12,660 matches
-
în timpul primului război mondial în capitala Ungariei. Urmează școala primară la Institutul „Notre Dame” din Timișoara, apoi tot aici Liceul „Carmen Sylva”, absolvit în 1934, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1934-1938). Își susține licența în sociologie (cu Dimitrie Gusti) și în filologie (germană și franceză). Căsătorită, în 1939, cu Mihai Șora, pleacă împreună la Paris, pentru continuarea studiilor, ca bursieri ai statului francez. În 1940 obține, la Sorbona, diploma în limba și literatura franceză, iar în timpul
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
interviuri incitante cu personalități de peste Prut, despre starea limbii, a literaturii și a statutului politic al Republicii Moldova, ca în Basarabia, prin vocile ei (1992). În calitate de cercetător specializat în istoria, politica și cultura sud-estului Europei, S. se îndreaptă spre istoria și sociologia literaturii, spre istoria și sociologia vieții intelectuale românești și sud-est europene: Ek otvăd Dunava, o colecție de documente din arhivele românești (1976), Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918 (1980), Bălgarskata emigrantska intelighentzia v Rumănia prez XIX vek (1982), Intelectuali din
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Prut, despre starea limbii, a literaturii și a statutului politic al Republicii Moldova, ca în Basarabia, prin vocile ei (1992). În calitate de cercetător specializat în istoria, politica și cultura sud-estului Europei, S. se îndreaptă spre istoria și sociologia literaturii, spre istoria și sociologia vieții intelectuale românești și sud-est europene: Ek otvăd Dunava, o colecție de documente din arhivele românești (1976), Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918 (1980), Bălgarskata emigrantska intelighentzia v Rumănia prez XIX vek (1982), Intelectuali din Balcani în România. Sec. XVII-XX
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Colaborarea pe plan internațional cu organizațiile similare din lumea liberă”. Comitetul de conducere e alcătuit din: președinte - monseniorul Octavian Bârlea, secretar general - Alexandru Gregorian, secretar - Mircea Popescu, casier - Teodor Onciulescu. Societatea este organizată pe secții: filologie, filosofie și teologie, istorie, sociologie, literatură și artă, economie, cu filiale în Italia, Germania, iar din 1964 și în Franța. Activitatea se desfășoară în ședințe de studii pe secțiuni, cicluri de conferințe, expoziții și concerte, în adunări generale și congrese internaționale. S.A.R. editează mai multe
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
lui Octavian Goga), Ion Clopoțel (Eugen Lovinescu și Nicolae Iorga), Ion Tomuța (Liviu Rebreanu), Horia Trandafir (Panait Istrati). Se includ în sumar și articole despre viața și opera unor scriitori reprezentativi ai literaturii universale, studii și eseuri de fenomenologie și sociologie culturală: Emil Isac, Contactul nostru literar și cultural cu Apusul, Radu Dragnea, Sărăcia actuală de realism, Ion Breazu, Problema literară a Ardealului în anul al zecelea ș.a. În câteva numere apar mărturii și documente. Lui Coriolan Suciu îi aparține articolul
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
texte critice dedicate de S. unor scriitori precum Ion Barbu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu - favoriți ai exegezelor autoarei, alături de Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale - și un grupaj de comentarii teoretice despre lectură, critica literară, sociologia literaturii, fenomenul modei literare etc. Se remarcă aici câteva interpretări ale unor poezii de Barbu, Arghezi, Voiculescu (unele reproduse in extenso, cu dorința, mărturisită în prefață, de a-l apropia pe cititor de text) și substanțialul studiu despre proza Hortensiei
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
prag, semnat de Gala Galaction, definește momentul apariției ca fiind anul „unor noi germinări literare în câmpul răvășit și răscolit cu fierul al vieții noastre românești”, când menirea unui scriitor este de a fi „un generos dascăl de istorie și sociologie”. Pe aceeași linie, L. Algazi va pleda în Profeții pentru „militantismul cultural”, împotriva diletantismului și a artei pentru artă. H. Sanielevici susține teoretic această orientare prin studiile Despre stil și Literatura viitorului, afirmând că simbolismul și decadentismul sunt expresia unei
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
psiho-moral al perversului, În care elementul central Îl reprezintă caracterul Eului personal. Acest portret al omului imoral a fost o temă extrem de dezbătută, de speculată, atât În psihologie, cât și În morală, dar În egală măsură și În literatură, istorie, sociologie, cultură etc. Nu lipsit de importanță este faptul că omul virtuos este văzut și Înțeles, valorizat, prin comparație cu omul pervers și invers. Ei, deși sunt tipuri antitetice, care se exclud reciproc, atât În plan sufletesc, cât și În plan
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
