58,131 matches
-
atât în cadru privat, cât și la cunoscută școală Gan Yaffa din Beverly Hills. După cum se poate observa, ea s-a mutat de la New York în mai însorită California. În egală măsură ea nu neglijează a doua mare pasiune a sa, scrisul, lucrând în paralel la o nouă carte, precum și la traducerea în limba engleză a primei sale cărți. După cum se știe, aceasta s- a chemat ”Oscar, minunatul meu cățel” și a fost premiată cu ”Trofeul micului cititor” pentru cea mai bună
Femina by Lucia Grama () [Corola-journal/Journalistic/83450_a_84775]
-
firmele uneia dintre părțile contractante în legătură cu acțiunile comerciale și de cooperare, convenite în cadrul prezentului acord, precum și invențiile, mărcile de fabrică și comerciale, vor fi protejate și utilizate numai de către beneficiari și nu vor fi transmise terților cu acordul prealabil, în scris, al furnizorului. Articolul 10 Mărfurile care vor fi importate sub formă de mostre și exponate pentru tîrguri comerciale și expoziții, precum și activități similare în cadrul prezentului acord, vor fi scutite, de cele două părți, de taxe vamale și alte taxe de
DECRET nr. 14 din 29 ianuarie 1988 pentru ratificarea Acordului pe termen lung privind schimburile comerciale şi cooperarea economică şi tehnica dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Turcia, semnat la Ankara la 20 octombrie 1987. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106721_a_108050]
-
Ei bine, imnul național al Statelor Unite!" Și dacă, în exemplele anterioare, o vagă nuanță adversativă motiva cît de cît expresia, ultimul nu mai posedă nicio justificare, atestînd exclusiv forța copleșitoare a clișeului. De la micul ecran se contaminează treptat și oamenii scrisului; am adunat deja într-o mapă cîteva zeci de tăieturi din presă: "Ei bine, strîngerea mea de inimă...", "Ei bine, diferența e că soția președintelui..."; "Ei bine, o campanie pentru uninominal..." etc., etc. Ei bine, eu unul nu mai suport
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
Manea, Ion Simuț vorbește despre două filoane de inspirație: Proust (presupun, pentru mecanismele rememorării și un anumit tip de analiză) și Musil (pentru psihologia intelectualistă). Acestora li s-ar putea adăuga, firește, Kafka (referința curentă în Occident atunci când este discutat scrisul lui Norman Manea), dar și Thomas Mann (tendința de reproducere in extenso a unor teorii și experiențe științifice), sau Borges, pentru un anumit tip de onirism care, la un moment dat, învăluie scriitura. De altfel, dincolo de miza lor existențială (totul
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
personaj: "Poți eșua, de pildă, visând toată viața să devii actriță de film și devenind chiar actriță de film. Poți fi în contradicție cu cerințele timpului, obligat să rămâi mereu în fața aceluiași panou de comandă sau în fața unei mașini de scris, a unui birou, a unui ghișeu. Având toate datele eșecului, dar ignorându-l, negându-l. Totul se reduce până la urmă la sentimentul posesiei. Suntem, poate, fiecare, doar ipoteza acestei posesii..." (p. 289). Este aproape incredibil cum rânduri de un asemenea
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
să convertească tragicul lăuntric într-un limbaj exclusiv al poeziei, cum ar spune Paul Valéry. Nonsensul și oniricul se instalează ca la ele acasă: "capul de vultur rebel/ cumpărat azi din piață/ cu cît tace mai mult la masa de scris/ cu atît fulgii lui trec din alb în mai alb/ amintindu-și de trupul măcelărit pe coline" (Capul de vultur). Emblema ultimului ciclu este splendidul poem O femeie tîrăște un sac greu, ale cărui cuvinte curg de pe buze uscate, într-
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
Epitalam semnalizează însă direcția pe care talentul indiscutabil al lui O. Nimigean ar putea-o fructifica într-o fază ulterioară de creație. O singură mostră: "eu muream aproape fericit/ eu aproape plângeam/ steaua căzuse/ rotindu-și cenușile-n geam// silabiseam scrisul clar/ pe bolta de piele/ arar îmi cădea pe timpan/ o grindină de cucuvele// urma să se-ntâmple ceva adevărat/ proștii îi spun nenorocire/ îngerul cu piele de liliac/ se încâlcise în pânza subțire// rămăsesem în sfârșit singur/ în liniștea
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
ness", o hidrocarbură cu gust mai degrabă acru, pe care-l înfrângeam punând câteva lingurițe pline de zahăr. De bine, de rău, "ness"-ul mă ținea în fotoliu și, cu eforturi supraomenești, mă ajuta chiar să ajung la masa de scris. Când îmi voi scrie memoriile, odiseea procurării acelor hidoase otrăvuri va ocupa, cu siguranță, un loc aparte. Devenisem, împreună cu Adriana Babeți, amicii de bază ai chelnerițelor și vânzătorilor care ne ajutau să obținem pe sub mână, la prețuri de speculă, desigur
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
