11,560 matches
-
că urma să mă mut la ei, să fac școala acolo. Era vorba de liceu și facultate. Apoi, i-am vizitat noi, dar nici la opt ani, pe care îi aveam atunci, nu am reținut prea multe. Eram obosit și speriat de drumul lung și de orașul mare și frumos în care aveau o casă cu etaj și zid înalt la stradă, cu poartă mare de lemn sculptat în motive populare, peste care nu pătrundeau privirile în curtea curată și spațioasă
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
ce este bine să mănânce, cu ce să se ocupe spre a fi sănătos, care sunt deciziile juste pe care trebuie să le ia, cine îi sunt prieteni și cine dușmani. La început și-a imaginat diferitele fenomene care îl speriau ca fiind efectele unor entități mai puternice decât el . Nu există cultură, popor care să nu fi inventat un,, zeu,, pentru tot ce se întîmpla în vița lui și în zona în care el exista. De la un zeu al creației
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
lume. Ia,să tăceți din gură,că trebuie s-o ascult ! De fapt ,noi nu spusesem absolut nimic,situația în sine și privirea încruntată a doctoriței ne înghețau cuvintele în gât. Și după un minut ,îi pune eticheta. - Dumneata te sperii ușor de fel ? - Da ,sunt de felul meu cam panicoasă ! - Păi vezi că te-am ghicit ? N-are domnule nimic grav ,suferă doar de ipohondrie ! E ipohondră ! - Cum e , că n-am înțeles prea bine..... - Ipohondră frate,ce nu înțelegi
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
-mea, eu mor aici și voi credeți toate prostiile pe care vi le spun ? Mi-am imaginat și eu ceva frumos ,că tot spun doctorii ăștia că sufăr de ipohondrie. - Ptiu ,bătute-ar să te bată , că tare m-ai speriat ,răsuflă ăl bătrân un pic mai ușurat. - Să vezi ce-o să te mai sperii acuma ,că iar mă-nțeapă inima ! Din nou , „au,crau” , de nu știam ce să-i mai facem . Doar cu un extraveral am reușit s-o
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
Mi-am imaginat și eu ceva frumos ,că tot spun doctorii ăștia că sufăr de ipohondrie. - Ptiu ,bătute-ar să te bată , că tare m-ai speriat ,răsuflă ăl bătrân un pic mai ușurat. - Să vezi ce-o să te mai sperii acuma ,că iar mă-nțeapă inima ! Din nou , „au,crau” , de nu știam ce să-i mai facem . Doar cu un extraveral am reușit s-o adormim până la urmă. Săptămâna a trecut pe nesimțite ,dar ea era cu mult mai
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
la ușa mea și să mă dezlege de bătrânețe. Verdeața a cucerit natura, iar eu o să alung masca neputinței. (Părăsește ușa. Aleargă prin spatele altor uși și se transformă într-un tânăr plin de viață.) X: Ce nebunie! (Se retrage speriat spre valiza lui.) Bătrânul: Câtă fericire! Câtă verdeață! Câtă lumină! Câtă tinerețe! (Câteva raze de soare aleargă după el.) Soarele! Vrea să-mi usuce chipul și să îmbătrânesc iarăși. Să mă ascund. (Intră pe ușa verde și o închide în urma
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
și ceilalți, X se zbate și strigă. Omul cu sticla apare în cimitir.) D2: Încă un client. D3: Îl iau eu în primire. (Pornește în grabă spre Omul cu sticla, dar acesta fuge speriat. D3 se întoarce.) D5: S-a speriat de moarte. D1: Mai ușor că-și dă sufletul. (D6 încetează gâdilatul și ceilalți îi eliberează picioarele. X geme.) D7: Ochii, ochii lui sunt păcătoși. Au văzut multe. Ascund multe. Se apropie de ochii lui X spre a se răzbuna
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Columnei lui Traian din Roma unde Dacii sunt prezentați falnici și drepți sub căciulile lor ascuțite, într-atât că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat dimineața trecătorii care, adunându-se ca la o pomană (românească) se impacientau: „A coborât un Dac de pe columnă!” În cultura sa românul admite pe Azorel care, prins cu rața-n gură, se jură că nu fură. Neamțul „pedepsește” vulpea care
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
