2,545 matches
-
de conducere în diverse compartimente. Mai cu seamă după 1980, programele de reducere a consumului de energie termică și electrică, de economie a combustibilului, dar și dificultățile de aprovizionare cu alimente și bunuri de strictă necesitate încep să-și facă simțite efectele asupra moralului ofițerilor de securitate și, implicit, asupra gradului de adeziune la imperativele politice clamate de către regim. De exemplu, celebrele îndemnuri din anii ’80, adresate întregii populații a României, de a consuma pește oceanic cu orice ocazie, nu au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a elevilor. În controlul ce se va face la aceste școli, se va verifica frecvența lectorilor membri de partid, programați. Comisia învățământului de partid are ca sarcină de a semnala deschiderea de astfel de școli atunci când lipsa lor se face simțită. 11.În această direcție de ridicare a nivelului politic, vom porni o acțiune de colaborare și de sprijinire a organelor E.C.P. 12.Pentru ridicarea nivelului politic al tovilor cu munci de răspundere profesionale, vom iniția bilunar un ciclu de conferințe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
către o mai mare individualizare, flexibilitate, adaptare la deciziile individului pentru ceea ce consideră el a fi nevoie de învățare. Deși filosofia umanistă pare să aibă cea mai largă utilizare în educația adulților, totuși, și alte orientări filosofice și-au făcut simțită influența. Filosofia liberală, de exemplu, care a generat concepția educației liberale a adulților, își are originile în ideile democrației liberale ale lui Platon, dar și în învățămintele creștine, care au fost reluate apoi în scrierile lui Locke, Descartes sau Kant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
elaborarea instrumentelor de cercetare și a chestionarelor; - studierea structurii comunității; - categorizarea programelor existente; - stabilirea priorităților (Dean, Murk și Del Prete, 2000). Sork (2000) definește nevoia educațională ca o discrepanță dintre o capacitate prezentă și una dorită și distinge între nevoi simțite, care sunt identificate și cunoscute chiar de cei ce învață, și nevoi atribuite, care sunt identificate de altcineva. Identificarea nevoilor de învățare este un prim pas important în conturarea unui program, dar, din păcate, multe instituții de educație a adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
către o mai mare individualizare, flexibilitate, adaptare la deciziile individului pentru ceea ce consideră el a fi nevoie de învățare. Deși filosofia umanistă pare să aibă cea mai largă utilizare în educația adulților, totuși, și alte orientări filosofice și-au făcut simțită influența. Filosofia liberală, de exemplu, care a generat concepția educației liberale a adulților, își are originile în ideile democrației liberale ale lui Platon, dar și în învățămintele creștine, care au fost reluate apoi în scrierile lui Locke, Descartes sau Kant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
elaborarea instrumentelor de cercetare și a chestionarelor; - studierea structurii comunității; - categorizarea programelor existente; - stabilirea priorităților (Dean, Murk și Del Prete, 2000). Sork (2000) definește nevoia educațională ca o discrepanță dintre o capacitate prezentă și una dorită și distinge între nevoi simțite, care sunt identificate și cunoscute chiar de cei ce învață, și nevoi atribuite, care sunt identificate de altcineva. Identificarea nevoilor de învățare este un prim pas important în conturarea unui program, dar, din păcate, multe instituții de educație a adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
devenise „învelișul sonor” (Anzieu, 1976) al falsificării trăirilor și a ființei umane. Suspiciunea, puternic ancorată în existența românilor în perioada comunistă, însoțită de resentimente față de vesticii 1 percepuți ca deținători ignoranți ai tuturor bunurilor lumii, a continuat să se facă simțită și după 1989. Când profesioniști din Vest sau organizații caritabile și-au manifestat interesul față de români, aceștia i-au întâmpinat cu suspiciunea învățată înainte: „De ce vor să facă asta pentru noi? Ce interes au?”(Kogan, 2001). Teama permanentă, umilința și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
uzuale și inevitabile episoade traumatice ale vieții. Developând lapidar și strict medical instalarea unei boli, aceasta evocă un deranjament biochimic și anatomofiziologic. Iar diversele organe ale trupului care au funcționat cu discreție atunci când individul beneficia de sănătate, își fac acum simțită prezența, 217TRAUMA ȘI SUFERINȚA provocând disconfort, neliniște, chiar spaimă. în realitate, disfuncțiile afectează toate nivelele, inclusiv cel psihologic și spiritual. Dealtfel, un sumar recurs istoric demonstrează existența unui număr de trei concepții majore asupra bolilor: cea promovată de medicina standard
