138,178 matches
-
ceea ce se aștepta, cîteva observații de bun-simț (Monica Lovinescu și Ion Negoițescu), iar la polul opus, laude dintre cele mai înalte. Eugen Simion e printre cei mai neclintiți întru admirație. Dacă ar fi fost de găsit în acest ultim roman semnat Fănuș Neagu cea mai mică urmă de luciditate auctorială sau vreo cît de palidă auto-ironie, poate ar fi fost posibil să ajungem la concluzia că în mod deliberat, suprarealist, avangardist, scriitorul își aruncă în aer propriile premise. Cartea arată în
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
de timpuriu tratat cu asprime, unii comentatori literari exprimându-și cu energie convingerea că nu valoram mare lucru ori chiar nimic. Un detaliu își are, totuși, importanța: "denigratorii" mei mă atacau fără sfială în reviste și cărți. Victor Felea a semnat și el, în "Tribuna" ori în volumul său Poezie și critica (1971), cronici nespus de elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu notele din Jurnal, ce mai pot însemna comentariile public asumate? Și-ar fi putut
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Ciulei, Șt. Aug. Doinaș, Florian Potra. Din sumarul unui număr din aprilie 1956 putem selecta texte și semnături: Camil Petrescu - Despre unele probleme: Obiectivitate-obiectivism; Tudor Vianu - Shakespeare și antropologia Renașterii; Lucia Sturdza-Bulandra - Spicuiri din viața mea în teatru; și cronici semnate de I.D. Sîrbu, Ștefan Augustin Doinaș, Florian Potra. Coperta revistei era desenată de arhitectul și scenograful Toni Gheorghiu. După revoluția maghiară din '56, Doinaș și I.D. Sîrbu au fost arestați. De-a lungul timpului, aici au lucrat Radu Popescu, Ana-Maria
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul ca dl B. să aibă cunoștință de cei care semnează în același număr din Cuvîntul spre a nu fi făcut afirmația cu pricina. * Revista 22 din 7-13 august conține mai multe texte demne de relevat. Să ne oprim doar la două. Un pamflet spiritual publică dl Șt. Aug. Doinaș sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
de drept. * Presa cotidiană, care alocă spații ample prezentării conflictelor dintre opoziția democratică și partidul de guvernămînt, nu e la fel de generoasă în explicarea jocului făcut de PRM și a primejdiilor sale. Citim periodic cîte un editorial, cum a fost cel semnat de Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, în care acesta cerea republicarea operei uitate a lui CVTudor de aplaudator de serviciu al familiei Ceaușescu. La 11 ani de la Revoluție, cîți ar mai fi cei care ar avea o reacție de oripilare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
toate condițiile unei competiții autentice în arena divertismentului cinematografic. Oricît ar părea de ciudat, chiar dacă unul este film de animație, iar celălalt film de aventuri, ele sînt compatibile din n puncte de vedere. La origine o carte ilustrată pentru copii semnată de William Steig și numărînd doar 28 de pagini, Shrek și-a dobîndit popularitatea cu ajutorul Studiourilor DreamWorks care știu să transforme visul în... realitate cinematografică. Coregizoarea Vicky Jenson a debutat sub îndrumarea faimoșilor Hanna și Barbera, iar Andrew Adams a
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program, intitulat Cuvinte pentru încă un drum este semnat de către Cezar Petrescu, un text cu tentă memorialistică, evocator al Gândirii clujene a anului 1921, care avusese intenția de a unifica forțele scriitoricești din Transilvania acelor ani. Noua revistă a lui Cezar Petrescu, deși adecvat tradiționalistă, arăta și o reală
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
revistei România literară a fost Octav Suluțiu (1909-1949), mai înainte deținătorul rubricii Scriitori și cărți în revista Familia din Oradea, unde avea un larg spațiu la dispoziție în care-și putea manifesta considerațiile lui critice. În coloanele României literare a semnat cronici despre proza literară a lui Pavel Dan (1907-1937) din volumul intitulat Urcan Bătrînul, apoi despre Ghicește-mi în cafea (1938) a lui Victor Ion Popa, despre romanul Nuntă în cer (1939) al lui Mircea Eliade și, de asemenea despre
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
una pentru volumul Principii de estetică (1939) pe care-l apreciază ca foarte original, cu idei inedite și a doua cronică este despre studiul critic Liviu Rebreanu, pe care amîndoi criticii l-au apreciat pentru masivitatea creației epice. Cezar Petrescu semna obișnuit articolul în fond prin mijlocirea căruia stabilea unele coordonate ideologice și literare ale revistei. Lua în considerare îndeosebi relațiile Centrului Cultural cu scriitorii din provincie. Această colaborare a existat doar în primul an de apariție al revistei, după care
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
