2,703 matches
-
la revoltă; un popor fericit se teme mai mult să-și piardă conducătorul, care este în același timp binefăcătorul lui, decît se poate teme Suveranul însuși că i-ar putea slăbi puterea. Olandezii nu s-ar fi revoltat niciodată împotriva spaniolilor dacă tirania acestora n-ar fi ajuns la un exces atît de evident, încît olandezii nu puteau deveni mai nenorociți decît erau deja. Regatul Neapole și cel al Siciliei au trecut de mai multe ori din mîinile spaniolilor într-ale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
niciodată împotriva spaniolilor dacă tirania acestora n-ar fi ajuns la un exces atît de evident, încît olandezii nu puteau deveni mai nenorociți decît erau deja. Regatul Neapole și cel al Siciliei au trecut de mai multe ori din mîinile spaniolilor într-ale împăratului și invers; cuceririle au fost întotdeauna foarte ușoare, deoarece și o dominație și cealaltă erau foarte apăsătoare, iar popoarele sperau mereu să aibă în noii stăpîni niște eliberatori. Ce diferență între acești napolitani și loreni! Cînd au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
alimentație, educație, dintre oameni impun o deosebire totală între modul lor de viață și de gîndire; de aici diferența dintre un călugăr italian și un chinez învățat. Temperamentul unui englez profund, dar ipohondru, este complet diferit de curajul orgolios al spaniolului. Un francez seamănă la fel de puțin cu un olandez precum vivacitatea unei maimuțe cu flegmatica broască țestoasă. Întotdeauna s-a remarcat la popoarele orientale spiritul conservator în privința practicilor și a vechilor obiceiuri, de care nu s-au îndepărtat aproape niciodată. Religia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fost executată asemănător, cu trupe din țări diferite, reunite prin alianțe; iar războiul din 1734, pe care Franța l-a început sub pretextul că susține drepturile regelui Poloniei, mereu ales și întruna detronat, a fost dus de francezi și de spaniolii care s-au alăturat Savoyarzilor. Ce mai rămîne din convingerea lui Machiavelli, după atîtea exemple, și la ce se reduce alegoria armelor lui Saul, pe care David le-a refuzat din pricina greutății lor, cînd trebuia să se lupte cu Goliat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vor fi obligați să studieze, în primul rînd, structura țării lor, pentru a ști care dintre aceste arte vor fi cele mai nimerite pentru a avea succes și, prin urmare, pe care trebuie să le încurajeze mai mult. Francezii și spaniolii și-au dat seama că ceea ce le lipsea mai mult era comerțul și s-au gîndit, din acest motiv, la o modalitate de a-l ruina pe cel al englezilor. Franța își va spori puterea mai mult decît ar face
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a doua, casa din Calle San Jeronimo bucurându-se de un renume bun, se mânca excelent și camerele nu costau prea mult. Toreadorul trebuie să lase impresia dacă nu de prosperitate, măcar de respectabilitate, asta pentru că În setul de valori spaniol aparențele și demnitatea sunt mai importante decât curajul, așa că toreadorii rămâneu la Luarca până la ultima pesetă. Nu se auzise vreodată ca vreun toreador să fi plecat din Luarca Într-un loc mai bun sau mai scump - un toreador de mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În cele ce vor urma. N-avea nici cea mai vagă idee despre cum trăiseră de fapt, și nici cum or să sfârșească n-avea să știe. Nici nu apucase să realizeze că toți or să sfârșească. Murise, așa cum spun spaniolii, plin de iluzii. Nu avusese când să le piardă, nu apucase nici măcar să-și spună ultima rugăciune. N-apucase nici să fie dezamăgit de filmul cu Greta Garbo, care, timp de o săptămână, dezamăgi tot Madridul. Kilimanjaro este un munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu există. Ba ezisă fiincă era, c-a învățat singur și autodidact spaniola de la un turc, așa cum germana o prinsese de la un franțuz de la mititica din Austria care o învățase de la un scoțian venit din Australia ca să-nvețe de la un spaniol franceza vorbită. Și? Și n-a învățat-o. Era greu de cap. îl ținea de sub barbă așa, ca matale, de teamă c-o să-i cadă pe jos. Da cu ce ocazie pe la noi? Io, dragă domnule, am fost trimis de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
