3,068 matches
-
nu mă poate primi, îi răspund sec, deplin stăpîn pe mine, venindu-mi să rîd la gîndul că vestea asta ar fi putut să mă prindă pe picior greșit și să-mi dea din nou starea aceea de prăbușire. Ochii secretarei înfruntă pentru o clipă ochii mei, apoi se apleacă spre dosarul pe care mîinile ei, nervoase, încep să-l aranjeze mai bine, în timp ce obrazul i se înroșește puternic. Știți..., strînge din umeri, tovarășul Amariei ar vrea să vă primească, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ar vrea să vă primească, dar e foarte prins cu niște telefoane interurbane... Curios! pufnesc eu în rîs. Prin deschizătura ușii am văzut toate telefoanele la locul lor, pe măsuța de lîngă birou. Nu, nu dă el telefon, se precipită secretara. Așteaptă din clipă în clipă să fie sunat... Dealtfel, în ultimele zile... e tare... ocupat... "Așteaptă să fie sunat", îmi surîd eu; de fapt, surîsul meu fiind o ușoară strîngere a colțului gurii. Personal, nu-l cunosc pe tovarășul Amariei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mirat deloc de ce l-a făcut.) Ce-o fi discutat a doua zi directorul cu tovarășul Amariei nu știu; piesa, însă, a fost jucată în continuare fără să fie modificată. V-ar fi primit, tovarășe Vlădeanu, continuă să se precipite secretara, aranjîndu-și ochelarii, dar, vă dați seama, așteaptă niște telefoane... Altfel, v-ar primi... Surîd larg, copilărește, privind-o lung pe secretară care, intimidată de privirea mea, rămîne cu mîna la ochelari. Nu-i nimic, rîd eu încet. Spuneți-i tovarășului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a fost jucată în continuare fără să fie modificată. V-ar fi primit, tovarășe Vlădeanu, continuă să se precipite secretara, aranjîndu-și ochelarii, dar, vă dați seama, așteaptă niște telefoane... Altfel, v-ar primi... Surîd larg, copilărește, privind-o lung pe secretară care, intimidată de privirea mea, rămîne cu mîna la ochelari. Nu-i nimic, rîd eu încet. Spuneți-i tovarășului Amariei, continuu, devenind grav, că peste cîteva luni, tovarășul care-i va lua locul o să mă primească... Secretara face ochii mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-o lung pe secretară care, intimidată de privirea mea, rămîne cu mîna la ochelari. Nu-i nimic, rîd eu încet. Spuneți-i tovarășului Amariei, continuu, devenind grav, că peste cîteva luni, tovarășul care-i va lua locul o să mă primească... Secretara face ochii mari, privindu-mă perplex prin lentilele transparente. (Peste cîteva luni, cînd tovarășul Amariei va fi demis din funcție "pentru abateri grave de la normele de etică și echitate socialistă, trafic de influență și abuzuri pe linie de serviciu", întîlnindu-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mari, privindu-mă perplex prin lentilele transparente. (Peste cîteva luni, cînd tovarășul Amariei va fi demis din funcție "pentru abateri grave de la normele de etică și echitate socialistă, trafic de influență și abuzuri pe linie de serviciu", întîlnindu-mă pe stradă, secretara mă va opri, întrebîndu-mă: De unde ați știut atunci că tovarășul Amariei va fi dat afară? Nu era deloc greu să ne dăm seama de asta, voi surîde eu.) Mă înclin în fața secretarei, îi spun un "sărut mîinile!", apoi ies, copleșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
abuzuri pe linie de serviciu", întîlnindu-mă pe stradă, secretara mă va opri, întrebîndu-mă: De unde ați știut atunci că tovarășul Amariei va fi dat afară? Nu era deloc greu să ne dăm seama de asta, voi surîde eu.) Mă înclin în fața secretarei, îi spun un "sărut mîinile!", apoi ies, copleșit de acea stare sufletească pe care o are omul obosit de lupta cu valurile. "La naiba toată zbaterea mea pentru un lucru așa mărunt: o garsonieră! Avea dreptate inginerul Florea: un lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tare!", îmi ordon. Mă opresc în fața ușii, iau o figură gravă, bat de două ori, bag imediat capul prin deschizătura ușii, acopăr dintr-o privire încăperea și observ în dreapta o ușă capitonată, iar în stînga un birou la care stă secretara. Vă rog, tovarășul prim e înăuntru? o întreb eu pe secretară cu un ton grav, sigur pe mine, de parcă aș veni pe aici de cînd lumea, arătînd cu privirea spre ușa capitonată. Nu, îmi răspunde secretara. Tovarășul prim a plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bat de două ori, bag imediat capul prin deschizătura ușii, acopăr dintr-o privire încăperea și observ în dreapta o ușă capitonată, iar în stînga un birou la care stă secretara. Vă rog, tovarășul prim e înăuntru? o întreb eu pe secretară cu un ton grav, sigur pe mine, de parcă aș veni pe aici de cînd lumea, arătînd cu privirea spre ușa capitonată. Nu, îmi răspunde secretara. Tovarășul prim a plecat de urgență la Combinatul Chimic "Valea Brândușelor", unde s-a produs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
birou la care stă secretara. Vă rog, tovarășul prim e înăuntru? o întreb eu pe secretară cu un ton grav, sigur pe mine, de parcă aș veni pe aici de cînd lumea, arătînd cu privirea spre ușa capitonată. Nu, îmi răspunde secretara. Tovarășul prim a plecat de urgență la Combinatul Chimic "Valea Brândușelor", unde s-a produs o avarie; nu cred că se întoarce devreme. Poate deseară, pe la șase-șapte... Spun un "mulțumesc!" scurt și ies la fel de sigur cum am intrat, înainte ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Tovarășul prim a plecat de urgență la Combinatul Chimic "Valea Brândușelor", unde s-a produs o avarie; nu cred că se întoarce devreme. Poate deseară, pe la șase-șapte... Spun un "mulțumesc!" scurt și ies la fel de sigur cum am intrat, înainte ca secretara să se dumirească de prezența mea și să mă întrebe cine sînt și ce caut. Cobor, las portarului biletul pe care mi l-a dat la intrare, îl aud spunîndu-mi că trebuia semnat, dar eu ridic din umeri și ies
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
voi veni să-mi iau rămas bun. Și, mă-ndoiesc de pe acum că, atunci cînd nu vom mai fi șef și subaltern, vei ști să fii bărbat, înfruntîndu-mă... Poate că nici n-o să-ți pese, ori poate că vei spune secretarei să nu mă primească. Sau, de ce nu?!, vei fi mirat: Cum, pleci?! Cînd noi te iubim, ești scriitorul nostru..." La separator, încep eu brusc, în tăcerea generală, s-a făcut doar montajul interior. Mai sînt de făcut legăturile electrice cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îi spun, sînt Vlădeanu. Cred că știi de avaria produsă. Trebuie să pornesc separatorul și, pentru asta, am nevoie să fac montajul exterior. Tu ai mai condus lucrări de montaj, așa că te rog să iei documentația tehnică a separatorului de la secretară și să mergi la instalație. Lucrările vor fi executate de o grupă condusă de maistrul Cornea. Tu vei controla doar respectarea proiectului. E clar? Nu prea, dar mă voi clarifica din mers, răspunde Dinu. O să-mi iau și cîțiva băieți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
piept, ce naiba! Cunosc instalația, doar am studiat-o înainte de-a zice "da" în Sfatul tehnic. Apropo: dacă mă duc înainte, pînă vii tu, vreau să mă uit pe schema instalației, să-mi fie proaspătă. De unde-o iau? Treci pe la secretară, are trei exemplare ale documentației. Bine. Salut! Vlad își aruncă pe umăr sacul de hîrtie și pleacă, jucîndu-se din mers cu cheia. Eu intru în clădirea Serviciului dezvoltare și urc scările în grabă, spre laboratorul doamnei Petrache, de la care trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mea? Ba da, săru' mîna! răspund eu bucuros. Scot o aspirină, o mestec, apoi sorb cafeaua. Pun ceașca la loc, mulțumesc, iau tabelul cu coeficienții, îmi arunc privirea peste el, apoi trag telefonul mai pe marginea biroului și formez numărul secretarei. Sărut mîinile! Sînt Vlădeanu, spun cînd aud vocea secretarei. Din cele trei exemplare ale dosarului cu documentația tehnică de la separator, dați unul tovarășului Vlad, unul tovarășului Dinu Zaharia, iar pe al treilea dați-l unui muncitor să-l aducă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o aspirină, o mestec, apoi sorb cafeaua. Pun ceașca la loc, mulțumesc, iau tabelul cu coeficienții, îmi arunc privirea peste el, apoi trag telefonul mai pe marginea biroului și formez numărul secretarei. Sărut mîinile! Sînt Vlădeanu, spun cînd aud vocea secretarei. Din cele trei exemplare ale dosarului cu documentația tehnică de la separator, dați unul tovarășului Vlad, unul tovarășului Dinu Zaharia, iar pe al treilea dați-l unui muncitor să-l aducă la intrarea în pavilionul administrativ. Am nevoie de el. Secretara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
