5,409 matches
-
să intre în casa lui“ (§ 398). Întrebarea cu privire la cel căruia i ar aparține casa de pe o pânză pictată ratează imediat orice sens potrivit. În alte cazuri, se consideră obiect ceea ce nu poate fi obiect, născânduse atunci nonsensuri naive, ca în spusa: „am o durere în suflet“. Să ne amintim însă un enunț banal: „Cezar APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 117 105. este strateg“, care, pentru Rudolf Carnap, ilustrează perfect ca tegoria propozițiilor cu sens. