4,882 matches
-
clienți pofticioși aceste produse devenite celebre. Un loc interesant de vizitat este și plaja cu nisip negru Hac Sa din Sud Estul insulei, lungă de 4 km. Alături de plajă și pe ea există baruri, chioșcuri cu suveniruri, locuri de picnic, schiuri trase de ambarcațiuni pe apă și celebrul Restaurant Fernando, care-ți oferă un ulcior de vin Sangria înainte de masă. Tot în Coloane, mai poți vizita statuia A-Ma de 20 m, ridicată în 1998. A-Ma a fost o fată
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pusă drept postament bradului de Crăciun nu poate lipsi din casa românului înstărit. O super fitzoasă cameră Web cu cristale Swarovski bucură deopotrivă pe snobi și profesioniști. Fanii Swarovski nu pot renunța acum, în perioada sărbătorilor de iarnă, nici la schiuri, căciulițe ornate, evident, cu celebrele cristale. De unde acestă nebunie media a cristalelor Swarovski? Răspunsurile sunt multe. În acest articol o să am în atenție doar unul. Este vorba de profunda nevoie a omului modern de mitologii care să-i seducă imaginarul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Nici nu observă dacă se afla cineva acolo. Stătea pe banchetă privind în gol. Când își reveni, se ridică și ieși în hol. Trenul alerga printre munți. Păduri de brazi se întindeau peste tot. Pe versanți se zăreau pârtiile de schi. De departe, stațiunile montane păreau niște adunături de cuburi colorate din jocurile inocente de copii. Vedea și serpentinele și podurile ce traversau râuri repezi, brodate de pojghițe albe de gheață. Urmărind meandrele sclipitoare, bătrânul uită parcă de geanta pierdută. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
tata mi-a pus de la început la dispoziție două viori: nici azi nu înțeleg de ce... Mai târziu, când m-a îndemnat să fac sport, ca să nu mă ofilesc cu nasul mereu în cărți, m-a înzestrat cu două perechi de schiuri, apoi cu două rachete de tenis! Întâia copilărie care îmi deșteaptă amintiri se leagă de casa din Strada Călugărițelor, însă primii doi-trei ani din viață i-am petrecut totuși la Oradea, într-o locuință amenajată în incinta cazărmii unde tata
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
m-am intelectualizat brusc, încetând să caut prieteni și devenind extrem de singuratic, iarăși spre îngrijorarea părinților mei, care mă îndemnau acum să fac sport și m-au înzestrat în acest scop cu o sanie de bob, cu două perechi de schi și costumația necesară. De sanie, nici nu-mi amintesc să o fi scos din curte, însă schiurile le-am pus de câteva ori în funcțiune. Mica mea bibliotecă, aprovizionată fidel de tata, cu rafturile ei de lemn de brad vopsite
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care mă îndemnau acum să fac sport și m-au înzestrat în acest scop cu o sanie de bob, cu două perechi de schi și costumația necesară. De sanie, nici nu-mi amintesc să o fi scos din curte, însă schiurile le-am pus de câteva ori în funcțiune. Mica mea bibliotecă, aprovizionată fidel de tata, cu rafturile ei de lemn de brad vopsite în alb, nu concura desigur cu a tatei, strânsă într-un mare dulap din lemn de stejar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la Sibiu - intrând într-o cârciumă să și cumpere de la tejghea țigări, i-a zdrobit capul o sticlă de sifon adresată de cineva altui cap (devenise muncitor); cel mare a căzut iarna într-o prăpastie, în Munții Apuseni (era la schi sau la vânătoare? Locuia în Cluj, funcționar), fiind găsit abia după oarecare vreme, înghețat. S-a spus și că ar fi fost vorba de o moarte suspectă, cu substrat politic. Am revăzut-o apoi pe mama lor, care n-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
jocuri sportive; - exerciții din atletism: sărituri, alergări cu schimbări de direcție; - starturi din diferite poziții la diferite semnale; - exerciții specifice din jocul de volei, executate cu sau fără minge. Pentru forță: - exerciții din atletism: alergări, sărituri, aruncări; - sporturi ajutătoare: gimnastică, schi, înot, etc. - exerciții speciale pentru dezvoltarea forței: cu partener, la aparate și cu obiecte; - exerciții și complexe de exerciții cu haltere. Pentru rezistență: - jocuri de mișcare și jocuri sportive complementare; - exerciții din atletism, accent pe alergări pe teren variat; - exerciții
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
