5,850 matches
-
înclinați către ipohondrie. Pot stabili un raport afectiv deosebit de strâns cu medicul - dacă acesta nu-i inhibă - dar au față de el o atitudine critică sau de suspiciune și pot fi ușor dezamăgiți - încrezători, nu sunt totuși fideli. Boala este, pentru sentimentali, un eveniment grav. Se autoobservă, își expun detaliat suferințele; rețin date utile în anamneză și documente privind bolile din trecut. Sentimentalii au mai multă încredere în medic decât în medicină și n-au încredere în propria lor soartă („resemnare prezumtivă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
o atitudine critică sau de suspiciune și pot fi ușor dezamăgiți - încrezători, nu sunt totuși fideli. Boala este, pentru sentimentali, un eveniment grav. Se autoobservă, își expun detaliat suferințele; rețin date utile în anamneză și documente privind bolile din trecut. Sentimentalii au mai multă încredere în medic decât în medicină și n-au încredere în propria lor soartă („resemnare prezumtivă”, La Senne). Acceptă terapeutica (oricât ar fi de penibilă) fără opoziții - dar și ei recurg, nu rareori, la „vindecători”. Sentimentalii suferă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
trecut. Sentimentalii au mai multă încredere în medic decât în medicină și n-au încredere în propria lor soartă („resemnare prezumtivă”, La Senne). Acceptă terapeutica (oricât ar fi de penibilă) fără opoziții - dar și ei recurg, nu rareori, la „vindecători”. Sentimentalii suferă în majoritate de ușoare dezechilibre mentale de tip depresiv, cenestopatic, cu hiperemotivitate etc.; la ei tulburările psihosomatice sunt frecvente. Colericii, anxioși și ei în fața bolii, recurg la medic fără întârziere; exagerează și sunt lipsiți de curaj (datorită importanței pe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și inițiativelor). Colericii sunt și ei predispuși la ipohondrie și depresiune; în plus, la ei se remarcă tendința la organizare nevrotică și la reacții paranoide. Prezintă frecvent tulburări digestive. Pasionații nu alcătuiesc un grup omogen - unii sunt apropiați de tipul sentimental, alții de constituția paranoidă. Interesul pasionatului este îndreptată asupra operei la care lucrează; acest fapt îl ferește de preocupări ipohondrice, dar îl duce și la neglijarea propriei sănătăți. Când s-a decis să facă apel la medic, dă dovadă de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ipohondrice, dar îl duce și la neglijarea propriei sănătăți. Când s-a decis să facă apel la medic, dă dovadă de perseverență, de bunăvoință și de spirit de colaborare. Încrederea sa față de medic este deplină (și nu ezitantă, ca la sentimentali), însă eventuala decepție este resimțită profund (s-a spus că încrederea urmează legea „tot sau nimic”); de multe ori renunță la medicul respectiv chiar fără să-i dea nici o explicație. Pasionatul are o atitudine „captativă” - tinzând să-și impună personalitatea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dintre ei au perioade de hiperactivitate care alterează cu perioade de epuizare). Pentru a-i obliga la repaus, este necesar uneori o deosebită insistență. Există, poate, o corelație între temperamentul pasionat și unele tulburări mentale (schizofrenie, paranoia); în schimb (spre deosebire de sentimentali) pasionații prezintă mai rar afecțiuni psihosomatice. Sanguinicii sunt cei mai puțin anxioși în fața bolii. Ei se supun tratamentului cu oarecare înțelegere, dar așteaptă „ultimul moment” pentru a se consulta (această decizie se ia, de cele mai multe ori, sub influența anturajului). Este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ca acest contrast nu-l fixăm ca absolut între amândoi poeții, pentru că Mireasa din Corint și Zeul și Bajadera ale lui Gothe aparțin fără contestare speției a doua. Declamațiunea va trebui să corespundă și acestei diferințe. Modul de esprimare a sentimentalei romanțe, simplu, mai naiv și depărtat de orce patos retoric, pretinde în reproducerea sa înainte de toate pătrundere[a] acelui element însuflețit care-o caracteriză; romanța va să zică nu pregnează elementul epic prin coloratură de ton; baladele de speția din urmă cer
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cezar 900 000 de locuitori, e astăzi teatrul întristător al acelui din urmă eveniment războinic. Lordul Seymour comandează bombardarea forturilor lui, pentru...? Pentru că egiptenii actuali au îndrăznit să pretindă a fi stăpâni în țara lor proprie. Nu vom face reflecțiuni sentimentale asupra intervențiunii armate a Angliei, care are deja aprobarea mai multora dintre puterile mari. Cuvânt au egiptenii, dacă vor ca țara să fie a lor, cuvânt pe de alta și Europa, daca voiește a-și mănține influența ce au cîștigat-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