considerare îndeosebi relațiile Centrului Cultural cu scriitorii din provincie. Această colaborare a existat doar în primul an de apariție al revistei, după care a fost angajat, tot mai mult, în imprimarea cotidianului România. Unele articole de doctrină politică le-a semnat cu pseudonimul Ion Darie. Un colaborator constant a fost Septimiu Bucur (1915-1964), care s-a opus sistematic față de atacurile împotriva creației lui Lucian Blaga de către I.N. Soricu (1882-1957) și a altor detractori, simpatiza cu ideologia literară a lui Oct. Goga
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Septimiu Bucur (1915-1964), care s-a opus sistematic față de atacurile împotriva creației lui Lucian Blaga de către I.N. Soricu (1882-1957) și a altor detractori, simpatiza cu ideologia literară a lui Oct. Goga (1881-1938). Un alt colaborator constant a fost Dan Petrașincu semnînd articole de o stringentă actualitate literară. Se bucură de primirea lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la Academia Română; avea și o rubrică personală intitulată, Oameni, fapte și întrebări, care pe parcursul apariției revistei a devenit deosebit de polemică mai ales împotriva acelora care respingeau
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
întrebări, care pe parcursul apariției revistei a devenit deosebit de polemică mai ales împotriva acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici. A comentat și sumarul unor publicații periodice ca Revista Fundațiilor Regale, a scris despre "luna cărții" și, în general, a avut o prezență constantă în paginile României literare. În anul 1939 România
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
iar în România literară era inserat într-un grupaj intitulat Primăvara literară în Banat. Acești tineri băteau atunci la porțile poeziei, care uneori li se deschideau cu multă ușurință. G. Călinescu îi publica pe acești poeți tineri cu condiția să semneze și texte critice de o clară orientare literară. Lui Const. Pârlea i se răspunde la Poșta redacției: "Dar toți adonicii (cei de la revista Adonis) sînt rugați să dea și colaborarea ideologică". Polemica dintre cele două reviste s-a purtat constant
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
care avea să o scrie, tot mai îndîrjit, pînă cînd îndîrjirea i-a venit de hac sub forma unui atac cerebral. Jurnalul rămas de la el nu e un document de scriitor avînd conștiință de sine. Dacă nu ar fi fost semnat de cel care a lăsat cîteva opere de ficțiune care i-au supraviețuit, mă îndoiesc că ar fi fost mai luat în seamă decît alte jurnale care s-au pierdut ori au devenit materie primă pentru istorici. Repet, mă îndoiesc
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
reprezentantul Băncii Mondiale în România, în cadrul căreia dl Vasile Molan - secretar de stat în MEC - afirmă că vor fi aprobate, conform ordinului pomenit mai sus, toate manualele de liceu care au îndeplinit baremul de calitate, precizând că "ordinul va fi semnat mâine". Îmi aduc aminte că, pe când eram copil, întrebam zilnic poștașul dacă avem vreo scrisoare, iar el îmi răspundea invariabil: "Mâine"; a doua zi, același răspuns. Naiv fiind, îi reproșam: "Ați zis că mi-o aduceți astăzi", iar replica era
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
va rămîne abia îngăduitul partener în BND, și nu va căuta, împins de armata sovietică de ocupație, să tindă a ocupa nu primul loc în eșichierul vieții politice românești, ci chiar singurul. Potrivit acestui punct de vedere, N. Carandino va semna un articol justițiar la moartea lui Rebreanu (scriitorul, se știe, a murit de cancer la 1 septembrie iar articolul lui N. Carandino poartă data de 4 septembrie 1944). Și acolo se scrie: "Autorul lui Ion, al Pădurii spînzuraților, al Răscoalei
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
funcționar al dictaturii, dar a servit numai aparent regimul, în realitate el era agent, el îl submina, el informa cutare țară străină și astăzi aliată, așa cum bine îi stă românului "imparțial". Slabă scuză, tristă scuză." Din 20 septembrie 1944 a semnat ciclul de articole despre situația politică a României după asasinarea lui I. Gh. Duca, înfierînd pe legionari, monarhia absolutistă a lui Carol al II-lea, despre eroarea de a-l fi eliminat pe N. Titulescu de la Ministerul de Externe, despre
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
selecție din publicistica lui N.Carandino din acel memorabil ziar. A însoțit ediția și cu un util aparat de note (pe lîngă buna prefață), exagerînd însă prin explicarea unor termeni ca irepresibil, chartrism, impunitate, iacobinism. O mișcătoare și documentată postfață semnează, la sfîrșitul ediției, dl Valeriu Râpeanu. N. Carandino - Rezistența - prima condiție a victoriei. Articole politice apărute în Dreptatea 1944-1947. Antologie, introducere, note și comentarii de Paul Lăzărescu. Postfață de Valeriu Râpeanu. Editura Fundației Pro, 2000.
