6,398 matches
-
funcționarea tradițională a societății japoneze. Expunerea SECI de către creatorul lui este impregnată de ADN-ul acestuia. Spiralele cunoașterii Diferitele momente ale kata nu trebuie considerate Într-unmod etanș, ele se amorsează unele pe altele În cadrul succesiunii În care se Înscriu. Manifestarea socializării (S) produce În germene exteriorizarea (E) cunoștinței tacite, care antrenează combinarea sa (C) cu cunoștințele explicite existente, ce se interiorizează (I) apoi În indivizi și În practicile colective. Cunoașterea este rezultatul unui proces care se inițiază pornind de la ceea ce individul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
elibereze de gravitația În care le Închid indivizii, care, simțindu-se În siguranță, sunt În stare să se exprime. Crearea de cunoaștere nu se decretează, chiar dacă, odată condițiile Întrunite și practicile instalate, ea se poate traduce sub forma unui slogan. Socializarea corespunde unei faze În care tacitul se degajă din Învelișul său invizibil și personalizat. E bine să se menajeze partea sa de umbră și de imprecizie, de yin, fiindcă ea constituie adevărata sursă a unei cunoștințe ce va deveni clară
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și favorizate condițiile mutației sale. Această primă fază informală presupune existența unei empatii indispensabile unei intersubiectivități ce nu trece prin cuvinte, ci prin emoții, sentimente, ritmuri, valori, o viziune Împărtășită sau autenticitatea atenției față de alteritate. În cadrul unui spațiu existențial (ba), socializarea se manifestă sub forma unei experiențe fizice Împărtășite, ce mobilizează toate capacitățile indivizilor. Această primă fază silențioasă creează condițiile formulării cunoștințelor, ale exteriorizării lor, adică ale vieții lor În acest spațiu intermediar, in-between, cuprinzător și dinamic reprezentat de relați. Tacitul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tacită, integrată și interiorizată, Înscriindu-se În patrimoniul indivizilor și al organizației. Reluând cele patru faze ale kata, putem analiza formele și manifestările ba-ului În cursul acestor momente diferite. El se prezintă mai Întâi ca o condiție de emergență (socializarea), spațiu de dialog și de formalizare (exteriorizarea), loc de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru a se interioriza apoi din nou În individ. Ba-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt transmise cu ocazia socializării capacităților și a cunoștințelor indivizilor. Așa cum subliniază Nonaka, e nevoie aici de atenție, de dragoste, de Încredere și de responsabilitate. Acestei dimensiuni interindividuale i se adaugă una colectivă, În care sunt transmise practicile, valorile, cultura și climatul sunt Împărtășite Într-
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
salariații nu mai au birouri fixe. Mobilitatea cotidiană internă favorizează Întâlnirile Între profiluri diferite, amestecă sectoare, departamente și subculturi care se recunosc și Învață unele de la altele, În loc să se Închisteze În rutine protectoare detașate de ansamblu. Renunțarea la hârtie favorizează socializarea cunoștinței tacite, integrează dimensiunea colectivă În spiritul fiecăruia, Întrucât informațiile sunt formatate pentru a fi accesibile și utilizabile de către toți. „Zero hârtie” consolidează bazele cunoștințelor, creierul colectiv, ceea ce presupune o reală asumare a proiectului global. Aceste mari orientări strategice sunt
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Naka Division Organizarea diviziei se structurează În jurul ideii de „a gândi Împreună Într-un spațiu deschis”. Organizarea spațială a clădirii principale a Companiei Hitachi Naka Division din Mito reia modelul SECI al lui Nonaka până Într-atât Încât spațiile de socializare (S), de exteriorizare (E), de combinare (C) și de interiorizare (I) sunt vizualizate aici pe solul și În amenajarea birourilor. Înainte, organizarea era imobilă, compartimentată și totul se ordona În jurul necesității exclusive a sarcinilor de Îndeplinit (to get things done
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
teoriile lui Nonaka, Fujitsu pleacă de la constatarea potrivit căreia cunoștințele se creează la bază; ele sunt produsul abilităților operaționale și relaționale cotidiene, dar absența formalizării limitează captarea lor. La origine, cunoștințele sunt invizibile și diseminate, fiind necesară crearea condițiilor favorabile socializării lor, pentru a le repera și a le reuni. Managementul intermediar, prezent peste tot, asigură această funcție esențială la nivelul articulațiilor interne ale grupului. Reuniuni periodice vizează identificarea și promovarea celor mai bune practici. Aceasta presupune audieri regulate, evaluări constante
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
luni, grupul celor 24 a lucrat În sediul societății din Tokyo, străduindu-se să expliciteze acele abilități tacite ce-i diferențiau de agenții medicali din categoria medie. Acest interval corespunde celor două faze inițiale ale modelului SECI al lui Nonaka: socializarea (reunirea experților Într-un „borcan” timp de două luni) și exteriorizarea (formalizarea abilităților și a cunoștințelor tacite). Combinarea (C) a cunoștințelor formulate cu cele operaționale deja disponibile s-a operat Într-o a doua etapă, urmată de instalarea unui dispozitiv