europeană guvernul din București nu pare a avea un apărător mai cu stăruința decât acea foaie. 251 {EminescuOpXIII 252} Faptul acesta va servi cititorului nostru ca un reagent pentru a curăți șirurile ce le împrumutăm acelei foi de orice ingrediență sentimentală și pentru a constata pur și simplu lucrurile petrecute în Conferința de la Londra asupra cărora foaia citată pare bine informată. Iată dar ce zice în numărul ei de vineri: Știrile din urmă de la Conferența din Londra ne dau o imagine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca un corpus constituit îndărătul corpusului textual înseamnă instalarea eteronomiei în miezul evenimentelor discursive. Și violarea unor tabuuri. Autonomizarea discursului orgoliu al meseriei are în Franța două fațete istorice numai aparent opuse. O față clasică, raționalistă, înțeleaptă. Alta romantică, visătoare, sentimentală. Descartes în cămăruța sa, Hugo pe stînca lui. Figuri nobile ale singurătății, clișee emblematice reunite de Rodin în chircirea către sine a unui bărbat gol, fără vîrstă, fără nimic de care să se agațe Gînditorul. Două imagerii eroice, la urma
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
învață Christos prin răstignire: depășirea planului trupesc prin învingerea cărnii prin spirit. Învingerea eului inferior de către eul superior, eul spiritual”. </footnote>. În această calitate, el a dus o viață austeră din punct de vedere material (manifestare a corpului astral) și sentimental (manifestare a corpului intelectual), dar bogată din punct de vedere mental (manifestare a corpului sufletesc). În același context, el avea calități psi pronunțate: − premoniție: propria sa răstignire (Matei, 26); − vindecare: leprosul, omul cu mâna uscată (Matei, 8; 12); − levitație: mersul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Dagger (1997) face trimitere la Michael Sandel, care arată că viziunile liberale cu privire la comunitate sunt "slabe" deoarece sunt fie "instrumentale" când indivizii privesc aranjamentele sociale ca pe o povară necesară, și cooperează doar pentru a-și urmări propriile scopuri, fie "sentimentale" ca în cazul lui John Rawls, a cărui viziune despre comunitate o arată ca pe o situație în care participanții au anumite scopuri finale împărtășite, privind schema de cooperare ca pe un bun în sine. Acestor concepții "slabe" Sandel le
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
doar a spune că mulți dintre ei au sentimente comunitare și că urmează țeluri comunitare, ci mai degrabă că ei își concep identitatea ca fiind definită într-o anumită măsură de comunitatea din care sunt parte. În contrast cu concepțiile instrumentale și sentimentale ale comunității, această viziune "puternică" poate fi descrisă drept concepția "constitutivă". Deși nu este menționată obligația față de comunitate și membrii acesteia, ea este implicită pentru fiecare membru. Sentimentul obligației pare a fi însă mai important decât obligația însăși. 2.5
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
hotărâre atât pentru lideri, cât și pentru populație. Globalizarea a condus la o adâncire a decalajelor economice și sociale. Noii actori, cu experiența istorică de care dispun, nu pot rămâne insensibili la o asemenea temă cu mare încărcătură politică și sentimentală. Vor insista pe nevoia eliminării acestor decalaje, ca o modalitate de ridicare a propriei lor staturi politice, știind ecoul pe care îl trezește tema în țările sărace; ca o formulă de a critica indirect SUA, fondatorul versiunii liberale a procesului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Medicul știe că este peste putință ca întregului să-i meargă bine dacă părții îi merge rău; - cât privește demistificarea iluziilor iubirii, Eryximachos merge mai departe decât Pausanias: „așa cum discursul lui Pausanias este denunțarea indirectă a unei manevre de seducție sentimentală care încearcă să treacă drept o teorie morală, tot așa cosmologia lui Eryximachos este denunțarea indirectă a iluziilor erotice care încearcă să se dea drept intuiții metafizice”; d. discursul lui Aristofan. Poetul spune, în esență, că iubirea înfăptuiește din nou
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de fals căci mitul aristofanic apare ca un produs al imaginației delirante; dar, în același timp, uimitor de adevărat, căci exprimă ceea ce orice îndrăgostit ajunge să-și imagineze fără să vrea când încearcă să exprime ceea ce simte: credința în predestinarea sentimentală, impresia că iubirea este într-adevăr întâlnirea unui fel de jumătate pierdută”. Ființele au fost împărțite, amenințate cu o nouă împărțire; am, prin urmare, o primă însingurare care urmează celei dintâi împărțiri, și o a doua însingurare care îndepărtează pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea acestor dimensiuni sunt: tipul pasionat (E.A.S.), tipul coleric (E.A.P.), tipul sentimental (E.nA.S.), tipul nervos (E.nA.P.), tipul flegmatic (nE.A.S.), tipul sangvinic (nE.A.P.), tipul apatic (nE.nA.S), tipul amorf (nE.nA.P). Pe baza acestei concepții, G. Berger a elaborat un chestionar ușor de utilizat, cu ajutorul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