le raportează la presupuse tulburări somatice sau, uneori, chiar psihice. Ulterior, conceptul de patologie s-a extins. El a fost adoptat Întâi de cercetările privind tulburările de comportament, dificultățile de comunicare, tulburările de adaptare-integrare, făcându-și astfel intrarea și În sociologie. Patologia socială cuprinde conduitele deviante, aberante, sociopatiile, inadaptarea, dependența etc. În sfera pedagogiei, se constituie un sector similar, cuprinzând următoarele: dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trecut sau ca o Întoarcere către sine. Ea are, dimpotrivă, un caracter deschis, zgomotos, atunci când ia forma unor acte de violență sau de exaltare. Existenta unei patologii psihomorale este incontestabilă, dar ea face, din punct de vedere practic, fie obiectul sociologiei, fie al justiției. Acest aspect se datorează interpretării acestor tipuri de manifestare, În special a celor exterioare ca abateri de la norme, motiv pentru care ele sunt reprimate. Prevenirea lor se face prin educație, cultură, instrucție școlară, religie. Toate acestea demonstrează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
23. Damaye, H. Psychiatrie et civilisation. F. Alean, Paris, 1934. 24. De Beauvoir, S. La veillesse. Gallimard, Paris, 1970. 25. Delay, J. și Pichot, P. Abrege de psychologie. Masson, Paris, 1969. 26. Deploige, S. Le conflit de la morale et de la sociologie. Paris, 1927. 27. Dide, M. L’hysterie et l’evolution humaine. Flammarion, Paris, 1935. 28. Dubois, P. L’education de soi-meme. Masson, Paris, 1922. 29. Dupreel, E. Traite de morale. Voi. I-II. PU, Bruxellees, 1967. 30. Enăchescu, C. Tratat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În articole cu caracter teoretic a comentat câteva teze ale socialismului, susținând ideea revoluției, cât și pe cea a proprietății colective asupra mijloacelor de producție. Fiica lui S., Paulina, a fost mama poetului Miron Radu Paraschivescu. Meditații-eseu pe teme de sociologie, comentarii în jurul conceptelor de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă deterministă, dar și prin prisma unui umanitarism creștin, au fost adunate de S. în volumul Realități, apărut în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată
SCORŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
Corneliu Botez, Ion Catina. Revista era gândită ca o publicație „socialistă, ateistă, materialistă, realistă - în sfârșit, revoluționară în toate direcțiile”. Modelul, urmat îndeaproape, ca orientare și în organizare, a fost „Contemporanul”. Articolele din Ș.n. se referă la ateism, morală, sociologie, filologie, știință popularizată; s-a reluat, după „Contemporanul”, campania contra plagiatului și pentru emanciparea femeii. Profilul revistei a fost însă literar. Contribuția Ș.n. este legată îndeosebi de colaborarea lui G. Ibrăileanu. Cu titlul Note sau Din caiet, el publică
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
carte, Generație și cultură, îi apare în 1985. Colaborează la „Viața românească”, „Contemporanul”, „Manuscriptum”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Vatra”, „Adevărul literar și artistic” și la publicațiile academice „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista de filosofie”, „Revista română de sociologie”, „Sociologie românească”. Din 1996 coordonează seria „Etnos” a Editurii Albatros. Studiile interdisciplinare ale lui S. - circumscrise domeniului istoriei ideilor și, în special, ideii de națiune - abordează probleme referitoare la sociologia dezvoltării culturale (la Mihail Kogălniceanu), conceptul de gândire paradigmatică (la
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
Generație și cultură, îi apare în 1985. Colaborează la „Viața românească”, „Contemporanul”, „Manuscriptum”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Vatra”, „Adevărul literar și artistic” și la publicațiile academice „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista de filosofie”, „Revista română de sociologie”, „Sociologie românească”. Din 1996 coordonează seria „Etnos” a Editurii Albatros. Studiile interdisciplinare ale lui S. - circumscrise domeniului istoriei ideilor și, în special, ideii de națiune - abordează probleme referitoare la sociologia dezvoltării culturale (la Mihail Kogălniceanu), conceptul de gândire paradigmatică (la Mihai
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
istorie și teorie literară”, „Revista de filosofie”, „Revista română de sociologie”, „Sociologie românească”. Din 1996 coordonează seria „Etnos” a Editurii Albatros. Studiile interdisciplinare ale lui S. - circumscrise domeniului istoriei ideilor și, în special, ideii de națiune - abordează probleme referitoare la sociologia dezvoltării culturale (la Mihail Kogălniceanu), conceptul de gândire paradigmatică (la Mihai Eminescu), modernizarea culturală (la Titu Maiorescu), etnic (la C. Rădulescu-Motru), națiune (la Simion Mehedinți) sau la dimensiunea religioasă a națiunii (la Nichifor Crainic), revoluție (la Mihai Ralea), corectând înțelegerile
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
această privință. Alte cercetări se referă la lectura publică și, în genere, la receptarea cărții de cultură în diverse medii sociale. Astfel, susținute și de un corp de ediții elaborate după un program adecvat, scrierile lui S. pot fi anexate sociologiei literare, dar și istoriei literare, pe care le provoacă din perspectiva mereu fertilă a interdisciplinarității. SCRIERI: Generație și cultură, București, 1985; Lectura și biblioteca publică, București, 1991; Civilizație și națiune, București, 1996; Geneza modernă a ideii naționale, București, 2001; C.