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoie Comisia a fost trecută pe locul doi de Încrederea Într-un model dominant de manageriere a politicilor - Metoda Comunitară (Monnet), ce presupune transferarea competențelor În domeniul politicilor de la nivelul național la cel european, participarea națională urmând să se facă simțită În etapa de implementare. Politica Agricolă Comună este un exemplu clar de aplicare a Metodei Comunitare (Metcalfe, 2001). Această metodă presupunea existența ulterioară a unui stat federal european. Problemele decizionale la nivel european provin, după unii autori (Verdier și Breen
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aibă un rol major în urmărirea modului în care se aplică principiul subsidiarității. În consecință, chiar și fără intrarea în vigoare a Tratatului constituțional, rolul parlamentelor naționale în monitorizarea aplicării principiului subsidiarității în U.E. avea să crească. S-au făcut simțite preocupări tot mai intense de a consacra acest rol prin instrumente juridice, pe baza prevederilor din Tratatele existente. Spre exemplu, la Reuniunea președinților de parlamente din Europa Centrală (Bratislava, 1-2 decembrie 2005), Austria și Ungaria au susținut ideea încheierii unui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
c] se vestejește și moare din lips] de ap], dar cangurul are aceast] capacitate. Deși plantele au un scop natural, ele nu manifest] nici o atitudine în ceea ce privește acest scop, iar etapele care trebuie parcurse în atingerea scopului nu sunt conștientizate și simțite. Argumente similare pot fi aduse și în cazul biosferei și ecosistemelor. Conform anumitor opinii, aceasta este diferența care împiedic] trecerea, oferind o limitare obiectiv] între etică drepturilor animalelor și cea a vieții. Chiar dac] este respins] ideea c] plantele ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost total (vezi Tilly, 2002:100-10). Ce e însă important e că revoluția a acționat ca un factor declanșator al schimbărilor majore în toate planurile vieții sociale (inițial radicale în plan politic, apoi economic, militar, și în cele din urmă simțite și în plan cultural). Am afirmat mai sus că, tipologic, procesele de schimbare prin care trece societatea românească nu sunt unice și nici nemaiîntâlnite; există un evident grad de similaritate cu cele prin care trec toate fostele țări socialiste din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obiectelor primordiale și atașamentelor pe care le au față de acestea" (Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Esența identității este determinată în primul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu o observație 37 ce încearcă să surprindă esența întregii dezbateri urmărite, și anume că identitatea este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este o proiecție trăită, simțită și considerată în consecință extrem de reală și plină de substanță. CAPITOLUL 4 PERSPECTIVE ROMÂNEȘTI ASUPRA IDENTITĂȚII În acest capitol avem două obiective: pe de o parte, urmărim prezentarea unei serii de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității, iar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi Bărnuțiu -, conservatorismul junimist al cărui reprezentant de seamă ar fi Maiorescu -, socialismul marxist al cărui reprezentant ar fi Gherea și naționalismul sămănătorist al cărui reprezentant de seamă ar fi Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998). Influența acestora se va face simțită și în analizele socialului. Pentru că obiectivul nostru în aceste rânduri a fost doar să punctăm originile și continuitatea preocupărilor vizavi de specificitatea românilor, nu vom face o prezentare a idealurilor fiecăruia din aceste curente, ci, așa cum am precizat mai sus
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre același răspuns conduc și teorii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
momentul de față cea mai promițătoare pentru dezvoltarea teoretică. Am concluzionat pe baza acestor analize că identitatea colectivă este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este trăită, simțită și considerată în consecință ca fiind extrem de reală și plină de substanță. În continuare am analizat o serie de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității. Am ales dintre ideile-forță care au făcut istorie în studiul socialului și culturii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
