3,805 matches
-
prelucrare, ce constă în sortarea documentelor pe categorii de operații (aprovizionare, livrare, documente de bancă, de casă sau operațiuni diverse). După sortare, aceste documente sunt exprimate în etalon monetar, mărimi cantitative (dacă este cazul), astfel încât să fie înregistrate ulterior în softul de contabilitate utilizat. Ultima etapă parcursă în cadrul prelucrării este aceea de cumulare a documentelor justificative în vederea obținerii documentelor centralizatoare. Verificarea are drept scop descoperirea eventualelor erori, acțiuni ilegale sau incorecte, asigurându-se astfel exactitatea și realitatea datelor înregistrate în contabilitate
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
26sa%3DN" INCLUDEPICTURE "http://tbn0.google.com/images?q=tbn:HMP19ttkrCKdcM:http://2004.njsummerreading.org/librarians/logs/compass 300dpi.jpg" \* MERGEFORMATINET Fig. 9 (Sursa: HYPERLINK "http://2004.njsummerreading.org/librarians/logs/index.php" \t " top" 2004.njsummerreading.org/.../logs/index.php) • Soft al minții umane. Folosind această metaforă Geert Hofstede definea cultura astfel: „Collective programming of the mind distinguishing the members of one group or category of people from another”. Autorul distinge trei niveluri ale programării: nivelul universal, moștenit aproape în întregime
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Autorul distinge trei niveluri ale programării: nivelul universal, moștenit aproape în întregime; nivelul personalității individuale, parțial moștenit, parțial învățat; nivelul cultural, învățat. În era computerelor, este o metaforă care se impune de la sine. Mintea umană este hard-ul; cultura este soft-ul, alcătuit din algoritmi. Mintea funcționează în conformitate cu programul care i-a fost introdus. Soft-ul este creat de oameni și tot de ei folosit. Tot astfel, cultura este creația unui grup de oameni, care „funcționează” în conformitate cu setul de reguli prescris
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individuale, parțial moștenit, parțial învățat; nivelul cultural, învățat. În era computerelor, este o metaforă care se impune de la sine. Mintea umană este hard-ul; cultura este soft-ul, alcătuit din algoritmi. Mintea funcționează în conformitate cu programul care i-a fost introdus. Soft-ul este creat de oameni și tot de ei folosit. Tot astfel, cultura este creația unui grup de oameni, care „funcționează” în conformitate cu setul de reguli prescris. Cultura este soluția oferită de un grup de indivizi în rezolvarea problemelor apărute într-
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și alocentrism; Stereotipurile culturale Kluckhohn și Strodtbeck Masculinitate Metaforele culturii: metafora păpușilor; metafora miturilor; metafora câmpului de forțe; metafora amalgamului, a bolului de salată, a borcanului cu bomboane; metafora organismului; metafora hărții mentale; metafora cutiei cu scule; metafora busolei; metafora softului minții umane; metafora icebergului; metafora cepei; Monochronism Orientare temporală; orientare temporală pe termen lung; orientare temporală pe termen scurt; Parametrii de variație culturală; individualism/colectivism; feminitate/masculinitate; distanță mare față de putere/distanță mică față de puteri; evitarea incertitudinii/acceptarea incertitudinii; orientare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de Medicină și Farmacie Iași și cu Centrul de Calcul al Universității). Din 1995, proiectele europene oferă posibilitatea marilor Biblioteci din țară; București, Iași, Cluj și cea a Facultății de Bibliologie și Știința informării (reînființată), de a se informatiza cu softul VUBIS. Astfel, de la 1 iunie 1995, catalogul tradițional pentru cărți este înghețat, prelucrarea se face informatizat pentru acest tip de documente, și ceva mai târziu și pentru periodice, tot în softul primit din partea Comunității Europene. Proiectul TEMPUS prin care s-
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