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de InterComFilm România) este o comedie SF care-și poate spori gradul de amuzament în măsura în care cinefilul își activează memoria pentru a depista citatele declarate, dar mai ales similitudinile involuntare. Pentru că Reitman, în momentul în care a hotărît să metamorfozeze scenariul semnat de David Diamond, David Weissman și Don Jakoby dintr-un thriller apocaliptic într-o fantezie hazoasă despre sfîrșitul lumii, s-a gîndit cu siguranță la propriile Fantome (seria I, 1984 și seria II, 1989) despre care s-a spus că
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
Sesto Pals. Cartea, temerară și extraordinar scrisă a lui Ov. S. Crohmălniceanu e nu numai una foarte bună de istorie literară, ci și un document cu totul revelator. Dl Geo Șerban s-a îngrijit cu devotament de publicarea acestei cărți, semnînd și o densă prefață lămuritoare. Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească. Text îngrijit, adnotat și prefațat de Geo Șerban. Editura Hasefer, 2001.
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Neîntrerupta legătură cu Blaga și chiar susținerea tacită, după cum îi era natura, se confirmă în colaborarea gânditorului la "Revista Cercului" (Nr. 2, 1945) cu aforisme și însemnări, un fragment din Discobolul, anunțat atunci ca o apropiată apariție. Dintre cerchiști au semnat în "Saeculum", în ordinea publicării, Ion Oană, Victor Iancu, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Deliu Petroiu, toți remarcabili prin cultură, profunzimea gândirii și eleganța, plasticitatea stilului deplin format. Publicistica lor la "Saeculum" a însemnat un dublu
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
nu i-a constrâns să se alinieze strict la profilul revistei, lăsându-le liberă posibilitatea de a-și consolida statutul de tineri intelectuali cu preocupări literare, e dovedit de câteva alte articole substanțiale. Așa e cel de estetică a poeziei, semnat de Ion Oană (Obscur și dificil în poezie), recenziile lui Ștefan Aug. Doinaș la studii despre Poe și Eminescu. În primul an al revistei, Ovidiu Drimba a publicat eseuri despre romantismul englez și cel german. Două articole ale lui Doinaș
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
referitoare la poezia anilor '90: un concurs de editare a colecției Minima poetica și de acordare a unui premiu pentru Cartea de poezie a deceniului zece (ideea poetului Marian Drăghici) și o Bibliotecă de poezie (ideea lui Cristian Cosma, care semnează cu ciudatul pseudonim UN Cristian). Ambele proiecte sînt elaborate cu grijă și publicate în OBSERVATOR. Există la Marian Drăghici și un top (adică o selecție) de cărți de poezie, cu începere din 1990 și pînă în 2000 inclusiv. Recursul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
să vină cu adevăratul autodenunț, articolul reluat și precizarea: "înțeleg să-mi articolul fără nici o indignare la adresa mea, fără rușine sau, cu atît mai puțin, vreo mîndrie. Era de o naivitate catastrofală, cum ar fi zis Sebastian; dar l-am semnat nu pentru a face avere sau carieră, pentru vreun privilegiu, cu o bună credință care dacă atunci descoperea subversivitatea omeniei în ferocitatea luptelor de clasă, azi își poate permite contemplarea tragicomică: după 45 de ani, un articol înfierat ca antisovietic
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
iar nu să-și bată joc de ea". Nimic, așadar, de făcut cu oficialitatea politică, care-i lipise, la vedere, eticheta de antinațional. De aici, crede și dl Dan C. Mihăilescu, provine și diatriba antinațională din 1935, Ultimul ocupant fanariot, semnată de acel scandalos N. Davidescu, devenit, brusc, naționalist xenofob după o activitate onorabilă de literat (poet, critic literar, romancier). Să admitem că aici, la D.A. Sturdza, avem de-a face cu opinia unui oficial politic liberal obtuz și că N.
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]