completată cu acordul tuturor părților contractante. Propunerile de modificare și completare pot fi prezentate de oricare dintre părțile contractante pe calea transmiterii lor depozitarului. 2. Modificările sau completările prezenței convenții intra în vigoare de la data cînd depozitarul primește înștiințarea în scris cu privire la aprobarea lor din partea tuturor părților contractante. Articolul 15 1. Fiecare parte contractanta poate renunța la participarea la prezența convenție, înștiințînd despre acestea, în formă scrisă, pe depozitar. În acest caz, prezența convenție își încetează valabilitatea pentru această parte contractanta
HOTĂRÎRE nr. 137 din 4 august 1988 pentru aprobarea Convenţiei cu privire, la protecţia juridică reciprocă a soiurilor de plante de cultura, încheiată la Moscova la 21 ianuarie 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106728_a_108057]
-
kitsch (politic) din parcuri (270). Monoideologia pretins autorevizuită nu-i admite romanului nici atacul la canonul literar proletcultist: "când (Tudor, n. n.) vedea cum se scrie, care sunt scriitorii mari și pentru ce sunt mari, totul se clătina în el". Poliția scrisului, exercitată prin verificarea mașinilor de scris, e acoperită de multiple văluri. Cenzura înlătură unele interpretări ale naratorului legate de procedura controlului tastaturii. E ascunsă răsplata pecuniară amețitoare a regimului comunist din perioada stalinistă acordată artiștilor care îl slujeau cu pseudo-creațiile
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
pretins autorevizuită nu-i admite romanului nici atacul la canonul literar proletcultist: "când (Tudor, n. n.) vedea cum se scrie, care sunt scriitorii mari și pentru ce sunt mari, totul se clătina în el". Poliția scrisului, exercitată prin verificarea mașinilor de scris, e acoperită de multiple văluri. Cenzura înlătură unele interpretări ale naratorului legate de procedura controlului tastaturii. E ascunsă răsplata pecuniară amețitoare a regimului comunist din perioada stalinistă acordată artiștilor care îl slujeau cu pseudo-creațiile lor (467-468). Fostul lider al URSS
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
nu înțeleg însă în ruptul capului de ce corpul orașului de azi Brasilia vi se pare vetust, născut din schema rigidă și desenul primar, arborând "cu litere de o șchioapă și cu cerneala simpatică un singur cuvânt - comunism". După câte știu, scrisul cu cerneala simpatică este ilizibil, se decodează după un prealabil tratament alchimic. Să fie oare edificiile acestui oraș atât de cameleonice încât nu le bagă în seamă nici măcar proprii lor locatari, brazilienii capitalini? Sau, feri, Doamne! metropolitanii (în jur de
Ecouri by Pop Simion () [Corola-journal/Journalistic/8500_a_9825]
-
Emil Botta, ambii disimulând și personalizând, prin limbaj, șocurile vizuale ale calvarului interior? Jocul cu postúrile și cu deplasarările de accent întrec, într-un volum absolut exemplar cum e Sora mea de dincolo (1980) banala umanitate a tragediei. Nimic, în scrisul Ilenei Mălăncioiu, nu e lăsat la voia întâmplării. Cu atât mai puțin antepenultimul vers de aici: "M-așteptasem să fii numai tu,/ erau câte trei morți într-o firidă,/ prin umezeala rece moartea se târa/ ca o strălucitoare omidă.// Alături
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
conferințelor, a sesiunilor în plen, ierbare stufoase cu ore presate. Am în față Analele Academiei Române, volumul de Memorii ale Secțiunii literare, din 1906-1907. Un tom la vreo 700 de pagini, avînd, între copertele ca de piele, cu cotor verde și scris auriu, desenul marmorat al mai tuturor colecțiilor de reviste vechi - unele pagini îngălbenesc de tot, altele, din cine știe ce pricină, se păstrează. Tipărit la Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl" din Strada Doamnei. Cîndva, a stat în rafturile Societății de lectură
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
cu o teză condusă de prof. Liviu Rusu), de marea prietenie cu Adrian Marino și soția acestuia, Lidia Bote, de numeroșii scriitori-universitari clujeni, din generații diferite de care se simte apropiat. Acest mesaj e precedat de lecția inaugurală Lectura și scrisul, o sinteză a concepției lui Matei Călinescu despre profesia sa: Am înțeles în cele din urmă, că arta scrisului și arta lecturii sunt gemene. A citi bine e a citi ca un scriitor și a scrie bine e a scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
de numeroșii scriitori-universitari clujeni, din generații diferite de care se simte apropiat. Acest mesaj e precedat de lecția inaugurală Lectura și scrisul, o sinteză a concepției lui Matei Călinescu despre profesia sa: Am înțeles în cele din urmă, că arta scrisului și arta lecturii sunt gemene. A citi bine e a citi ca un scriitor și a scrie bine e a scrie ca un cititor bun - un cititor care e în stare, dacă se poate spune așa, să citească... lectura, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