și Știința informării (reînființată), de a se informatiza cu softul VUBIS. Astfel, de la 1 iunie 1995, catalogul tradițional pentru cărți este înghețat, prelucrarea se face informatizat pentru acest tip de documente, și ceva mai târziu și pentru periodice, tot în softul primit din partea Comunității Europene. Proiectul TEMPUS prin care s-a informatizat biblioteca cu softul VUBIS, din cauza numărului foarte redus de utilizatori, nu permite desfășurarea întregii activității de bibliotecă. Din 1999, cu forțe financiare proprii, BCU Iași se reinformatizează cu softul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
iunie 1995, catalogul tradițional pentru cărți este înghețat, prelucrarea se face informatizat pentru acest tip de documente, și ceva mai târziu și pentru periodice, tot în softul primit din partea Comunității Europene. Proiectul TEMPUS prin care s-a informatizat biblioteca cu softul VUBIS, din cauza numărului foarte redus de utilizatori, nu permite desfășurarea întregii activității de bibliotecă. Din 1999, cu forțe financiare proprii, BCU Iași se reinformatizează cu softul integrat ALEPH, achiziționat de la firma Ex-LH din Budapesta, subsidiară a firmei EX-Libris, Israel(<footnote
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
softul primit din partea Comunității Europene. Proiectul TEMPUS prin care s-a informatizat biblioteca cu softul VUBIS, din cauza numărului foarte redus de utilizatori, nu permite desfășurarea întregii activității de bibliotecă. Din 1999, cu forțe financiare proprii, BCU Iași se reinformatizează cu softul integrat ALEPH, achiziționat de la firma Ex-LH din Budapesta, subsidiară a firmei EX-Libris, Israel(<footnote BONDOR, Elena: Ghidul de catalogare a monografiilor în Aleph o apariție necesară în: http://www.bcu iasi.ro/biblos/biblos 16/6 tendinte.pdf pp. 16-18
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
rețea în baza de date bibliografică proprie(<footnote DIACONESCU, Carmen: Sistemul informatic și fluxul informațional. Cazul Bibliotecii Centrale „Mihai Eminescu” Iași în: http://www.bcu iasi.ro/biblos/biblos 13/sistinf.pdf pp. 15-19. footnote>). Existența mai multor aplicații și softuri face ca același document, cu locații diferite, să se regăsească de mai multe ori descris în baza de date. De aceea s-a trecut la unificarea bazei de date, (un document cu aceleași date de apariție să aibă o singură
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
capitolelor din tratatele fundamentale • sistematic al materialelor de referință • evidența bibliografiilor întocmite la cerere • catalogul donațiilor Prelucrarea informatizată a documentelor permite regăsirea rapidă în OPAC (catalogul informatizat) a unui document. Modulul OPAC este, de fapt, un sistem de cataloage. Noul soft ALEPH permite descrierea tuturor tipurilor de documente existente în colecțiile bibliotecii. Participarea BCU Iași în proiectul NUSIDOC, cu o bază de peste 400.000 descrieri bibliografice, de formare a unui catalog național, universitar pentru informare-documentare, (RoLiNest) marchează o nouă etapă în
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
este singura bibliotecă din țară membră FID(IFLA) datorită relațiilor sale personale care au permis achitarea taxelor de membru de către scriitorii români din Apus • Se informatizează biblioteca (1995) printr-un proiect TEMPUS • Se reinformatizează biblioteca prin forțe proprii cu noul soft ALEPH (1999) • Se cablează cu fibră optică unitatea centrală cu filialele, dând astfel posibilitatea prelucrării partajate (1998) • Începe construcția unui nou depozit modern de carte echipat cu rafturi burduf • Din donațiile de carte străină (după 1990) sunt direcționate fonduri spre
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
au fost benefice bibliotecarilor români, oferind importante deschideri: • Șansa formării pentru o nouă lume cu o nouă cultură informațională (burse individuale pentru formare) • Informatizarea bibliotecilor ( BCU București, ClujNapoca și Iași, alături de noua reînființată Facultate de Bibliologie și Știința informării cu softul VUBIS) • Cablarea cu fibră optică a unității centrale cu filialele, permite prelucrarea partajată • Formarea în străinătate a unui mare număr de bibliotecari români, specializați pe diferite domenii de activitate modernizate sau deschideri spre altele noi care apar Alte realizări ale