for din vremea sa. Ar trebui însă s-o luăm în seamă, atunci cînd ne gîndim la ce s-a întîmplat în urîtul răstimp comunist, dar, din păcate, și la ce se întîmplă acum cînd reziduurile aceluiași comunism se fac simțite și în statuarie. Pentru că, prin prăbușirea sistemului, nu s-au prăbușit și mentalitățile, asistăm lesne de constatat la perpetuarea, chiar dacă agonică, dar nu mai puțin nocivă, a efectelor în mai toate compartimentele vieții. Nici perimetrul artei monumentale nu e scutit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rolului imaginii religioase. Neo-raționalismul veacului iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii" și imaginație, iar semnele "funcționalismului" său se fac simțite curând, prin anularea simbolisticii baroce atât de bogate și prin introducerea unor simple și univoce alegorii (Durand, Aventurile imaginii 141). Imaginarul continuă să reziste, însă contextul și cadrul său de manifestare se schimbă fundamental în ultimele două secole. Dincolo de perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
zdrențuite de ploi care dansează în aer, lăsând în urmă copaci goi și stingheri, câteva lacrimi de ploaie și câteva șiruri lungi de cocori care brăzdează cerul. Semne că Toamna, zâna cea cu rochie de frunze ruginii, și-a făcut simțită prezența și pe plaiurile noastre, aducând cu ea atât bogăția și belșugul, cât și tristețea și melancolia timpurilor apuse. A intrat Toamna și în livezi, scuturându-și rochia și îmbrăcând natura în straie de sărbătoare multicolore. Cu ultimele puteri, razele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
dintâi menționat suscitând și el, conform unei uzanțe Înrădăcinate, celebrarea Împlinirii unui număr de ani, reductibil prin lustri, de la petrecerea lui. O temă subiancentă și de interes special pentru rezolvarea celei menționate este cea a „prințului străin”. S-au făcut simțite Înclinații ale unor specialiști de a vedea o atare temă Într-o accepțiune mai largă decât cea permisă din „proiectul construcției statului modern”, raportată fiind la mai toate ocaziile de „pretendenți” sau de „accedenți străini”, solicitați ori nu de „partide
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
schimbă rapid În cazul țărilor Europei - Germania, Marea Britanie, Franța și Italia. Această concepție veche ce asociază comerțul și politică cu statele-națiune ale Europei este rapid contrazisă Însă de noua realitate a unei superputeri continentale, a cărei forță comercială se face simțită la scară planetară. Dacă comparațiile Între Statele Unite ale Americii și țările Europei Încă prezintă interes, cel puțin În domeniul politic și În special În chestiuni de politică externă, situația este diferită În domeniul comercial. Companiile cu care sunt familiar În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
depășească frontierele naționale și să disperseze activitățile de producție și distribuție În lumea Întreagă. Aceleași tehnologii au ajutat orașele și regiunile, grupurile etnice și culturale, mișcările sociale și ambientale să treacă peste frontierele naționale și să Înceapă să-și facă simțită prezența pe câmpul de joc global. Uniunea Europeană s-a găsit, dintr-odată, În mijlocul unui vârtej de forțe În competiție care luptau pentru putere și recunoaștere, fiecare cu o agendă proprie și resurse proprii pentru a-și atinge țelurile, dar nici una
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să fie îmbogățit cu texte noi pentru celebrarea sărbătorilor și a sfinților locali. Trebuie ținut cont, apoi, și de faptul că, între secolele VII și VIII, mulți papi au fost de origine greacă sau sirobizantină: influența lor s-a făcut simțită în anumite părți ale cultului. În această perioadă, dacă nu chiar în epoca pregregoriană, au fost introduse responsoriile din Săptămâna Sfântă și antifonele din grupul hodie, de origine orientală. Binecuvântarea și procesiunea din Duminica Floriilor arată clar influența orientală; Adorația
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și de centralizare din partea Romei, ceea ce a dus la o stagnare rituală și la folosirea strictă a limbii latine, ca mijloc de unitate și integritate, ca scut de apărare în același timp împotriva limbilor naționale, care începeau să-și facă simțită prezența. La sărăcia spirituală a vieții religioase și, deci, liturgice, a contribuit și cimentarea legăturilor Bisericii cu puterea temporală și identificarea înaltului cler cu pătura nobiliară. Muzica, în acest context, a cunoscut o evoluție importantă. În cadrul funcțiunilor religioase, a cucerit
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]