3,065 matches
-
calendarului chinezesc, anul 1940 - ce deschide magica epocă a Cercului Literar de la Sibiu - a fost chiar un an al Dragonului! Sunt însă convins că Negoițescu ar fi revenit, pe parcurs, asupra „dragonilor“ ce-i străjuiesc Autobiografia. Căci sugestii ținând de simbolismul universal planează peste întreaga lui confesiune. Un cuplu de dragoni care se mușcă reciproc ori un dragon ce își devorează coada simbolizează conflictul, urmat de conciliere, dintre două impulsuri contrare ale inconștientului. Iar pentru Jung - atât de bine cunoscut de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a demonstrat interes pentru modul în care este reflectată lumea, pentru cunoașterea celor care o reflectă, pentru felul în care și cu ce mijloace, este ea reflectată. O serie de dovezi nescrise și scrise, gravuri și desene magice, completate de simbolismul arhaic al ritualurilor diverselor popoare, cu datare încă, preistorică și istorică, îndepărtată stau mărturie pentru interesul dovedit de om față de cunoașterea sufletului său, față de descoperirea identității sale religioase, diferențiate în raport cu cea a animalelor. Pentru animale, (ca și în cazul oamenilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemenea unor forțe abstracte ale Atotputernicului. Ansamblul acestor puteri formează un tot, guvernat de Logos, care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie legică naturală, cu care se completează cartea Genezei, unde completează trinitatea. El credea că astrele cerești sunt ființe, că influența
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prioritate avizați față de medic în materia abordării unor aspecte ale spiritualității dereglate. Această concluzie a lui a fost sursă de neînțelegeri, de critici la adresa empirismului său, deși aceasta n-a fost decât o încercare de a atrage atenția asupra rolului simbolismului în raport cu mecanismele aflate în abisurile inconștiente. Psihanaliza lui Jung a dovedit un spirit larg enciclopedist, cu influență puternică în caracterologice, grafologie și psihosomatică. Studiile sale au penetrat puternic în domeniul mitologiei, în fenomenologia sacrului, în diverse domenii ale teologiei. Ele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Doliul și raporturile acestuia cu stările maniaco-depresive, care a apărut în anul 1940. În studiile sale Melanie Klein a deschis multe fronturi de lucru inedite și interesante. Ea formulează problema însemnătății jocului, a fantasmelor sexuale, pe cea a masturbării, a simbolismului acestora, a etapelor numeroase pe care le parcurg copiii în maturizarea lor sexuală, organică și comportamentală. 3. Școala newyorkeză S-a amorsat începând din anul 1909, după prima vizită a lui Freud în SUA, o deplasare susținută de E. Jones
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceeași colecție: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute. Sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan, Logică și filosofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13. I. Saizu & Al. Tacu, Europa economică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adecvat privite, ar putea deveni îndemn, suport, problemă mobilizatoare pentru drumul spiritual. Voi vorbi mereu despre spectacolul epocii noastre, deoarece critica lumii moderne are în vedere cadrul mental și social în care ne mișcăm, faptul că el nu mai oferă simbolism anagogic, disciplină și tehnici de înaintare, ordine verticală luminată de transcendent. E vorba așadar despre un mediu civilizațional și despre definiția pe care acesta o dă ființei umane. Dar e de la sine înțeles că umanitatea profundă a omului nu ține
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul său se înrudea cu lumina ; risca să ingurgiteze carne de om, în simbolism pitagoreic, cînd mînca bob. Ierburile, de la văpaia aromatelor la grînele hrănitoare și la umeda lăptucă, participau la jocul acelorași elemente din care era alcătuit și el. Corpul omenesc împărțea hrana sacrificială cu zeii, putea deveni trup de cerb ori trunchi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
greacă antică, pentru care cosmosul este co etern cu principiul său, privilegiază o transcendență de tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mult din potențialul de totalitate pus în tine. * Pentru mentalitatea modelată de concepția antico-medievală despre univers, tezele științifice ale Noii Cosmologii au constituit, se știe, un cutremur ucigător. Faptul că Pămîntul își pierdea stabilitatea și poziția centrală în cosmos ruina simbolismul natural, aparent obiectiv, al poziției calitative centrale pe care omul o ocupă în lume ; revolta sentimentul natural al individului și al instituțiilor creștine de a se afla în centrul universului. Lumea se dezagregase : toată e bucăți, orice coerență s