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
cu filialele, permite prelucrarea partajată • Formarea în străinătate a unui mare număr de bibliotecari români, specializați pe diferite domenii de activitate modernizate sau deschideri spre altele noi care apar Alte realizări ale bibliotecii: • Reinformatizarea BCU Iași, prin forțe proprii, cu softul ALEPH • Accesul la Internet • Crearea paginii Web a bibliotecii: http://www.bcuiasi.ro • Înființarea primei liste de discuții a bibliotecarilor români, listă gestionată de BCU Iași : biblos@bcuiasi.ro • Participarea la seminarii internaționale și naționale cu noua problematică impusă de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Ziua a opta 221 Confuzie și tensiune, 223 • Vești bune pentru români, 223 • Euro și discursul demnității naționale, 223 • Prăbușirea băncilor, carnavalescul corupției, 225 • Re-logodna palatelor, 226 • Războiul presei: „În această meserie se mai și moare”, 229 • Democrații iliberale: dictatura soft, 231-232 • Interese colective, dar parțiale!, 233 • Oficializarea statutului „mafiotic”, 242 • Redefinirea priorităților internaționale, 242 • Cumetriile invizibile, 243 • Întâlniri de seară la Snagov, 243 • Zona-tampon strategică, 243 • Nu există America, există Americi, 244 • Europa cu mai multe viteze, 245 • America e
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fi vorba de niște afaceri personale, nu ar fi nici o problemă. Vladimir Tismăneanu: Ei privesc realitatea prin lentile ideologice, În pofida faptului că se spune mereu că În România ideologia a dispărut. Sigur că a dispărut În sensul hard, dar ideologie soft avem din plin. Sunt combinații baroce de reziduuri leniniste cu vestigii naționalist-populiste, cu un liberalism mai mult sau mai puțin pur, de vestimentație. Le avem În toate direcțiile. În discuția din vara anului 2003 cu Ion Iliescu, Îi reaminteam la
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
greu, am fost abandonați. Ziua a optatc "Ziua a opta" Confuzie și tensiune • Vești bune pentru români • Euro și discursul demnității naționale • Prăbușirea băncilor, carnavalescul corupției • Re-logodna palatelor • Războiul presei: „În această meserie se mai și moare” • Democrații iliberale: dictatura soft • Interese colective, dar parțiale! • Oficializarea statutului „mafiotic” • Redefinirea priorităților internaționale • Cumetriile invizibile • Întâlniri de seară la Snagov • Zona-tampon strategică • Nu există America, există Americi • Europa cu mai multe viteze • America e aproape un substantiv comun În România • Teoria urilor ancestrale
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ancestrale • Mesaje mixte: aberație și mister • Oroarea de alteritatetc " Confuzie și tensiune • Vești bune pentru români • Euro și discursul demnitĂȚii naționale • Prăbușirea băncilor, carnavalescul corupției • Re‑logodna palatelor • RĂzboiul presei \: „În această meserie se mai și moare” • Democrații iliberale \: dictatura soft • Interese colective, dar parțiale ! • Oficializarea statutului „mafiotic” • Redefinirea prioritĂȚilor internaționale • Cumetriile invizibile • Întâlniri de seară la Snagov • Zona‑tampon strategică • Nu există America, există Americi • Europa cu mai multe viteze • America e aproape un substantiv comun În România • Teoria urilor
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
instituții menite să păzească ordinea publică. După părerea mea, Într-o țară cu pretenții de democrație consolidată, ordinea publică include dreptul ziariștilor de a formula critici la adresa guvernanților, spre deosebire de o democratură sau o „dictablanda” (opusul lui „dictadura”). Mircea Mihăieș: Dictatură soft sau autoritarism. Vladimir Tismăneanu: A existat și o discuție În paginile lui Journal of Democracy pe această temă - doi autori au scris lucruri foarte interesante: Lucan Way, profesor la Universitatea Temple din Philadelphia, și un profesor de la Harvard, Steven Levitsky