titlul lui Iaru, Începuse interesant, Într-o fabrică cu un argou nefiresc de bine stăpînit, Însă la scena unde muncitoarele Își ridică bluzele și-i arată maistrului sînii În semn de protest, cum fac ele de obicei, Încă de pe vremea spaniolilor, am căzut pe gînduri. SÎnt trei perechi, adică șase sîni succesivi, patru-n dreapta și aproape doi În stînga. Am oprit brusc caseta ca să rămîn cu această imagine națională pe retină. Am rămas cu ea pe retină, Însă am apreciat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
strălucitoare, expresive -, și Geraldine Chaplin, ce se mișcă printre coloane dorice și alină diferite idei grecești. În final, dragostea Învinge. Eric Roberts nu știu cine e. Assante Îl joacă pe Ulise. El pornește pe apă În direcția Ithaca, avîntîndu-și irevocabil figura de spaniol cu cioc necruțător spre regat și spre nevasta care coase. Nevastă spre care nu prea mai merita să se-ndrepte, marea fiind albastră și ea Îmbătrînită-n stand by, cu sînii atîrnați pe șolduri, deși Îi Împletea regelui un pulover credincioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Desigur, depinde Însă de perioada istorică. Cei din antichitate ar putea de exemplu Învăța de la noi principiul motorului de Dacie. Romanii-ar rămîne muți de Încîntare În fața unui simplu ștecăr. Nefericiții azteci ar deprinde arta de a conduce-un tab. Spaniolii ne-ar admira bauxita. Japonezii premedievali, cum se dezleagă un rebus. Romeo, cum să stai În balcon chiar atunci cînd se trage-n tine. Edison ar Învăța să vorbească la celular. Africanii n-ar Învăța nimic. În cvsidecedata Săptămîna, Oana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
chipul său, Încețoșîndu-i migdalele reci, amare”. Frumusețea acestei fraze unice te absolvă de orice comentariu despre migdale. Apropo de acest fruct cu sîmbure comestibil, Love-sexy-magazin ne anunță că țelina rămîne o speranță și „Casanova Își stimula apetitul sexual cu stridii, spaniolii cu momițe de taur, iar Ludovic al XIV-lea cu același tip de specialități, dar de berbec”. Reiese că și-l stimula cu stridii de berbec. Cel mai biblic titlu al săptămînii trecute a apărut În Evenimentul zilei: „Socrul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai bun de făcut decît să se scobească metafizic În nas, adîncit În blană, așteptînd să se lumineze și să fie Înjunghiat de fatalitate. Atunci la ce bun oaia? De ce balada se mai numește Miorița? Ce-ar face altcineva? Un spaniol, un englez, un francez i-ar provoca pe ăia la duel, chiar dacă sunt șanse mici de a Învinge. Un evreu i-ar trezi și ar Încerca o afacere, mă lăsați În viață, vă dau turma, da’ nu toată, să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Într-o asemenea Încăpere, poate puțin mai Încolo găsesc o doamnă liberă, măcar să-ntreb de preț, servicii, mersul vapoarelor. SÎnt tîrÎt Însă mai departe, să văd monumentele. În centru, catedrala O. L. Vrouw, 123 de metri Înălțime, secolul XVI, cînd spaniolii au distrus În mod firesc orașul ce și-a revenit abia peste două sute de ani. Biserica Saint Paul, primăria. Pe străduțele Înguste, deschise În microscopice piațete, se Înșiră restaurante cochete, cu prețuri inaccesibile. Casa lui Rubens. Închisă. Muzeul Groot. Deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
spus că erau Îmbrăcați bine. — Politica, zice Frankie. — O, da. Poate cred c-ai zis la poliție că te vezi cu băieții Ăia dimineață. — O, da. — Politică proastă. Bine că pleci. — Ți-au lăsat vreun mesaj? Îl Întreb pe puștiu’ spaniol. — Nu, răspunde el. Mi-au zis doar să-ți dau aia. Acu’ chiar că tre’ să plec. — Politică proastă. Foarte proastă, zice Frankie. Aveam toate actele pe care mi le dăduse agentul, așa că am plătit nota și am ieșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
luna asta și să se-ntoarcă acasă. Acu’ nu mai sînt buni de nimic. Rușii care au venit să facă demonstrații cînd au cumpărat Ăia din guvern tancurile erau perfecți. Da’ acum Îi retrag, ca să-i trimită-n China, cică. Spaniolii Ăștia noi, unii dintre ei sînt buni, alții nu. Ai nevoie de șase luni ca să pregătești un tanchist bun, vreau să zic care să știe cîte ceva. Și ca să fie capabil să-și dea seama de anumite lucruri și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fi mai bine să mergem. Înțelegi de ce vă urăsc? mă Întrebă extremadurianul. — Da, Înțeleg. — Bine, spuse Întinzîndu-mi mîna. Nu refuz să-ți strîng totuși mîna. Și să-ți urez mult noroc. — Și ție la fel. Și ca individ, și ca spaniol. L-am trezit pe colegul care filmase și am coborît culmea spre cartierul general. Acum se Întorceau toate tancurile și abia te mai auzeai de atîta zgomot. — Ai vorbit Întruna, cît am dormit? — Nu, am ascultat. — Și-ai auzit ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