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
unde societatea Încremenise În practici și obiceiuri ce nu mai fuseseră repuse În discuție. Îmbunătățirea concretă a rezultatelor sprijină demonstrația și Întărește adeziunea la program. Într-o situație periculoasă, Nippon Roche a imaginat și a experimentat un sistem de revelare (socializare), apoi de transmitere a cunoștințelor tacite (abilitate) pe care instruirile „abstracte” nu reușeau să le asigure până atunci și cu atât mai puțin formulele de instruire la distanță. Componenta interpersonală -intersubiectivă, cum ar spune Nonaka - a fost aici cu atât
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
esențială, ce trebuie să se articuleze cu competențele și orizonturile de cercetare ale grupului. Cunoștințele pe care le au despre bolile lor pacienții, familiile și diferiții actori din mediul lor sunt, inițial, de natură tacită, neformulată. Crearea de condiții favorabile socializării și externalizării lor trece prin stabilirea unui ba ce unește Eisai și bolnavii Într-un efort comun. Aici intervine metoda SECI a lui Nonaka. Empatia ține de faza inițială, În care cunoașterea tacită se manifestă Într-un climat de Încredere
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și obiect dispare Într-o mișcare orientată spre căutarea comunitară de soluții prin intermediul creării de cunoaștere. În cazul concret al fricii de endoscopie manifestată de pacienți, Eisai a aplicat modelul SECI În patru etape, elaborat de Nonaka. Faza inițială, de socializare (S) a unui prim ansamblu de cunoștințe tacite, s-a derulat Între medici, cercetători și psihologi, prin circularea internă a unui chestionar care a cules elemente de cunoaștere individuale și disparate. Externalizarea (E) acestor cunoștințe reunite a fost Însoțită de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
lucru deschis. Învățarea se bazează În proporție de 30% pe documente scrise, restul de 70% rezultând din relațiile interpersonale. Scântei de cunoaștere (knowledge sparks) apar atunci când diferite cunoștințe se amestecă și se confruntă. Visurile, dar și empatia ce trimite la socializare reprezintă condiții pentru ca această fuziune să se manifeste. Cunoașterea explicită este accesibilă pe intranet, În timp ce Împărtășirea celei tacite trece prin spații și momente comune (ba), iar aceste schimburi transversale permit crearea noilor cunoștințe. Totul Începe la nivelul persoanelor și se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
putea fi tradusă prin: Creez rețele, deci exist, referitor la acest subiect vezi lucrările lui Christian Marcon și Nicolas Moinet despre tematica strategiilor rețelelor, dintre care amintim Développez et activez vos réseaux relationnels, Dunod, Paris, 2004. Ca un spațiu de socializare (S), dar și de exteriorizare (E) În logica modelului SECI. Literal, „rezervor de gîndire”. Sintagma desemnează, În terminologia americană, grupuri de reflecție ce acționează prin intermediul studiilor și al recomandărilor. Întocmai ca În filozofia Hagakuré, vezi capitolul 1. Liderul KDI, Senior
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia: metodele activ-participativetc " b) Promovarea metodologiei centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia\: metodele activ‑participative" Contrar practicilor tradiționale amenințate să cadă fie Într-o individualizare excesivă a instruirii, fie Într-o socializare exagerată a Învățării, Învățământul modern caută să ajungă la Îmbinarea armonioasă a acestor două aspecte; să păstreze un echilibru Între munca individuală și lucrul În grup; să ajungă la o echilibrare rezonabilă a experiențelor dobândite individual cu cele câștigate În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
va fi susținut de constructivismul social, inițiativa individuală de spiritul de grup sau de echipă. Așa Încât evoluțiile metodologice merg, Într-o primă departajare, În direcția aprofundării diferențierii, individualizării și personalizării proceselor de instruire și, pe de altă parte, În direcția socializării acelorași procese, ceea ce lasă loc dezvoltării a două orientări metodologice distincte: - o metodologie centrată pe elev și pe propria-i acțiune, urmărindu-se promovarea așa-numitelor metode activ-participative și - o metodologie centrată pe grup, punându-se accentul În mod esențial
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
individului la viața socială. Folosirea armonioasă a acestor tipuri de metode, În care atât individul cât și colectivul sunt obiecte deinstrucție și educație, ar avea, după opinia lui René Hubert, să realizeze un echilibru progresiv Între individualizarea culturii intelectuale și socializarea acesteia. Contrar tendințelor și curentelor care au pus sau pun accentul fie pe o individualizare excesivă a Învățământului ruptă de viața colectivului, fie pe socializarea exagerată a muncii, cu disprețuirea individualității, noi considerăm că „socializarea” individului și „personalizarea” grupului sunt
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