standard turistic, existent și astăzi, oferea, prin presă și prin publicații, viziunea unei Transilvanii omogene din punct de vedere etnic, un spațiu imaginar din care lipseau românii, evreii și sașii. Conceptul sugera proiectarea unei imagini arhaizat-folclorizate, de un modernism "șchiop" (schi, băi și industrie casnică), dar care părea rezistentă, definind cât se poate de pregnant, și astăzi, reprezentarea Transilvaniei în Ungaria. Mai mult: cum marile orașe ridicate drept "contrapunct", adevărate "bastioane de civilizație", nu mai au caracter unguresc, aspectele rurale, devenite
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ei � 148 de metri la Strasbourg. Arhitectul �i prezint? ?efului de lucrare proiectul spre aprobare, sub form? de machet? ?i de desene de detalii pe pergament. Apoi, �i d? fasonatorului de piatr?, care, pe ?antier, lucreaz? �n �cameră de trasare� schi?e de execu?ie care-i vor permite acestuia s? traseze epurele dup? care vor fi ț?iate pietrele, �n func?ie de locul lor �n construc?ie. �n locul c?lug?rilor de corvoad?, care-?i construiau m?n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i festivit??ile care se ?în la Vene?ia, mai ales �n teatre, �n palatele aristocra?iei, chiar ?i pe str?zi, cu ?i mai mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n timpul Rena?terii. Schi?ele construc?iilor desenate cu aceste ocazii de pictori sau de arhitec?i, Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m�n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de un anumit tip de energie specifică fiecareia. De exemplu: alergarea de viteză, săritura, aruncarea, sunt activități de mare forță și cer o producție destul de mare de energie într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte alergarea la maraton, schiul de fond, sunt activități de forță moderată dar cer o producție de energie pe o perioadă lungă de timp. Alte activități sportive cer aplicații mari și mici de forță în mod alternativ. Ne găsim în fața unor cereri diferite de energie
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
de vikingi, din Norvegia și Islanda până în Groenlanda; în 2001 a făcut parte dintr-o expediție internațională care a atins Polul Nord, după ce a străbătut 116 km, în 13 zile, și Polul Sud, după 120 km, străbătuți în 11 zile, pe schiuri, și a devenit astfel primul român, cea de-a treia femeie din lume și prima ca vârstă, care a obținut aceasta performanță; în 2003 a explorat, printr-o expediție solitară, Australia și Oceania; în 2004 a ajuns singură în Alaska
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a provocat incendii și a distrus premeditat imobile ale unor companii de cherestea, ferme sau centre de cercetări în domeniul geneticii, în total, daune de zeci de milioane de dolari. În anul 1998 a fost arsă de temelii stațiunea de schi din Vail, Colorado, deoarece aceasta se extinsese în habitatul mai multor specii de animale pe cale de dispariție. Acțiunile ecologiste sunt deseori caracterizate prin analogie cu diverse mișcări sociale revendicative, de unde și punerea în relație cu stânga politică și marxismul. Cred
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nd la fiecare pas, tot timpul, inten?ia de a nu fi subiectiv, refuz�nd (re)scrierea sociologiei la comanda unei puteri temporare sau sub constr�ngerile unei ideologii. Se pot consulta cu folos scrieri ce detaliaz? ceea ce abia am schi?at �n aceste r�nduri introductive (I. Alua?, Sociologie ?i istorie, R. Aron, Introduction � la philosophie de l�histoire, K. Popper, Societatea deschis?, vol.II: Epoca marilor profe?îi, H. H. Stahl, Sociologizarea istoriei etc.). O istorie constructivist? a sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