a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sentimentul natural al individului și al instituțiilor creștine de a se afla în centrul universului. Lumea se dezagregase : toată e bucăți, orice coerență s a pierdut ; orice raport just, orice relație . Totuși, viziunea metafizică ce ar fi permis trecerea de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al instituțiilor creștine de a se afla în centrul universului. Lumea se dezagregase : toată e bucăți, orice coerență s a pierdut ; orice raport just, orice relație . Totuși, viziunea metafizică ce ar fi permis trecerea de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei in divinis. Ca atare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de sus și unul de mai jos ; unul este al vieții, altul este al morții, iar cel care nu îi deosebește aduce moarte asupra sa în această lume și nu are parte de lumea ce va să vină. Asupra bogatului simbolism al arborelui, vezi René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul L'Arbre du Milieu. Nici Dante nu e în stare să relateze simetriile între peisajul cosmic și peisajul sferei cerești decît după ce a suportat interior o răsucire a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
El le susține pe toate de departe cu privirea sa, dîndu-le o convergență discretă, de profunzime, spre Sine însuși, fără a știrbi în vreun fel libertatea ființelor particulare. Situarea nordică pe care Cusanus o dă imaginii Atotvăzătorului întărește de altfel simbolismul ei polar. Or, modul de prezență al transcendenței în societățile actuale poate sugera ceva din condiția ei polară. Pe scena noastră publică, absolutul divin nu mai e asociat cu puterea, fie că e vorba de puterea politică sau de puterea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aspect apofatic al revelației rămîne mereu prezent în miezul unei tradiții spirituale, că el e mereu reamintit, tematizat, trăit în cadrul tradiției respective, menținîndu-și tensiunea imaginile cu privirea atotdirecționată, pe cea a Săgetătorului din Zodiacul Nürenbergului, Cusanus face implicit referință la simbolismul cosmologic și ne îngăduie astfel să considerăm poziția nordică drept emblemă a polului, punct ceresc imobil care susține rotirea universului. Imaginea Atotvăzătorului are exact același statut. Situarea nordică i se potrivește pe deplin, de vreme ce, prin mișcarea imobilă a ochilor săi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare cu creatura, atribuindu-i trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar prin adevărul transfigurator pe care îl radiază, e respectată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît e mai mare distanța dintre simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire, atunci într-adevăr modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a lungul acestui eseu, am invocat gînditori pentru care modernitatea tîrzie poate fi un teren unde raportarea la transcendență, calitatea itinerantă a credinței, libertatea ei față de obiectivări au șansa să fie puse la încercare. Există situații civilizaționale de inflație a simbolismului religios, cînd el poate deveni contraproductiv, provocînd plictisul și, în cele din urmă, abandonul sau asociindu-se, dimpotrivă, cu fanatismul literalist. Sfîrșitul Evului Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
situații civilizaționale de inflație a simbolismului religios, cînd el poate deveni contraproductiv, provocînd plictisul și, în cele din urmă, abandonul sau asociindu-se, dimpotrivă, cu fanatismul literalist. Sfîrșitul Evului Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la îndemînă, aplicat cu o mecanică virtuozitate chiar pe aspectele cele mai plate, mai triviale sau mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a sufletului individual. Etica faptei creatoare de istorie, dezbaterile conștiinței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a sufletului individual. Etica faptei creatoare de istorie, dezbaterile conștiinței, raportarea încrezătoare sau melancolică la rațiunea omenească au devenit domeniul unde simbolismul își înscria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a sufletului individual. Etica faptei creatoare de istorie, dezbaterile conștiinței, raportarea încrezătoare sau melancolică la rațiunea omenească au devenit domeniul unde simbolismul își înscria sensurile. Dar, înscrise în efortul de a modela istoria, viața socială și sufletul individual, sensurile simbolice au tins din ce în ce mai mult să se lipească de nivelul unde se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să se lipească de nivelul unde se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de întoarcere a actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din frumoasa carte a lui Daniel Ménager, aș spune că îngerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]