după opinia lui René Hubert, să realizeze un echilibru progresiv Între individualizarea culturii intelectuale și socializarea acesteia. Contrar tendințelor și curentelor care au pus sau pun accentul fie pe o individualizare excesivă a Învățământului ruptă de viața colectivului, fie pe socializarea exagerată a muncii, cu disprețuirea individualității, noi considerăm că „socializarea” individului și „personalizarea” grupului sunt două laturi fundamentale și inseparabile ale unui singur proces dialectic reunit În cadrul instruirii (educației). Muncasocială, munca cu colectivul clasei va avea Încă vreme Îndelungată justificarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Între individualizarea culturii intelectuale și socializarea acesteia. Contrar tendințelor și curentelor care au pus sau pun accentul fie pe o individualizare excesivă a Învățământului ruptă de viața colectivului, fie pe socializarea exagerată a muncii, cu disprețuirea individualității, noi considerăm că „socializarea” individului și „personalizarea” grupului sunt două laturi fundamentale și inseparabile ale unui singur proces dialectic reunit În cadrul instruirii (educației). Muncasocială, munca cu colectivul clasei va avea Încă vreme Îndelungată justificarea sa, trebuind, pe viitor, să perfecționăm și să modernizăm și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un pic sfera să încercăm apropierea de gen prin abordarea socialului, a marii familii a Științelor sociale în care își are sălașul Și contabilitatea. „Ființa umană este un animal social” (Guiren, 2006). Conceptul de valoare constituie centrul procesului său de socializare. Socializarea este un proces prin care un individ, încă din copilărie, învață cunoștințe Și abilități de la alți membri ai comunității, le adaptează la conceptul său de valoare Și își stabilește stilul de acțiune asupra comunității. Prin urmare, o ființă umană
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pic sfera să încercăm apropierea de gen prin abordarea socialului, a marii familii a Științelor sociale în care își are sălașul Și contabilitatea. „Ființa umană este un animal social” (Guiren, 2006). Conceptul de valoare constituie centrul procesului său de socializare. Socializarea este un proces prin care un individ, încă din copilărie, învață cunoștințe Și abilități de la alți membri ai comunității, le adaptează la conceptul său de valoare Și își stabilește stilul de acțiune asupra comunității. Prin urmare, o ființă umană acționează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
sociale (vârstă, sex, IQ, origine socială, cultură etc.); - profesorii și administratorii - descriși de variabile profesionale și politice precum nivelul de instrucție, modul de recrutare, poziția în structura socială, orientările politice și sociale. În ceea ce privește ieșirile, ne interesează rezultatele funcționării mecanismelor de socializare și de selecție. Mai concret, pot fi obiect al preocupărilor de ordin sociologic probleme precum: - gradul de asimilare a cunoștințelor și deprinderilor; - reușita școlară; - efectele învățăturii asupra stilurilor de viață, comportamentului politic sau statutului social final. Ca aspecte specifice ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sau social (omogenitate etnică sau caracter multietnic) deoarece a devenit o caracteristică centrală a modelului occidental și, în consecință, mondial al statului națiune și a dezvoltării sale. Ca instituție, educația de masă occidentală implică următoarele caracteristici: 1. Este centrată pe socializarea indivizilor ca membri ai societății. 2. Aspiră la extinderea apartenenței la națiune a tuturor indivizilor din societate. 3. Articulează o viziune secularizată despre progres, în care acțiunea și împlinirea au loc în această lume, nu în una transcendentă. 4. Propune
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
manifeste. Funcțiile manifeste cele mai evidente ale școlii ar consta în transmiterea cunoașterii și alocarea statusurilor. Lynne Chisholm a analizat recent (apud Voicu, 2003) sistemele educaționale europene și a constatat un consens asupra a trei finalități universale ale educației formale: socializarea culturală comună a indivizilor ca instrument de menținere a coeziunii sociale, susținerea creșterii economice prin furnizarea de mână de lucru calificată și dezvoltarea individuală a beneficiarilor. Funcțiile latente, obiect al dezbaterilor sociologice, dar și politice sau economice, ar fi: transmiterea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din jurul introducerii modelului cosmologic creaționist în programele școlilor americane. Considerat neștiințific la un moment dat, creaționismul a fost eliminat din conținuturile transmise prin școala formală în urmă cu mai multe decenii. Anii ’80 au adus o revitalizare a ideii necesității socializării acestei paradigme, ecou al concepțiilor relativiste specifice noului curent postmodernist. Așa se face că, de pe la sfârșitul deceniului trecut, în școlile din anumite state americane se acordă același timp de predare pentru creaționism și evoluționism. Un studiu propriu (nepublicat) a arătat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]