2,585 matches
-
dreaptă. Tramvaiele aflate în mers pot fi depășite și pe partea stângă, atunci când drumul public este cu sens unic sau cand între șină din dreapta și marginea trotuarului nu există spațiu pentru depășire. Cel ce efectuează depășirea este obligat: a) să semnalizeze intenția de a se angaja în depășire și să se angajeze în depășire numai după ce s-a convins că aceasta se poate face fără pericol; ... b) să păstreze în timpul depășirii o distanta laterală suficientă față de vehiculul depășit; ... c) să reintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
că aceasta se poate face fără pericol pentru vehiculul depășit. ... Conducătorul vehiculului ce urmează a fi depășit trebuie să creeze condiții pentru depășire, fiind obligat să ia următoarele măsuri: a) să nu mărească viteza cu care circulă, atunci când i se semnalizează că urmează a fi depășit; ... b) să se angajeze cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului. Dacă lățimea insuficientă, profilul sau starea părții carosabile nu permite, datorită intensității circulației din sens opus, depășirea cu ușurință și fără pericol a unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
tracțiune animală, motocicletele fără ataș și bicicletele pot fi depășite pe podurile metalice, de beton sau din zidărie de piatră care au o lungime de peste 20 m și o lățime de cel putin 7 m; ... e) la treceri pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj; ... f) la treceri la nivel cu calea ferata și la mai puțin de 50 m de acestea; ... g) în stații de tramvai, cănd tramvaiul este oprit sau dacă acesta se gaseste la mai puțin de 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
să oprească pentru a permite conducătorilor acestor vehicule să efectueze manevrele necesare repunerii în mișcare din stație. Conducătorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat să repună în mișcare vehiculul din stație numai după ce a semnalizat intenția de a efectua această manevră. D. Întoarcerea și mersul înapoi Articolul 34 Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulație pe celalalt sens, prin manevră înainte și înapoi sau prin viraj, conducătorul este obligat să semnalizeze și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
a semnalizat intenția de a efectua această manevră. D. Întoarcerea și mersul înapoi Articolul 34 Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulație pe celalalt sens, prin manevră înainte și înapoi sau prin viraj, conducătorul este obligat să semnalizeze și să se asigure că din față, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul. Nu se execută această manevră: a) în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisă"; ... b) la trecerile pentru pietoni; ... c) în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
cu excepția cazurilor când aceste măsuri nu sunt posibile datorită particularităților de construcție a autovehiculului. Articolul 41 Oricărui vehicul care staționează pe timp de noapte pe partea carosabila a unui drum public, acolo unde staționarea este permisă, trebuie să i se semnalizeze prezenta prin aprinderea lanternelor de poziție, cât și prin lumină roșie din spate, daca locul de staționare este neiluminat. Nu este permisă staționarea pe drumurile publice, în timpul nopții, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tracțiune animală, ori a celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
neiluminat. Nu este permisă staționarea pe drumurile publice, în timpul nopții, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tracțiune animală, ori a celor trase sau împinse cu mâna. Articolul 42 Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele trebuie așezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligația să respecte și celelalte reguli stabilite pentru staționare. Secțiunea a III-a Reguli speciale privind circulația autovehiculelor A. Obligațiile conducătorilor de autovehicule Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
pagube materiale care, prin consecințele lor, nu constituie o faptă prevăzută de legea penală, conducătorii vehiculelor angajate în accident sunt obligați să scoată imediat vehiculele în afara părții carosabile, iar dacă nu este posibil, să le conducă lângă bordura sau acostament, semnalizând prezența lor, potrivit art. 78. Conducătorii auto aflați în situația prevăzută la alineatul precedent sunt obligați să anunțe imediat cel mai apropiat organ de poliție pentru constatarea și întocmirea documentelor specifice. Dacă în accident este angajat un autovehicul al salvării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
fără felinar aprins; acesta va fi așezat pe partea stângă a vehiculului, astfel că lumina să fie vizibilă din ambele sensuri ale circulației, iar conducătorii de animale îl vor ține în mână; ... d) să schimbe direcția de mers fără a semnaliza cu mâna și a se asigura că, din fața sau din spate, nu circulă în imediata lor apropiere un vehicul; ... e) să părăsească vehiculul sau animalele în timpul mersului sau staționarii. ... Articolul 55 Conducătorilor de vehicule cu tracțiune animală le este interzis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