strâns legate de „forța” și „echilibrul” proceselor nervoase, sunt caracteristici evidente și relativ ușor de diagnosticat. Reținând doar emotivitatea și activitatea, putem reduce cele 8 tipuri la jumătate: 1. Emotivii inactivi Ă adică nervoșii, care reacționează rapid la evenimente, și sentimentalii, care reacționează lent. 2. Emotivii activi Ă în care se încadrează colericii, cu reacții rapide, explozive, și pasionații, care au reacții lente. 3. Neemotivii activi Ă adică sangvinicii, cu reacții echilibrate, rapide, și flegmaticii, cu multă forță dar lenți. 4
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constantă, bine dozată, și de un program de lucru strict supravegheat. De asemenea, putem reține observația lui Le Gall, care subliniază valoarea muncii în grup pentru temperamentele neemotive și inactive, în timp ce pentru alte tipuri efectele muncii în echipă sunt discutabile; sentimentalii, de exemplu, se integrează mai greu în grup și preferă să lucreze singuri. În concluzie, putem spune că temperamentul, ca subsistem al personalității se referă la o serie de particularități și trăsături înnăscute care, neimplicând responsabilitatea individului, nu pot fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conștientizarea și valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția” personalității prin interiorizarea unor etichete globale negative. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce este o trăsătură psihică? Dați exemple de trăsături. 2. Ce deosebiri sunt între tipul sentimental de temperament și tipul sangvinic? 3. Ce deosebiri există între tipul pesimist de temperament și tipul flegmatic? 4. Care este deosebirea între o trăsătură de temperament și una de caracter? 5. Cum se manifestă expectanțele profesorilor și ce influență pot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
externe, comportamente. În al doilea rând, după cum am putut vedea, testele de inteligență măsoară doar un eșantion de abilități intelectuale care s-au dovedit a fi legate de performanța școlară. Ele nu pot face predicții asupra reușitei în viața profesională, sentimentală sau socială. În al treilea rând, coeficientul de inteligență nu are o valoare absolută, la fel ca tensiunea arterială sau înălțimea. El este măsurat prin raportarea performanței copilului în rezolvarea unui anumit tip de probleme la performanțele unui grup de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihologice 1. Aptitudini și capacități intelectuale Ă atenție, inteligență, capacitatea de memorare, limbajul, creativitatea. 2. Trăsături de caracter Ă sârguință, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă, colegialitate, modestie. 3. Trăsături de temperament Ă extravertit sau introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă. VI. Caracterizare sintetică 1. Nivelul pregătirii școlare 2. Nivelul inteligenței 3. Aptitudini sau interese speciale 4. Trăsături de caracter mai pregnante 5. Particularități temperamentale dominante 6. Orientare școlară și profesională (dorința părinților, aspirațiile realiste ale elevului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în știință în general. Iar sintezele noi nu se petrec numai în domeniul ideilor și imaginilor, ele au loc și pe plan afectiv (noutatea unei poezii provine nu doar din metafore, ci și din felul de a trăi în plan sentimental o situație, un eveniment). Ba chiar și în domeniul mișcărilor survin noi combinații: inovațiile din coregrafie și chiar din unele sporturi. Încât imaginația poate fi definită ca acel proces psihic al cărui rezultat este obținerea unor reacții, fenomene psihice noi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o astfel de reformă putea să asigure asumarea de către indivizi a responsabilităților lor biologice și internalizarea de către aceștia a necesității de a evalua acțiunile lor și pe cele ale semenilor lor În funcție de prerogative biologice, și nu pe baza unor „ficțiuni sentimentale dictate de milă”38. În mod clar, idealurile umanitare nu erau o prioritate pentru Moldovan. De asemenea, el evită unele Întrebări spinoase, cum ar fi care urmau să fie criteriile specifice de evaluare a „capitalului uman”, În funcție, de exemplu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
toate prințesele din familia regală, precum și o întreagă serie de personaje importante în diverse funcții. Această pierdere de treizeci de mii de indivizi drept recunoscuți cei mai importanți în stat nu i-ar întrista pe francezi „decât sub raport pur sentimental, căci n-ar fi nici un rău politic pentru stat” (Saint-Simon, 1819, 1966, pp. 17-21). În enumerarea „albinelor”, găsim prefigurarea ordinii excelenței propuse mai târziu de Pareto, așa cum am văzut în capitolul 1: „primii cincizeci de fizicieni, primii cincizeci de chimiști
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]