3,463 matches
-
că mai mult, orice vină va face, nu o va putea bate. Bătătură Să nu calci pe prispă pînă nu s-a usca lipitul*, că-i rău pentru bătătură. Cînd dai de tăvălitură* de cal și treci peste ea, să scuipi acolo, că nu mai faci bătătură la picioare. Cînd calci pe o tăvălitură de cal sau vezi mînz întîi și ești cu picioarele goale, vei face bă tături sau trîntituri*. Bătrînețe Se crede că dacă mănîncă cineva nouă păsărele numite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei fi bolnav. Cînd vezi întîia oară, primăvara, numai un singur cocostîrc, vara aceea ai să fii singuratec; iar de vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele tele.“ Cînd vezi barză întîi, să zici: „— Barză, barză, — Ce-ai în gușă? — O căpușă. — Dar în piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare. — în pene? — Frigurile tele. — Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li se deoache banii. (Gh.F.C.) Copilul îl ferești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie să rătăcească*. La pîrlirea porcului, să bagi tămîie în foc, să fugă dracul. Cînd îți țiuie urechea, trece dracul pe lîngă tine. Cînd doi spun același cuvînt deodată, atunci crapă un drac de ciudă. Cînd vezi ceva înaintea ta, scuipă jos și zi: „Ptiu, ucigă-l toaca, cruce de aur cu noi!“ - și fă-ți cruce, că dracul piere. Muierea, cînd pleacă cu banița cu mîncare, să-și facă cruce, căci îi pune dracul piedecă. La Ajunul Crăciunului nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai o strachină cu gura în jos, să nu pui pe ea lingură, că se suie dracul pe dînsa. Cînd se scutură corpul vreunei persoane fără voie, în momentul acela o pomenește diavolul; și ca să piară dimprejurul ei, să-și scuipe în sîn. Cu spatele înapoi să nu mergi, că rîde dracul și plînge Maica Domnului. Să nu scrîșnești, că se bucură dracul. La Sf. Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iese singur lucrul. După înmormîntarea vreunui om, se merge în trei seri dupăolaltă la mormînt, tămîindu-se acolo cu tămîie, ca sufletul să iasă învingător din lupta sa cu diavolul, carele fuge pe lume de mirosul tămîii. Cînd copiii pierd ceva, scuipă în palmă și descîntă: „Scoate, drace, ce-ai furat, că te-oi bate spînzurat.“ Apoi lovesc în palmă și, unde sare scuipatul, într-acolo zic că e lucrul. în alte părți, formula este aceasta: „Scoate, drace, ce-ai furat, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face pe voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu. Focul din Joia Mare înainte de Paști se face aprinzînd pentru fiecare mort cîte-o grămăgioară, dacă vrei să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face pe voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu. Focul din Joia Mare înainte de Paști se face aprinzînd pentru fiecare mort cîte-o grămăgioară, dacă vrei să fie și ei luminați pe lumea cealaltă. Să nu lași copiii să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine să te afumi cu păr de urs sau cu excremente de lup, care conțin mult păr. Pentru friguri să se afume cu găinaț de barză. Primăvara, cine vede vreun brotăcel prin iarbă să l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind bine contra fri gurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă se ia pască jidovească, se freacă și se bea în ceva. Cînd te apucă frigurile, să te afumi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare, iar ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei scoate pui mulți pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar se duc la hotar. Hoț Tîlharii poartă cu sine dinți sau vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva. Cînd îmbraci hainele pe dos, are să te bată cineva ori ai să ai sfadă cu cineva. Calcă sumanul în picioare și nu ți se va întîmpla nimic. Să nu îmbraci haina pe dos, că se strică vremea. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Ziua nu se spun povești, crezîndu-se că la din contra, i s-ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil cu maiul pînă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă pui obada* de la roată pe foc, te dor măselele. Lumînarea de la înviere e bună de durere de măsele. Dacă vrei să omori pe cineva, dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
locul rămas gol cheamă și pe alte rude. Se crede că dacă nu se închide poarta ogrăzii de la drum pe timpul cînd duc vreun mort, în casa acelei ogrăzi va muri cineva. Cînd te lovești cu cineva cap în cap, să scuipi repede jos. Care o scuipa mai pe urmă, îi mor părinții și te doare capul. Dacă visezi vreun mort din rudele tale, unul din casă va muri. Se crede că acel ce visează că a căzut într-o prăpastie va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe alte rude. Se crede că dacă nu se închide poarta ogrăzii de la drum pe timpul cînd duc vreun mort, în casa acelei ogrăzi va muri cineva. Cînd te lovești cu cineva cap în cap, să scuipi repede jos. Care o scuipa mai pe urmă, îi mor părinții și te doare capul. Dacă visezi vreun mort din rudele tale, unul din casă va muri. Se crede că acel ce visează că a căzut într-o prăpastie va muri. Dacă visează cineva că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu dau norocul, ci dau dobitocul.“ Se crede că acea casă este cu noroc pe care-și fac cocostîrcii cuib. Banul de găsit să-l strîngi, că-i cu noroc. întîiul gologan pe care un cerșitor îl capătă dimineața îl scuipă de trei ori, apoi îl bagă în buzunar, ca acel gologan să atragă și pe alții. Dacă te duci în pădure și ai cules fragi, mure și bureți nou ieșiți, nu-i bine să mănînci tu întîi, ci să dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe vede și nu spune nimănui fără știrea gurii tale. Ochiul stîng de ți se bate e a supărare. Cînd ți se bate ochiul drept, vei păți ceva. Dacă-ți intră un pai sau o fărmătură în ochi, ca să iasă, scuipă de trei ori peste brațul drept. Se crede că copiii mici care se uită mult timp la lumină vor fi slabi de ochi. Să nu te speli sara pe ochi, că orbești. Se crede că nu-i bine ca copiii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găină, apoi se crede că șepte ani în acel sat nu vor rodi cîmpurile. Lunea nu se iau ouă din cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd în zilele de post iei ouă din cuibar, trebuie să scuipi în ele. Să nu dai de pomană ouă la țigani, că îți fură cioara puii. Cînd coci ou în spuză, să nu-l acoperi peste tot, că se înădușă puii în gîscă. Cînd bagi ouă în foc să se coacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în sîn, ca să fie totdeauna roșu. La sfintele Paști mănîncă ouă roșii, că vei fi roșiu. După ce iese de la înviere, nu se mănîncă ouă, că pe urmă miroase gura. înainte de-a pune ouă la copt în spuză, să le scuipi. în ziua de Paști, cînd ciocnește ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. Să nu ciocnești ouă în ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă vrei să ai noroc la prins pește. Cînd cineva se duce la prins pește, pe cel dintîi ce-l prinde îl dă prin păr sau barbă, ca să prinză atît de mult, cît păr e-n cap sau barbă. Să scuipi în apă înainte de a începe prinsul peștelui. Femeia îngreunată să nu mănînce cap de pește, căci nu vorbește copilul curînd. Femeia care mănîncă pește crud va naște copii sprinteni. La Sfintele Paști, mănîncă mai înainte pește prins în ajunul Paștilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
suflă în mîncarea pisicilor, le dă și lor din sufletul lui. De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea se roagă să moară toți și să nu rămîie decît o babă bătrînă, ca să-i ia mîncarea din mînă. Cine scuipă pisica o va linge pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cînd pisica se spală mult, vine ploaia. (Gh.F.C.) Cînd pisica sare peste mort, acesta se face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca tot răul să rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în capete, să scuipe în sus, că altfel nu mai cresc. Se crede că dacă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]