tu. Deschide cutia și ai să vezi. Când a primit în mână cutiuța de catifea albastră, nerăbdătoare, crezând că iar i-am luat ceva din aur, ca de obicei, dă să deschidă cutia și văzând pisicul în cutie s-a speriat așa de tare, încât a aruncat cutia cu pisic cu tot, crezând că-i șobolan și îi fac o glumă nesărată. Noroc că mă așteptam la această reacție și am întins mâna prinzând pisicul. - Doamnă, nu te supăra, dar nu
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul”. Corinteni 13:4-7 În contradicție cu aceasta, câți zic despre ei: nu ști cine sunt eu? Cine, daca nu un infatuat? Precum cei de la parlament ce și-au făcut nume de speriat, iar dacă ei nu respectă legile circulației spre exemplu, nimeni nu ar avea ce să-i întrebe pe ei...? Oricum, pe undeva au dreptate că de frustrare și vinovăție nu mai au cum să suscite iubire și au acolo în
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
la bătrânețe să fure un pachet de biscuiți din cauza faptului că prețurile creșteau zilnic, iar banii ce-i avea erau neînsemnați „Nu știa să mintă și să fure, a trăit în cinste din puțin / Și-au văzut-o că e speriată, parcă o muncea un gând străin / Nici n-au apucat s-o controleze, că s-a și predat ca într-un joc / Și înnebunită de durere a căzut și a murit pe loc.“ Versurile condamnă nedreptatea, pe cei care au
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
nu, ea nu e așa, dar nici nu poate să spună că e o ortodoxă prea dusă la biserică.. Ieri în loc să meargă la slujba de duminică a preferat o conferință pe teme de filosofie chineză, erau puțini oameni, s-au speriat de vremea rea de afară... Miriam este catolică, a fost cu ea o dată la catedrala și i-a plăcut totul slujba, orgă, dar s-a simțit că o trădătoare, nu era religia părinților ei, pe ei parcă îi trădă.. -Doamna
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
încă o trăiesc tata râde mama încropește un zâmbet frații mei apar de niciunde jucăm un joc absurd la finalul căruia fiecare stă singur într-o formă sau alta din care nu mai iese decât la ceasul amurgului să-și sperie visele fericiți cât trăiește un fulger aruncăm pe noi pielea obosită și întoarcem totul cu roțile în sus să găsim leac pentru singurătate stau și acum cu mâinile în jurul tălpilor măsor timpul parcurs nu privesc simt floarea soarelui cum îmi
MI-AM RĂZBUNAT TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383877_a_385206]
-
așa cum a fost și înghețata, potrivit aprecierilor făcute de Silvia și Dan. Am zăbovit ceva timp acolo, stând de vorbă. Era plăcut. Să nu uit însă, am avut și un moment pe care îl menționez nu numai pentru că m-am speriat destul de tare ci și din alt motiv. Am achitat nota de plată după ce am comandat a doua bere. Când am terminat de băut, am lăsat paharele pe masă, ne-am ridicat și am plecat repede deoarece se lăsase și mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
ajuns la Mănăstirea Sucevița pe neașteptate, când nici nu terminasem schimbul de impresii despre meșteșugul împestrițării ouălor, dar și despre prestația și atitudinea excelentă a doamna Letiția. Afară încă mai ploua puțin, cu picături mici, dar nu suficiente să ne sperie ori să ne anuleze vizita. Important este că, odată ajunși în curtea lăcașului de cult, care mă fascina cu a sa vechime impresionantă, ploaia a încetat definitiv. A fost, poate, un semn divin... M-am grăbit să cobor, să văd
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
m-a aranjat”, chiar dacă în tot acest timp, a râs permanent, acoperind toată gama de sunete posibile, neputându-se stăpâni. Am traversat curtea aproape în fugă, furișându-mă, să nu fiu recunoscut și am năvălit pe ușă intenționând să o sperii pe Silvia. Nu am reușit. A izbucnit în râs și m-a sărutat ca să-mi dovedească numai ea știe ce. Oricum, m-am liniștit. În jurul orei opt și jumătate, de afară au început să pătrundă pe fereastră mai multe voci
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
am băgat în inconștiența mea sub un jet de apă de la instalația de incendiu, să fiu ud peste tot. Și așa eram destul de ud. Când am ajuns aproape de navă, m-au văzut colegii ce lucrau la rașchetat și s-au speriat că eram umflat tot la față, iar sângele curgea șiroaie. Au anunțat imediat salvarea militară de la punctul medical din apropierea docului. Le-am spus la colegi că am vrut să trag de o schelă metalică s-o aduc lângă navă, ca să