grup este format din matematicienii care voiau s? aplice � f?r? s? ajung? �ntotdeauna s-o fac? � (metodă care a servit at�ț de bine ?tiin?elor naturale, ?i ?tiin?elor politice ?i morale( (Laplace). Cu ei se ajunge la schi?area unei matematici aplicate (fondate pe calculul probabilit??ilor) care �?i ia exemplele din datele statistice privind populă?ia, s?r?cia sau consumul. Coexist?, deci, mai multe demersuri de cunoa?tere a faptelor sociale ?i toate se vor ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din via?a politic?. C?ut�nd s? extrag? �nv???minte de pe urma evenimentelor la care a participat, el a �nceput un vast studiu asupra sistemului feudal ?i asupra Vechiului Regim, r?școlind fondurile arhivelor din Tours. A publicat o prim? schi?? a acestui studiu sub titlul L�Ancien R�gime et la Revolution (1856). Dar g�ndirea să asupra subiectului era departe de a fi definitiv stabilit?, fiindc? el �nc? lucra pe manuscris �n momentul decesului survenit �n aprilie 1859. Pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s?-?i fi dezvoltat toate for?ele productive pe care le poate con?ine, iar raporturile superioare de produc?ie nu se substituie ei �naintea urzirii condi?iilor materiale de existen?? ale acestor raporturi �n s�nul vechii societ??îi [�] Schi?ațe �n linii mari, modurile de produc?ie asiatic, antic, feudal, burghez modern pot fi desemnate că epoci progresive de forma?iune social-economic?. Raporturile burgheze de produc?ie s�nt ultima form? antagonist? a procesului social de produc?ie.� [Prefă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ann�e sociologique, revist? care a captat, �n acest interval, esen?ialul energiilor sale. �n prima lucrare, Durkheim propune nu numai un demers sistematic de cunoa?tere a faptelor sociale c?reia �i va r?m�ne �ntotdeauna credincios, dar schi?eaz? de asemenea, c�teva dintre temele asupra c?rora nu va �nceta s? revin? ulterior. Printre acestea, una r?m�ne fundamental?, fiindc? prive?te natură rela?iei dintre indivizi ?i societate sau, pentru a-l cîtă pe Durkheim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
folosit desigur muncă depus? �n cadrul revistei Ann�e Sociologique, �n care a publicat, �ncep�nd cu 1897, un studiu despre �definirea fenomenelor religioase� urmat, �n 1900, de un memoriu mai voluminos asupra totemismului, ambele puț�nd fi considerate că schi?e preparatorii pentru opera n?sc�nd? asupra religiei. 4. Eforturile de organizare a disciplinei �n Fran?a La cump?na secolului al XIX-lea, vioiciunea schimburilor pe care le declan?eaz? publică?iile lui Durkheim, ca ?i acelea ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu f?r? ambiguit??i [49]. Un empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud, �n [49:9]). Empirismul� practicat nu are nimic din caracterul militant pe care l-a �mbr?cat �n sociologia american?. El ?ine mai cur�nd de condi?iile �n care sociologia francez
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
surorii mele, Catrina. Seara, când mă retrăgeam în casă și dădeam jos opincile de cauciuc și oghelile, întindeam picioarele înghețate până la gura sobei, plină cu jeratic... Mintea mă conducea să părăsesc sania și să mă a puc să-mi procur schiuri, așa cum aveau băieții pe care îi vedeam coborând năvalnic dincolo de Trotuș, din dealul Asăului. Dar de ce nu aș putea să-mi fac chiar eu schiurile? mi-a dat la un moment dat prin gând, care nu m-a mai părăsit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
jeratic... Mintea mă conducea să părăsesc sania și să mă a puc să-mi procur schiuri, așa cum aveau băieții pe care îi vedeam coborând năvalnic dincolo de Trotuș, din dealul Asăului. Dar de ce nu aș putea să-mi fac chiar eu schiurile? mi-a dat la un moment dat prin gând, care nu m-a mai părăsit nici o clipă. Și după cum făcusem cu cataligele, așa am procedat și cu schiurile. mi-am adus aminte că tata avea în podul grajdului niște dulapi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dealul Asăului. Dar de ce nu aș putea să-mi fac chiar eu schiurile? mi-a dat la un moment dat prin gând, care nu m-a mai părăsit nici o clipă. Și după cum făcusem cu cataligele, așa am procedat și cu schiurile. mi-am adus aminte că tata avea în podul grajdului niște dulapi lungi de 4 metri, și nici una nici două, mă urc în pod ș i cobor cu o scândură. O tai la lungimea de 1,7m., așa cum credeam eu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
că tata avea în podul grajdului niște dulapi lungi de 4 metri, și nici una nici două, mă urc în pod ș i cobor cu o scândură. O tai la lungimea de 1,7m., așa cum credeam eu că asta e lungimea schiului, pun mâna pe barda din hambar, încep să cioplesc, să modelez scândura, aducândă o la aspectul pe care îl voiam. Caut tot acolo în hambar și găsesc o curea de la hamul foștilor cai, prind la cele două tălpi ale schiului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]