11,518 matches
-
într-o gazdă oarecare, își schimbă în fapt învelișul de țărână mutând sufletul în pruncul care se naște în primele clipe după trecerea în neființă a îmbătrânitei coji care l-a purtat ani îndelungați. Cu smerenie și pază a celor sfinte Dalai Lama trecut printre noi a lăsat în urma sa numai fapte bune mu intenții bune cu care este pavat iadul . Spre deosebire de sufletele bune sau rele sortite școlii de reeducare care, de regulă, nu-și aleg momentul morții și cel al
RAIUL, IADUL ŞI RE-REÎNCARNAREA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349752_a_351081]
-
se anunța în biserică faptul că la mijlocul săptâmânii viitoare va fi cinstită Sfânta Cruce. Această cinstire specială se făcea și atunci așa cum se face și în zilele noastre. La Utrenie se scotea o cruce specială, o cruce-relicvar, în general la Sfânta Sofia și la toate catedralele, care a-veau o cruce în care se găsea câte-o bucățică, așchie din lemnul cinstitei Cruci descoperite de împărăteasa Elena. Această cruce era adusă într-o procesiune specială, într-o procesiune liturgică, care într-un
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
asemeni agnețului înainte-sfințit. Iar cântarea care se cântă este oarecum paralelă sau simetrică cu cântarea de la vohodul Liturghiei mai înainte sfințite: „Acum puterile cerești nevăzut slujesc...“ În cazul de față se spune „Acum puterile cerești nevăzut înconjoară cinstitul lemn al Sfintei Cruci care acum se aduce“. Este o procesiune specială din punctul de vedere liturgic, dar care atrage atenția credincioșilor că în Sfânta Cruce există o prezență sacramentală, încât aceasta este pusă pe Sfântul Disc, pe acesta punându-se doar Sfintele
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
ea primește o cinstire liturgică, euharistică am putea spune, și este așezată în mijlocul bisericii și pusă spre cinstire. După cum ne spun istoricii bisericești și istoricii Liturghiei, Crucea stătea în mijlocul bisericii toată săptămâna a patra și erau zile speciale la Biserica Sfânta Sofia, astfel că în zilele de luni și marți se închinau bărbații, iar în zilele de joi și vineri se închinau femeile. Așadar, toată cetatea trecea și se închina Crucii, care era pusă în mijlocul bisericii ca într-un nou rai
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
cosmosului și a lumii, dar în același timp și o imagine a raiului. Ceea ce cinstirea Crucii vrea să arate celor care intră în Sfântul și Marele Post este pe de o parte accentuarea simbolismului centrului, în centrul Postului aflându-se Sfânta Cruce, care ne aduce aminte că semnificația fundamentală a Postului este răstignirea, răstignirea patimilor, a poftelor, pentru a răsturna într-un fel drama căderii produsă în Adam. Într-un fel, pentru a ieși din Adamul cel vechi și a-L
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
este răstignirea, răstignirea patimilor, a poftelor, pentru a răsturna într-un fel drama căderii produsă în Adam. Într-un fel, pentru a ieși din Adamul cel vechi și a-L însoți pe Adamul cel nou. Pe de altă parte, cinstirea Sfintei Cruci are ca scop fundamental aducerea-aminte că primordială este răstignirea patimilor noastre spre a ne putea uni cu Domnul nostru Iisus Hristos. Crucea este concentrarea într-un singur semn a chenozei lui Iisus Hristos - Evanghelia Duminicii Sfintei Cruci începe cu
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
altă parte, cinstirea Sfintei Cruci are ca scop fundamental aducerea-aminte că primordială este răstignirea patimilor noastre spre a ne putea uni cu Domnul nostru Iisus Hristos. Crucea este concentrarea într-un singur semn a chenozei lui Iisus Hristos - Evanghelia Duminicii Sfintei Cruci începe cu îndemnul Mântuitorului ca fiecare om să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-I urmeze Lui. Ce semnificație are în acest context crucea? Despre ce cruce se vorbește și despre ce lepădare? - Evanghelia din
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
gândim că este și o cruce antropologică, pentru că omul și cosmosul sunt legați. Și, așa cum au încercat să spună unii teologi, între care și ortodocși, în special teologii ortodocși ruși ai secolului al XX-lea, în Cruce este prefigurată însăși Sfânta Treime, pentru că explică într-un fel modul de existență al Persoanelor Sfintei Treimi. Și Persoanele Sfintei Treimi Se golesc pe Ele Însele și Se lasă afirmate de celelalte, Tatăl Îl naște pe Fiul și Îl purcede pe Sfântul Duh, astfel
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
legați. Și, așa cum au încercat să spună unii teologi, între care și ortodocși, în special teologii ortodocși ruși ai secolului al XX-lea, în Cruce este prefigurată însăși Sfânta Treime, pentru că explică într-un fel modul de existență al Persoanelor Sfintei Treimi. Și Persoanele Sfintei Treimi Se golesc pe Ele Însele și Se lasă afirmate de celelalte, Tatăl Îl naște pe Fiul și Îl purcede pe Sfântul Duh, astfel că Tatăl Se golește și Se lasă apoi afirmat ca Tată de