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
avea curajul să spună adevărul, știind că-i așteptau zile bune de arest. Salvarea a venit destul de repede și m-a dus la policlinica militară, însă când au desfăcut pansamentul pus de cei de la punctual de prim ajutor, s-au speriat de ce au văzut și m-au urcat iar în salvare cu destinația Spitalul Militar Constanța, de unde doar ce plecasem cu 24 de ore mai înainte. Am ajuns repede. Pe mine nu mă durea atât de tare lovitura, încă eram încălzit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
acolo ca maistru la secția electrică. Șeful de echipaj, un sergent de prin București, a raportat dimineața comandantului de navă evenimentul, acestuia necăzându-i bine de loc ce s-a întâmplat, mai ales că eram în concediu medical. Era foarte speriat. Fiind prea exigent, echipajul nu-l prea simpatiza și de aceea se solidarizase cu mine și mai exagerau și ei accidentul. Bineînțeles că nu știa adevărul, altfel ar fi fost mai liniștit. Mă trimetea după externare direct la arest, și-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
mea, alteori singură, când ieșea de la muncă. Dacă întâlnirea cu fratele nu m-a marcat prea tare, chiar dacă îmi povestise cum apar în fapt, întâlnirea cu iubita mea devenea emoționantă. Ce va spune când mă va vedea desfigurat? Se va speria și ea sau nu? Oricum mai erau câteva zile până va veni să mă viziteze în prima duminică de la accident. Așa cum eram cu nările umplute cu pansamente, arătam exact ca un urangutan. La ochi aveam cearcăne și vânătăi violete, fața
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
în văzul tuturor puse să fie încuiat cu lacăte și lacăte și stătu așa zile și zile... Acum toți se convinseră că el nu putea să ajungă lângă fata care continua să îi vorbească în poiana cu miresme. ... Vestea o sperie tare pe făptuca singuratecă și cu gânduri curate ce își aștepta clipa de visare de pe deal ca pe energia ce îi da forța să străbată zilele grele. Ea fu văzută plecând într-o zi pe cărăruia numai de ea știută
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
îl pornești, ci cum trebuie să-l duci mai departe. Asta deoarece o armată, odată pusă în funcțiune, devine periculoasă dacă este lipsită de obiectul muncii. El însă era un om al stepelor, al spațiilor larg deschise și nu se speria de o asemenea eventualitate. Porni spre vest! Vestitele centre ale Buharei și Samarcandului își deschiseră porțile în fața lui ceea ce se dovedi a fi un lucru înțelept fiindcă el răsplăti fapta lor. Aurul se revărsă în aceste orașe, iar splendide monumente
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
mari de îndoială și risipă. Că am fost trist, de-atâtea ori, nu-mi pasă. Mi-aduc aminte doar de sărbători, când răsunau în inimă-mi viori și sufletu-mi era deschisă casă. Și cânt s-acopăr timpul care țipă speriat că la un nou drum mă aștern, iubind viața și-atunci când e infern, cumplit de scurtă și stereotipă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și cânt / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de
ŞI CÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384002_a_385331]
-
a oprit din elan. Efectiv el, un tip cu zece ani mai mare decât ea, se îndrăgostise de această ființă ca un licean și teama determinată de opunerea ei, și mai grav de respingere totală, îl descurajează, panicându-l. “Dacă o sperii își ia zborul și atunci voi suferi și mai mult. Să mai am puțină răbdare” se autoconsolează el. Dar un alt gând îl sâcâie “frate nici grăbit ca nebunul, dar nici răbdător ca idiotul...greu, complicat moment” proclamă el și
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în fiecare zi și nu te depărta de la calea lui Dumnezeu ci stai cu bărbăție și fără îndoială că îngerul tău păzitor va cinsti răbdarea ta... nimic nu se poate asemăna cu mila lui Dumnezeu, nimic nu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]