grație pe care aș numi-o atenție inspirată. Cititul - dincolo de activitatea automatică a descifrării literelor, cuvintelor și frazelor care alcătuiesc textul, dincolo de traducerea acestora în sunete pentru auzul interior, sau direct în sens, imagine, viziune - poate deveni un fel de scris mental, un mod de a regîndi și de a reconcepe textul, de a-l realcătui. Așa citesc scriitorii, devenind autorii virtuali ai textului pe care-l parcurg." l Autor virtual al textului pe care-l traduce e și profesorul italian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
totalitare (fie ele de stânga sau de dreapta, naționaliste ori internaționaliste), puterea politică edifică o realitate minunată, o bravă lume nouă, pe care unii dintre scriitori se încăpățânează să n-o înțeleagă ca atare, și o denaturează, o mânjesc prin scrisul lor; în timp ce alții o "descriu" în culori trandafirii. După care, la schimbarea de regim, lăudătorii se transformă brusc în ex-disidenți și dau lecții de morală aplicată foștilor rezistenți. Vi se pare un scenariu S.F.?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
mai fanteziste contradicții. Lipsei lor de conținut politic li se adaugă o gravă lipsă de sinceritate personală, care le golește de orice înțeles real. E o discrepanță strigătoare între ce spun oamenii și ce fac ei, un dezacord total între scrisul lor și viața lor. Democrați cu scandaloase averi, socialiști cu strălucitoare carieră mondenă, teologi cu chef și temperament...". Cu părere de rău opresc aici acest text superb. Numărul personajelor memorabile, - principale, secundare, episodice, pomenite întîmplător, - este impresionant. Referindu-se la
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
și de moldoveni. Iată de ce dosarul de receptare anterior acestui succes, cuprinzând nume importante și valorizări deloc ambigue, pare a fi fost categoric clasat. Și - lucru mult mai grav - ignorat. Pot fi, în definitiv, de acord că adevărata temperatură a scrisului lui Cimpoeșu au indicat-o recenzenții contemporani cu erupția de la finele mileniului al doilea. Dar nu pot trece peste semnături ca aceea - grea - a lui Valeriu Cristea sau peste panorame ca aceea a lui Țeposu doar pentru faptul că - deși
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
-i-se utilizarea unor cuvinte interzise sau, mai bine zis, discreditate. În Germania, astfel de cuvinte ar fi "rasă" sau "național". Eu am ales, pentru povestirea mea, cuvintele "roșu", "Cântarea României" și "UTC". Din păcate, până să o termin de scris, a fost depășit termenul de predare și am rămas pe dinafară. Adevărul e că, în aceste proze, am încercat să aduc un omagiu "optzeciștilor" utilizând, cât și cum m-am priceput, metodele preferate de ei - citatul, autopastișa, intertextualitatea. Deși eu
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
funcționeze ca notă introductivă. Fără alte ocolișuri de argumentare, avem, în această carte, nu mai puțin de cincisprezece proze scurte. Nici una lipsită de ironie, nici una lipsită de un contact epidermic cu realitatea, nici una permițându-și devieri de la tonalitatea hâtră a scrisului lui Cimpoeșu. Oricât de neserioasă și de acaparatoare ar putea părea, aceasta este grila corectă pentru Nouă proze vechi. Ficțiuni ilicite. Fiindcă felul în care Cimpoeșu pompează - insesizabil - ficțiune în cele mai neînsemnate bruioane de viață se vede extrem de limpede
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
ardoare, factori care să-l fi insuflat și pe Cioran în "convertirea" sa temporară. Nu cumva toate radicalismele posedă acest numitor comun? Ne amintim și de alte personalități notorii, oprimate de-o similară năzuință de-a părăsi spațiul abstras al scrisului și meditației, de-a evada în cel tumultuos, înșelător adesea, al istoriei. Simptomatic, revoluțiile, mișcările naționale și-au aflat relevante puncte de sprijin în scriitorii și cărturarii timpului. Spre a da un singur exemplu, n-a suferit oare, decenii în
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Din viață, nu de la amvon. Tocmai de aceea Marius Vasileanu nu amestecă galimatia stearpă a teologiei în substanța textelor gazetărești. Și tocmai de aceea are o directețe proaspătă și verosimilă, lăsînd impresia că se inspiră numai din ceea ce a trăit. Scrisul lui e plauzibil și credibil, reușind să facă ceea ce nici preoții și nici teologii nu prea fac: să vorbească pe limba oamenilor; primii nu o fac fiindcă sînt defazați lexical, ceilalți nu o fac fiindcă sînt sterpi în erudiția lor
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
nu mă sfiesc s-o afirm - un dascăl al neamului. Moartea acestui extraordinar personaj ne lasă cu o întrebare grea: cine va duce mai departe ideile din testamentul Monicăi Lovinescu? Mă gândesc, desigur, la accentul pus pe valoarea etică a scrisului. Nu poți să-ți înmoi tocul în două călimări, susținând, simultan, și adevărul, și minciuna. Scriitorii care-și imaginează că vor fi iertați, datorită valorii operei, pentru ti-că-loșia din viața de zi cu zi se înșală profund. Ne-mer--nicia, minciuna, falsul
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]