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
încercat să spună unii teologi, între care și ortodocși, în special teologii ortodocși ruși ai secolului al XX-lea, în Cruce este prefigurată însăși Sfânta Treime, pentru că explică într-un fel modul de existență al Persoanelor Sfintei Treimi. Și Persoanele Sfintei Treimi Se golesc pe Ele Însele și Se lasă afirmate de celelalte, Tatăl Îl naște pe Fiul și Îl purcede pe Sfântul Duh, astfel că Tatăl Se golește și Se lasă apoi afirmat ca Tată de Fiul și de către Sfântul
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
legea vieții noastre creștine o găsim în însăși viața intratrinitară, pentru că legea tăgăduirii de sine, a negării de sine pentru a ne lăsa afirmați apoi de către ceilalți nu este o lege impusă omului, ci este însăși modul de existență al Sfintei Treimi. Așa cum încerca Nicolae de la Rohia să spună prin cuvintele „Dăruind, vei dobândi“. Oricine se dăruiește pe sine însuși se câștigă, iar crucea este simbolul acestei legi, că cine se dăruiește, se golește, de fapt nu pierde, ci câștigă comuniune
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
însuși se câștigă, iar crucea este simbolul acestei legi, că cine se dăruiește, se golește, de fapt nu pierde, ci câștigă comuniune, câștigă plinătate de viață. Crucea exprimă însăși esența legii personale - Preacucernice Părinte profesor, ce explicație au în Acatistul Sfintei Cruci cuvintele „Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!“? - Acatistul Sfintei Cruci încearcă într-un sens să sintetizeze toate multiplele semnificații ale Crucii, și crucea cosmologică, și crucea antropologică, și crucea soteriologică, toate acestea să le cuprindă într-o creație
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
se dăruiește, se golește, de fapt nu pierde, ci câștigă comuniune, câștigă plinătate de viață. Crucea exprimă însăși esența legii personale - Preacucernice Părinte profesor, ce explicație au în Acatistul Sfintei Cruci cuvintele „Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!“? - Acatistul Sfintei Cruci încearcă într-un sens să sintetizeze toate multiplele semnificații ale Crucii, și crucea cosmologică, și crucea antropologică, și crucea soteriologică, toate acestea să le cuprindă într-o creație poetică de mare profunzime. Ceea ce m-a impresionat și mă impresionează
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
lemn sfânt, pe care creștinii l-au cinstit și venerat încă din secolul al IV-lea, din timpul Împăraților Constantin și Elena, de atunci încoace, plecând de la acest semn, al vieții câștigate prin moarte, creștinii au început a cunoaște taina Sfintei Cruci imprimată în întreaga ordine și structură a existenței. Lucrul acesta, noi, creștinii ortodocși, îl simțim în cultul ortodox care celebrează toate aceste multiple dimensiuni ale crucii. Să nu luăm crucea doar într-un sens cosmogonic sau cosmologic, cum de
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
mai au crucea pe steag, pe stindarduri, dar în imn cred că suntem singurii care iată păstrează în acest minunat imn al lui Andrei Mureșanu "preoți cu crucea-n frunte!". De altfel, ne putem și întreba, fără credința în puterea Sfintei Cruci transfiguratoare și mântuitoare cum ar fi acceptat zeci de mii de soldați și de țărani să moară pentru credință fără să clipească. Trebuie să recunoaștem că forța crucii se manifestă mai ales în încercări, mai puțin în perioadele de
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
ales în încercări, mai puțin în perioadele de prosperitate care creează iluzia unei satisfaceri sau a unei bunăstări, care de obicei disociază bucuria de suferință. Atunci când creștinii sunt încercați de necazuri, de suferințe, de boli își aduc aminte de puterea Sfintei Cruci și uită acum în această perioadă că de fapt adevărata viață nu vine din prosperitatea mall-urilor sau a consumului, ci țâșnește din puterea dăruirii, nu din puterea consumului, ci din puterea dăruirii. Prin desacralizare și magie se ratează
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Însă, Preacucernice Părinte Profesor, schimbând puțin registrul discuției noastre, vom remarca cu toată întristarea că, din păcate, asistăm în ziua de astăzi la o utilizare nu numai în sens eclezial, să spunem așa, a Sfintei Cruci. Întâlnim, spre exemplu, reprezentarea Sfintei Cruci pe tot felul de obiecte, pe vestimentație sau ca accesoriu al acesteia. Cum vedeți această schimbare și micșorare a sensului Sfintei Cruci? - Da, așa este, acum civilizația în care trăim este o civilizație a imaginii și mai mult a