nr. 31/1994. Conducătorii de autovehicule prevăzute la alineatul precedent trebuie să fie autorizați pentru acest fel de transport, conform prevederilor legale. Articolul 77 Încărcăturile care depășesc vehiculul spre în față, spre în spate ori în părți trebuie să fie semnalizate vizibil în toate cazurile în care marginile lor riscă să nu fie observate de ceilalți participanți la trafic. Noaptea, precum și în orice altă împrejurare în care vizibilitatea este redusă, aceasta semnalizare trebuie să fie făcută, în față, cu o lanternă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare, conducătorii lor sunt obligați să le scoată din partea carosabila, iar dacă aceasta nu este posibil, să le deplaseze cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizând prezența lor prin aprinderea lanternelor de poziție (și prin lumină roșie din spate, daca locul respectiv nu este iluminat). Orice conducător de vehicul este obligat să îi ajute pe conducătorii autovehiculelor rămase în până, la scoaterea acestora din partea carosabila a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
utilizează fotoliul rulant; ... b) să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare, ghișee sau alte utilități. ... Articolul 65 (1) În spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum și în cele organizate vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional cel puțin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap. ... (2) Persoanele cu handicap sau reprezentanții legali ai acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262977_a_264306]
-
funcționare; ... e) nerespectarea condițiilor de autorizare în timpul funcționării ca unitate protejată autorizată, cu amendă de la 20.000 lei la 25.000 lei și retragerea autorizației de funcționare; ... f) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei și ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv; ... g) propunerea de încadrare, încadrarea în grad și tip de handicap a unei persoane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262977_a_264306]
-
distincția socială. De la formele elementare ale semnalizării statutului social care, în opinia lui Herbert Spencer (1890/1900, 178), sunt reprezentate de prada obținută de omul primitiv în vânătoare până la ținutele lansate în moda curentă, se remarcă persistența indivizilor de a semnaliza prin intermediul acestora poziția socială, bunăstarea, dorința de putere. Emblemele societății primitive blana animalelor sacrificate, colierele din oase de animale, uneltele și veșmintele nu sunt altceva decât echivalentele moderne ale statutului social. După cum argumenta Jukka Gronow (1997, 32) în lucrarea The
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lectură, petrecerea timpului liber etc. Așa cum am văzut în lucrările autorilor evoluționiști, îmbrăcămintea și ornamentarea corpului traduc un statut chiar și în societățile primitive: disting bărbații de femei, prin stiluri de înfrumusețare diferite, sau caracterizează doar unul dintre genurile sociale; semnalizează etapa de dezvoltare a individului; indică funcția fiecăruia în cadrul comunității; dau mărturie despre stările fiziologice (sexualitate, boală, naștere etc.). Un alt palier interesant de analiză pornind de la teoriile amintite anterior ar viza raportul dintre îmbrăcăminte și emoțiile sociale. Se pare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mult mai expresivi (S.W. Baron, 1989, 307). Majoritatea subiecților declarau că stilurile de vestimentație reflectă personalitatea, în special atitudinile și sentimentele cu privire la școală, familie și politică, tocmai de aceea sloganurile imprimate pe hainele tăiate și decolorate erau destinate a semnaliza starea socială pe care aceștia o experimentează, iar culorile închise și cămășile de muncă, nivelul scăzut de trai. De asemenea, subiecții obișnuiau să preia articole din moda vestimentară dominantă, să le personalizeze, să le modifice "definiția" pentru a fi potrivite
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de interviuri și observații participative în mediul social iranian, antropologul Alexandru Bălășeșcu (2007/2008, 109) arată că atât femeile, cât și bărbații trebuie să se conformeze hidjab-ului, adică principiului modestiei (idem, 113). Mai mult decât atât, îmbrăcămintea oamenilor din Iran semnalizează organizarea socială a spațiului și determină o dinamică a privirilor în interacțiunea dintre genuri (A. Bălășeșcu, 2007/2008, 151): Într-o multitudine de spații exterioare din Teheran, purtarea șalului și manto-ului este obligatorie, dar există o negociere continuă în ceea ce privește