era foarte frig. Și cum se ridica, am văzut că cineva scrisese pe el, mare, cu niște litere roșii - cu un ruj Împrumutat de undeva - ED E UN PĂDUCHI. Așa am mers mai multe zile, cu sloganul Ăla misterios pentru spanioli inscripționat pe geam. Probabil au crezut că-s inițialele vreunei organizații revoluționare olandezo-americane, ceva gen F.A.I. sau C.N.T. Și pe urmă a venit ziua aia cînd reprezentantul britanic al autorităților ne-a făcut să uităm ce se-ntîmplase În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
primul paznic, care părea ofuscat că Eduardo se purta civilizat și Îi stricase lui tot cheful. Nu-l lua În seamă, a continuat el, Îi place să facă glume pe socoteala ta, atâta tot. Avea un accent corcit, ceva Între spaniol și new-yorkez. Mi-a Întins un registru. Completează datele astea aici și-ț dau card provizoriu de acces, să te poți duci la etaj. Și zi-le acolo la resurse umane că-ț trebe card cu poză. Trebuie că Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
frenetice de publicul cunoscător. Cântărețul surâde galant în dreapta și în stânga, lumina se stinge, rămân numai câteva becuri albastre ― e romanța reveriei. Urmează altele, fiecare cu lumina ei. Apoi un chelner îi oferă o chitară, lăsată pe colțul pianului de un spaniol, se face lumină trandafirie și răsfățatul publicului se apropie de Nadina și cântă înfiorat cupletul amorului fără speranță. Aerul s-a îmbîcsit de fum și de aburi de vinuri grele. Ochii lucesc. Lumina albă tremură pe fețele obosite. Glasurile bâjbâie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
respectivă. Când Vika a scos exemplarul ei uzat bine de tot din geantă, eram deja duse. O să citesc rezumatul de pe site, anunță ea, despăturind o foaie printată. Toată lumea e gata? Am dat toate din cap. —Bine, auziți ce zice. „Milionarul spaniol Cesar Montarez o dorește pe Rosalind din clipa În care o vede; nu mai simțise niciodată ceva comparabil cu această atracție electrizantă. Dar Cesar nu respectă femeile ahtiate după bani - amantele și soțiile-trofeu. Rosalind e hotărâtă să nu devină nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
propun să măsoare atitudinile elevilor de liceu cu privire la uniforma școlară în instituțiile în care regulamentul prevedea purtarea acestora. Autorii au administrat "Chestionarul de măsurare a vestimentației și comportamentului" unui număr de 213 elevi, dintre care 95% erau afro- americani, 5% spanioli, iar distribuția în funcție de genul subiecților era aproximativ egală (F = 100; M = 113). Mai mult de jumătate dintre aceștia (60%) au declarat că introducerea uniformelor în școli este o consecință a comportamentului vestimentar inadecvat al elevilor în timpul orelor de curs. Aproximativ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sfârși în acea fază cu pierderea de către Rusia a roadelor politicii sale externe parafate la Unkiar Iskelessi. Momentul a descătușat din nou energiile pregătite să judece și să prevadă desfășurări cu implicații mondiale. Don Juan Donaso-Cortes, om politic și diplomat spaniol, scria în 1839, când mai era încă liberal, că Rusia va duce totdeauna război ca să învingă și ea va învinge ca să protejeze pe învinși; după victoria Rusiei urmează mai întâi protecția, care conduce apoi la moartea protejaților. Iakob Philipp Fallmerayer
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
46 3,38 1,87 1,63 1,18 0,62 Japonia Asia Caraibe Orientul Mijlociu Chină America Central? Africa Oceania 0,38 0,32 0,21 0,21 0,12 0,07 0,06 0,03 Limbile Englez? Francez? German? Spaniol? Italian? Rus? 79,17 5,93 3,19 2,14 2,09 1,57 Portughez? European? (altele) Japonez? Chinez? Arab? 0,36 4,56 0,18 0,06 0,01 Sursa: Current Sociology, 39(1), 1991, p. 14 �n sf
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a justifica legalitatea unor acțiuni politice și militare împotriva oamenilor de culoare. Povestirile dramatice despre femei albe răpite și violate de americanii băștinași erau pentru literatura colonialistă genuri standard, iar în timpul Războiului hispano-american, ziarele Hearst popularizau povestea despre răpirea de către spanioli a unei femei cubaneze cu pielea albă și deci din clasele de sus ale societății, povestire folosită ca pretext pentru intervenția Statelor Unite. John Gottlieb scria în ziarul The Progressive că: "Bush nu a folosit numai motivația violării granițelor ca justificare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]