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Taine, este o tentație a omului de a capta el forța Sfintelor Taine, a icoanelor, a Sfintei Cruci, în serviciul lui propriu, de a folosi crucea și la magie și la alte lucruri. Este și dimensiunea aceasta negativă a cinstirii Sfintei Cruci pentru că nu toți creștinii au avut conștiința aceasta curată pe care o propovăduiește Biserica, mulți au acceptat creștinismul, dar au încercat să se folosească de elemente din creștinism tot pe fondul existenței magice cu semnul Sfintei Cruci, cu apă
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
oameni ratează de fapt înțelesul duhovnicesc al simbolurilor religioase, de pildă cinstirea Sfintei Cruci. Aceasta trebuie să ne ducă la o mai bună și intensă cateheză în viața Bisericii, prin care trebuie să explicăm oamenilor care sunt semnificația și sensul Sfintei Cruci: că Sfânta Cruce nu este un simbol magic și nu poate fi bagatelizată și scoasă din context; Crucea poate fi mântuitoare în Biserică pentru oamenii care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și au o viață duhovnicească; Crucea devine Pom al
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
cu promoție, se vorbește despre renii lui Moș Crăciun, despre animalele ce se sacrifică de Ignat, iar despre semnificația religioasă nu se spune absolut nimic. Totul este un show plătit de interesele comercianților și a auditorului. Prasnicul cel mare al Sfintelor Paști[11] este tot la fel de mediatizarea prin obiceiurile privind pictarea oului, frământarea cozonacului și prepararea mielului. Mai mult, pe linie occidentală, unde Paștile, pentru cei mai mulți, nu constituie altceva decât un consum crescut de dulciuri, a invadat micul ecran „iepurașul”, care
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
atitudinii răzvrătite și contestarea autorității, iertarea este înlocuită ori substituită cu răzbunarea, înfrânarea este este exclusă pentru că subminează controlul ideologic al persoanei umane și consumul. În schimb sunt promovate nonvalorile nihiliste: plăcerea, hedonismul, banii și puterea[36], adică tocmai ceea ce Sfânta Scriptură și Părinții Bisericii identifică a fi rădăcinile tuturor patimilor: pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții (I Ioan 2, 16) sau iubirea de plăcere, iubirea de avere și iubirea de slava deșartă. Concluzia analistului și autorului Virgiliu Gheorghe este
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
doar a împlinirii pământești. Desacralizarea determină prăbușirea tuturor sistemelor (noetic și axiologic) precum și a reperelor pentru omul de astăzi. Ea intră în contradicție cu dimensiunea ontologică religioasă a omului, este potrivnică naturii și firii umane, strălucită creație a lui Dumnezeu - Sfânta Treime, și are drept consecință dezumanizarea totală a omului. Pe de altă parte, desacralizarea pregătește terenul contaminarea cu diverse concepte preudo-religioase, care pot prolifera și copleși pe semenul nostru. Soluțiile misionar-pastorale ortodoxe cu privire la fenomenul secular al desacralizării se găsesc pe
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
române, fie altor literaturi, îndeosebi celei franceze și spaniole. În cele ce urmează, îi vom ilustra configurația și mecanismul, apelând la poezia sublimă a Psalmilor biblici - a unuia dintre ei, cel cu numărul 79 (80). Iată textul, după Biblia sau Sfînta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, într-o limbă românească perfectă, încărcată de cutremur metafizic și de o indicibilă savoare:: Psalmul 79 1. Cel ce paști pe Israel, ia aminte! Cel ce povățuiești
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
în stil gotic, colorate pastel și cu acoperișurile din țiglă sau olană roșie. Pe bulevardul central am văzut statui impunătoare turnate în fier și bronz, care reprezentau, în general, scene mitologice, cu personaje existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și îngeri, aflați în diferite ipostaze. În special altarul, cu cele trei statui supradimensionate și 48 de vitralii confereau catedralei măreția specifică arhitecturii religioase medievale. În cele patru puncte cardinale, în afara catedralei
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
ceea ce fac cu rezultatul muncii mele? Eu îl beau ca și tovarășii de cârciumă. Alții se închiaburesc punând ban peste ban spre a cumpăra un bou de plug iar alții se asociază făcând crima să are peste haturile limitatoare ale „sfintei proprietăți” ca nenorociții de comuniști. Dumnezeu se mai supără pe noi pentru păcatele făcute în ședința de ieri în care fură primarul, fură notarul, fură agronomul și toate celelalte notabilități. Este normal că ședința s-a terminat cum a început
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]