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ocupare este foarte stridentă. Șomajul va deveni una din motivele instabilității globale. Neglijarea factorului uman este una din erorile strategice ale țărilor care au acordat o mare atenție și au investit mult În Învățămînt. Indicatorul Înalt al șomajului În cadrul economiei semnalizează despre prezența unor erori grave structurale și politice. Una din modalitățile de soluționare al acestei probleme ar fi modificările structurale În acele domenii care au influență directă asupra calității vieții umane. Actualmente, din punct de vedere al gradului de internaționalizare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
din viața cuiva precedă declanșarea afecțiunii (Faravelli, 1985; Faravelli și Pallanti, 1989; Franklin și Andrews, 1989; Pollard et al., 1989). Interesant este faptul că, după cît se pare, nu frecvența crescută a acestor evenimente neplăcute în sine este cea care semnalizează debutul atacurilor de panică, ci percepția negativă asupra importanței acestor situații, mai crescută la pacienții cu tulburări anxioase față de cei din grupul de control. (Din nou, nu au existat diferențe între grupurile de pacienți cu diverse tulburări anxioase, dar toate
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pe o scală, de la puternic predefinite pînă la puternic nepredefinite. Din acest motiv, am putea să credem că stimulii cu potențial fobic fac parte dintr-o clasă de asocieri puternic predefinite. Ei conțin un set redus de stimuli neîntîmplători, care semnalizează creșterea șanselor de pericol în istoria evoluției unei specii. Fobiile și celelalte contexte de manifestare a învățării puternic predefinite au aceleași caracteristici. Reacțiile fobice: (1) sînt exagerate în raport cu situația dată, (2) nu pot fi respinse prin argumente raționale, (3) nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
scade pragul activării răspunsului de tip luptă sau fugi. Numeroși alți factori, precum stresul sau expunerea la stimuli care provoacă teamă, scad, de asemenea, pragul de activare. Drept rezultat, reacția de alarmare poate fi declanșată de anumiți stimuli. Cînd stimulii semnalizează un pericol veritabil, Barlow (1988) susține că este vorba despre o alarmă adevărată. Atunci cînd nu se întîmplă acest lucru, are loc o alarmă falsă. În acord cu aceste teorii, fobiile specifice prezintă anumite similitudini cu agorafobia. De exemplu, anumite
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să fi ocupat un teren semantic în care se consideră că există ceva prețios și important. Voi lua, așadar, ca punct de pornire (poate unul novator) ideea că gradul de complexitate semantică și supraîncărcare a termenului "postmodernism" din acest moment semnalizează existența unui număr semnificativ de oameni cu interese și păreri opuse care simt prezența unei mize suficient de importante ca să merite confruntarea și disputa." (Williams, 1988: 182) După conturarea cîtorva dintre pozițiile-cheie ale teoriei postmoderne, Hebdige propune îmbinarea anumitor perspective
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clarifică sau sporește confuzia în înțelegerea fenomenului în chestiune. Deși discursul postmodernismului adesea mai degrabă încurcă decît clarifică, el are totuși o anumită valoare simptomatică. Utilizarea sa neglijentă și superficială trimite la fenomene sau subiecte care trebuie teoretizate; așadar, termenul semnalizează că ceva este neclar sau insuficient teoretizat. În sens negativ, termenul este adesea un semnificant vid, indicînd că demersul teoretic mai concret este necesar, dar evitat. O asemenea utilizare vidă a discursului este un semn de teoretizare superficială, ce evită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
profundă, ce înlocuiește analiza teoretică cu o formă fără fond. Este însă, pe de altă parte, un semn cert că există ceva nou, care trebuie înțeles și teoretizat. Termenul "postmodern" este, deci, adesea, un înlocuitor sau o marcă semiotică ce semnalizează apariția unor fenomene noi care trebuie explorate și teoretizate. Utilizarea termenului mai poate însemna că există ceva care ne neliniștește, că apar noi fenomene care ne nedumeresc și pe care nu le putem înțelege sau cataloga în mod adecvat. Un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
amintite. În cazul perceperii adâncimii în desen, deși ochiul vede numai nuanțe de lumină și umbră emanate de o suprafață plană, în urma legăturilor condiționate care s-au format între impresiile vizuale și cele cutano-mecanice și kinestezice, părțile umbrite ajung să semnalizeze adâncituri, iar cele luminoase proeminențe. Semnale ale distanței sunt, în primul rând, modificările care au loc în impulsurile kinestezice de la mușchii oculari, combinate cu modificările dimensiunilor de pe retină, atunci când ne mutăm privirea de la un obiect apropiat la unul îndepărtat și
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]