secretarei. Din cele trei exemplare ale dosarului cu documentația tehnică de la separator, dați unul tovarășului Vlad, unul tovarășului Dinu Zaharia, iar pe al treilea dați-l unui muncitor să-l aducă la intrarea în pavilionul administrativ. Am nevoie de el. Secretara îmi răspunde că a dat cele două exemplare lui Vlad și lui Dinu și mă asigură că îmi va trimite pe cel de al treilea exemplar. Tov Vlădeanu, îmi spune ea, a telefonat acum cîteva minute o doamnă din oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scările în fugă. "Numai de nu m-ar apuca gripa!", gîndesc eu, suflîndu-mi nasul din mers, după ce strănut de două ori la rînd. Faceți chef, dom' inginer! îmi strigă rîzînd mecanicul Valeriu. Bună, Valeriule! Ce-i cu tine pe aici? Secretara m-a trimis să vă aduc dosarul cu documentația tehnică. Ai lucrat de dimineață. N-ai plecat acasă la ora două? îl întreb, luînd dosarul din mîna lui, mulțumindu-i. Ba am plecat, îmi răspunde Valeriu. Eram în stația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
răspund. Eu sînt... Sînteți cumva Mihai Vlădeanu, cel care... începe să mă întrebe femeia. Exact! îi tai eu vorba. Sînt cel care scrie, sau am scris teatru. Dumneavoastră sînteți probabil doamna care a întrebat-o azi, pînă în prînz, pe secretară, îi spun cu un glas domol. Vă deranjez? mă întreabă femeia. Nu, doamnă, vă ascult. După ce mi-a dat secretara numărul acesta, am tot sunat, apoi am vorbit din nou cu secretara: mi-a spus că aveți de pornit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cel care scrie, sau am scris teatru. Dumneavoastră sînteți probabil doamna care a întrebat-o azi, pînă în prînz, pe secretară, îi spun cu un glas domol. Vă deranjez? mă întreabă femeia. Nu, doamnă, vă ascult. După ce mi-a dat secretara numărul acesta, am tot sunat, apoi am vorbit din nou cu secretara: mi-a spus că aveți de pornit o instalație și că veți ajunge în birou mai tîrziu, spre miezul nopții. Din cînd în cînd, vă tot sun, sperînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a întrebat-o azi, pînă în prînz, pe secretară, îi spun cu un glas domol. Vă deranjez? mă întreabă femeia. Nu, doamnă, vă ascult. După ce mi-a dat secretara numărul acesta, am tot sunat, apoi am vorbit din nou cu secretara: mi-a spus că aveți de pornit o instalație și că veți ajunge în birou mai tîrziu, spre miezul nopții. Din cînd în cînd, vă tot sun, sperînd să vă găsesc... E chiar atît de urgent? Într-un fel... Pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ani, când eram la Miercurea-Ciuc, nu e prea clară; dar știi că fac parte din rasa luptătorilor, sunt în stare să rabd, am suportat totul foarte bine, chiar și lovitura asta recentă, în plină cancelarie, de față cu toată lumea. O secretară, cam stupidă în împrejurarea asta, a venit la mine zâmbitoare (din timiditate?) și mi-a spus: „Știți că ați fost pensionată?“ Am mai stat acolo preț de vreo oră, povestind vrute și nevrute, vorbind când serios și când în glumă, dar odată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu. Știai, spune în cele din urmă, că cel puțin o angajată a companiei Brandon Communications a fost relocată, pentru a lucra pentru Fundația Elinor Sherman? — Poftim? mă holbez la el, șocată. Vorbești serios? — Am descoperit de curând că o secretară a firmei, nou-angajată, a fost detașată să lucreze pentru mama lui Luke. Evident, salariul ei e plătit de Brandon Communications, dar e pur și simplu fata bună la toate, douăzeci și patru din douăzeci și patru, a lui Elinor. Și evident, nu e deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
am vorbit cu Michael! exclam. Mi-a spus că ai trimis niște angajați de la Brandon Communications să lucreze pentru operele de binefacere ale mamei tale! Ai înnebunit, ce-i cu tine? Hopa. Parcă nu mi-a ieșit cum trebuie. — O secretară, spune Luke neclintit. OK? Dar ce, nu poate să-și angajeze și singură câte secretare are chef? — I-am dat doar o mână de ajutor. Iisuse, Becky... Dar nu se poate să-ți trimiți personalul în altă parte, când ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Communications să lucreze pentru operele de binefacere ale mamei tale! Ai înnebunit, ce-i cu tine? Hopa. Parcă nu mi-a ieșit cum trebuie. — O secretară, spune Luke neclintit. OK? Dar ce, nu poate să-și angajeze și singură câte secretare are chef? — I-am dat doar o mână de ajutor. Iisuse, Becky... Dar nu se poate să-ți trimiți personalul în altă parte, când ai tu chef! E ridicol! — Nu zău? spune Luke pe un ton periculos de scăzut. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]