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
la „Tribuna” în 1968, colaborând ulterior și la „Steaua”, „Transilvania”, „Echinox”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Primul volum, Progresii, îi apare în 1972. Este prezent, cu studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982) ș.a. Participă la revizuirea unei bibliografii adnotate, la care lucrase Iosif Pervain, Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840) (I-II, 1977-1983). Realizează, împreună cu Mariana
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Primul volum, Progresii, îi apare în 1972. Este prezent, cu studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982) ș.a. Participă la revizuirea unei bibliografii adnotate, la care lucrase Iosif Pervain, Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840) (I-II, 1977-1983). Realizează, împreună cu Mariana Vartic, antologiile Romanul românesc în interviuri (I-IV, 1985-1991) și Dramaturgia
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
de cultură”. Deși nu are un articol programatic, S. se vrea o publicație de orientare modernistă, începând cu prezentarea grafică și până la valorile literare promovate. Se dau pagini întregi cu versuri originale și traduceri, eseuri pe teme de filosofie și sociologie, informații despre viața literară și artistică (cronica aparițiilor editoriale și revuistice). Colaborează cu versuri Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Frunzetti, Simion Stolnicu, Radu Stanca, Ovid Caledoniu, Ilie Radu (sub pseudonimul Radu Miriade), Lucian Marinescu. Proza e semnată
SEMNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
autonomă ca esență și heteronomă ca inserție în social. Studiul Critica sociologică (1983) completează demonstrația riguroasă și uneori pedantă din lucrarea anterioară printr-o tentativă de a fixa statutul criticii sociologice cu obiect și metodologie specifice. Trasând distincțiile necesare în raport cu sociologia literaturii, critica literară sau filosofia socială, Ș. postulează legitimitatea unui demers critic ce vizează nu raportarea simplistă a operei la realitatea socială, ci analiza societății intrinseci a literaturii, înțeleasă ca formă esențializată a existenței sociale. Autorul își propune, de asemenea
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
interpretare apărute în presa de dinainte de 1989 și reunite în volumul Seminarii de teorie literară. Poezie, roman, critică (2001), unde alătură cronici de carte analizelor privitoare la versurile lui G. Coșbuc, Octavian Goga sau Vladimir Maiakovski și studiilor referitoare la sociologia romanului. SCRIERI: Literatură și societate. Repere pentru interpretarea sociologică a literaturii, București, 1982; Critica sociologică, București, 1983; Seminarii de teorie literară. Poezie, roman, critică, București, 2001. Repere bibliografice: Dumitru Radu Popa, „Literatură și societate”. „Critica sociologică”, TBR, 1983, 251; T.
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
București, 1982; Critica sociologică, București, 1983; Seminarii de teorie literară. Poezie, roman, critică, București, 2001. Repere bibliografice: Dumitru Radu Popa, „Literatură și societate”. „Critica sociologică”, TBR, 1983, 251; T. Grigore, „Literatură și societate”, R, 1983, 9; Adrian Marino, Critică și sociologie, TR, 1984, 5; Nicolae Manolescu, Posibilitatea criticii sociologice, RL, 1984, 7; Dumitru Micu, „Critica sociologică”, LL, 1984, 1; Dan Culcer, Despre posibilitatea unei critici sociologice, VTRA, 1985, 3; Micu, Ist. lit., 775-776; Popa, Ist. lit., II, 1167; Iulia Popovici, „Seminarii
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
Bulgakov, Guillaume Apollinaire, Tennessee Williams, Hugo von Hofmannsthal, Bertolt Brecht, William Saroyan, Jean Anouilh. Profilul cultural al publicației depășește o arie de interes strict literar, vizând completitudinea fenomenului artistic, cum demonstrează și numeroasele eseuri pe teme de lingvistică, filosofie, etnologie, sociologie, istorie, muzică, plastică, coregrafie, cinematografie, teatru, autorii selectați fiind Leonardo da Vinci, Friedrich Nietzsche, Sșren Kierkegaard, Roland Barthes, Benedetto Croce, José Ortega y Gasset, Ferdinand de Saussure, Martin Heidegger, John Ruskin, Henri Matisse. Documentul, mărturia, memorialistica, ce prezintă uneori prin
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
strigătura de nuntă, formulele de chemare, dialogurile, unele teme, motive, structuri. Scenariul nunții este interpretat pertinent, etosul și funcția lui modelatoare prezentate cu acuratețe, iar logosul specific supus unei lecturi moderne, care atestă și cunoașterea unor discipline înrudite, cum sunt sociologia, semiotica, psihologia. Cu volumul Dincoace de sacru, dincolo de profan (1994) Ș. se afirmă și mai pronunțat ca teoretician preocupat de definirea deschiderilor metodologice în cercetarea culturii populare, opțiunea sa declarată mergând spre perspectivarea antropologică a fenomenului cultural. Esențiale sunt, în
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]