parcă a vrut și încă vrea să-și răscumpere inocența pierdută, prin lucrarea făcută laolaltă asupra omului de gîndirea sceptică, de luciditate, de modul în care ființa umană trăiește dorința de glorie (convertită, pozitiv, în oroare de glorie), boala (metamorfozată, prin alchimia durerii, în conștiință, cum avea să constate, înaintea lui Cioran, autorul însemnărilor din subterană), cum tot așa de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
el s-a îndepărtat, în această figură a discursului, de propriul său timp, apoi de timp, nu prin orizontul sensului, ci, paradoxal, printr-o "experiență a nonsensului"158, și asta în pofida oricărui exercice d'antiutopie sau de défascination în care, sceptic, s-a aventurat. Iar sub acel dandysme metaphysique, diagnosticat de Silvie Jaudeau, descoperim în fond pe cel ce acceptă doar prezentul veșnic și pune între paranteze istoria însăși: "Ea nu este sălașul ființei, ci absența ei, negarea oricărui lucru, ruptura
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tabere ignoră factorii contextuali și asumpțiile care sunt esențiale pentru IBE" (T. Day și H. Kincaid 1994: 290). Inferența la cea mai bună explicație nu are nici o forță, de exemplu, dacă este folosită de realist în încercarea de a răspunde scepticului, deoarece acesta îi va permite realistului prea puține asumpții și îl va lipsi astfel de baza de care are nevoie pentru construcția sa. Pentru a se putea folosi de inferența la cea mai bună explicație, realistul trebuie, în primul rând
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
academice europene, modelului "marxist de analiză a rolului mijloacelor de comunicare în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist" al cercetătorilor empirici de dincolo de Atlantic. Primii adepți americani ai teoriilor critice europene vor deveni conștienți de modalitățile subtile prin care cercetarea (așa-zis) "științifică" servește, în ultimă instanță, dar invariabil, "interesele celor ce dețin puterea politică
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
într-adevăr, Retorica lui Aristotel discută chestiunea provocatoare a dimensiunii morale a caracterului uman ce poate fi inferată cu ajutorul "funcției simptomatice" a discursului. Este vorba, nu-i așa, de ethos-ul aristotelian. Însă, de la Aristotel încoace, adaugă criticul, "suntem mai sceptici în ce privește veracitatea reprezentării"187, cu alte cuvinte am învățat să întrevedem posibilitatea, chiar probabilitatea "ca autorul implicat de discurs să fie (mai degrabă - adăugirea mea) o creație artificială: o persona, nu neapărat o persoană"188. Astfel, consideră Black, din toate
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ocupației Își va Îndeplini trista sa misiune, noi nepăsători de clevetirile și de calomniile lui să pregătim prin muncă și Încredere ziua reparatoare de mâine, care avea să vie”, spunea Brătianu. Fratele său, Ionel, s-a arătat, mai Întâi, cam sceptic și ironiza pe Vintilă, chiar În fața stăruinței sale, dar a aprobat Începerea acestor demersuri. Eforturile depuse de către miniștrii de la Iași au permis ca la sfârșitul războiului să se promulge, fără prea mari greutăți, legea exproprierii, a votului universal și alte
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Traian-Florentin Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93532]
-
directă" a sa. Astfel Putnam enunță tranșant ipoteza socializării: participarea la asociații voluntare ar fi cea care ar genera un nivel mai ridicat de încredere socială, contribuind la răspândirea normelor de reciprocitate și cooperare. Autori precum Kenneth Newton (1999) sunt sceptici în privința acestei cauzalități. Corelația dintre participare și încredere ar putea fi cauzată de o recrutare selectivă a celor care participă la organizații secundare: membrii acestor organizații sunt tocmai cei care manifestau deja un nivel ridicat de încredere socială, în timp ce indivizii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dependenți de capitalul social, consideră Rose și Weller (2003). Însă așa cum remarcă autorii, cele două ipoteze ar putea să nu fie exclusive, ele sporind sprijinul pentru valorile democratice fără să se anuleze reciproc. Rose și Weller sunt, de fapt, niște sceptici ai teoriei capitalului social. Pentru ei, capitalul social este doar una din componentele sistemului politic și el poate fi cu dificultate considerat un factor principal al atitudinilor democratice, fiind mai curând o cauză limitată. Mai mult, așa cum remarcă autorii, de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
singura dimensiune unanim acceptată a capitalului social, ar avea un efect direct asupra încrederii interpersonale, care ar fi, la rândul ei, un ingredient necesar cooperării. Deși există și confirmări ale relației (Wollebaek și Selle, 2002), mulți alți cercetători sunt mai sceptici. Corelația dintre participare și încredere ar putea fi cauzată de o recrutare selectivă a celor care participă la organizații secundare: membrii acestor organizații sunt tocmai cei care manifestau deja un nivel ridicat de încredere socială, în timp ce indivizii cu un nivel
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
poate evada din artificialitatea vieții cotidiene. Incorectitudinea politică înseamnă aici libertatea de a nu te supune orbește, de a nu te înregimenta docil în mersul decadent al societății. Personajul central, Iacob, victimă a legilor care ar decurge dintr-o viziune sceptică malthusiană, condamnat la singurătate, este extras din artificiala lume a internetului, de către Vick, un prieten de net, și dus în lumea concentrică a comuniunii. Iacob, la rându-i, extrage din uscăciunea unei vieți anomice, un personaj pe care-l redă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de durere care era sufletul oscilează de-a lungul unei axe nevăzute ce apare din senin. De-o parte a axei îi e dat să simtă un miros îmbătător de flori despre care povestește în râsul general. Îi înțelege pe sceptici, el vine dintre ei. Revelația însă doboară limitele rațiunii, oricât ar fi fost de critică: „Și totuși, totul era adevărat și se petrecea tocmai cu mine, care niciodată nu am suportat să aud vorbindu-se despre minuni și vedenii.” op.cit.
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Aceste întrebări sunt scandaloase, mai ales că Andi găsește în biblioteca pocăitului cărți de manipulare, care dau rețete. Ei bine da, pare a fi răspunsul liniștit al prezbiterului, uneori e nevoie de tactică pentru a câștiga bunăvoința oamenilor care sunt sceptici, rezervați, reținuți deși se chircesc de dorul acut al iubirii. Mai ales cei tineri, când nu dă peste ei norocul iubirii, sau când cad în ghinionul pierderii celui iubit, se aciuiază unii pe lângă alții de spaima singurătății. Uneori se întâmplă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
întreaga carte a lui Octavian Paler. El este idealist și lucid în același timp. Situație, moral vorbind, care-l onorează. Nu mai puțin însă dintre cele mai incomode. Don Quijote putea fi român? Răspunsul este, categoric, negativ. Românul este lucid și sceptic, fără iluzii. Resemnat și fatalist, relativist (se poate spune și așa), contemplativ și abstras, cu o capacitate de rezistență pasivă enormă în straturile profunde ale conștiinței, adaptabil, acrobatic și descurcăreț la suprafață. Capacitatea sa de improvizație, între cârpeală și simulare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]