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a unor computere performanțe, radiologia fiind cea care a beneficiat în domeniul medical în cea mai mare măsură de facilitățile ei. Informatică în radiodiagnostic constituie în zilele noastre o preocupare care antrenează o imensă armata de specialiști în hard și soft, si care pun astfel la dispoziția constructorilor de aparate radiologice sisteme sofisticate, care permit reducerea iradierii, a administrării unor substanțe de contrast și obținerea unor imagini de calitate deosebită, la prețuri de cost reduse. Aparatele radiologice la care au fost
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Valerian Stoicescu, Paralela 45, Pitești, 2007. Styron, William, Bezna vizibilă. Amintiri despre nebunie, trad. Mihnea Gafița, Art, București, 2007. Șolohov, Mihail, Soarta unui om, ESPLA Cartea Rusă, București, 1959. Taraborelli, J. Randy, Marilyn Monroe. Secrete, glorie și tragedie, trad. Graal Soft, Litera Internațional, București, 2009. Thiesse, Anne-Marie, Crearea identităților naționale în Europa (secolele XVIII-XX), Polirom, Iași, 2000. Țurcanu, Florin, Mircea Eliade prizonierul istoriei, trad. Monica Anghel și Drgoș Dodu, Humanitas, București, 2003. Ustariz, Reginaldo, Che Guevara. Viața unui mit, trad. Graal
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Litera Internațional, București, 2009. Thiesse, Anne-Marie, Crearea identităților naționale în Europa (secolele XVIII-XX), Polirom, Iași, 2000. Țurcanu, Florin, Mircea Eliade prizonierul istoriei, trad. Monica Anghel și Drgoș Dodu, Humanitas, București, 2003. Ustariz, Reginaldo, Che Guevara. Viața unui mit, trad. Graal Soft SRL, Litera Internațional, București, 2008. Verne, Jules, De la Pământ la Lună, trad. Aurora Gheorghiță, Editura Ion Creangă, București, 1990. Von Däniken, Erich, Amintiri despre viitor, trad. Gh. Doru și S. Stanciu, Editura Politică, București, 1970. Wells, Herbert George, Războiul lumilor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
factorii-cheie și de a înțelege relațiile de interdependență dintre ei, pentru a diagnostica și evalua problemele și situațiile cu care se confruntă; • capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma riscuri; • capacitatea de a utiliza echipamente informatice și softuri adecvate activității manageriale; • abilitatea de a comunica, de a lucra cu oamenii și de a-i înțelege; • abilitatea de a vedea organizația în toată complexitatea ei și de a sesiza relațiile și raporturile dintre subsistemele componente. În același timp, managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în procesul de comunicare din cadrul organizațiilor care oferă servicii educaționale sunt: • emițătorul - inițiatorul mesajului; • mesajul - care poate fi comunicat în forme verbale, nonverbale și paraverbale; • codul - sistemul de semne și simboluri utilizat în redactarea mesajului (literele unui alfabet, simboluri specifice, softuri lingvistice etc.); • canalul de transmitere a mesajului - căile utilizate pentru transmiterea mesajului, care în cadrul unei organizații pot fi: - canale formale sau oficiale; - canale informale sau neoficiale. Canalele de comunicare cele mai uzuale sunt: rapoarte, referate, rezoluții, circulare, note interne, scrisori
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
impactului negativ al unelor programe asupra comportamentului copiilor (aceștia fiind deseori foarte agresivi, ripostând violent, atât verbal cât și fizic) și a dezvoltării lor ulterioare; căutarea unor soluții de ameliorare a situațiilor conflictuale și de control a programelor; prezentarea unor softuri educaționale pentru copiii de vârstă școlară mică; Participanți: părinții, învățătoarea, psihologul sau consilierul școlar. 5. Formarea conduitei morale Obiective propuse: identificarea rolului familiei, școlii, bisericii, mijloacelor mass-media în formarea conduitei morale; evidențierea nevoii de modele comportamentale; discutarea unor modalități de
Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]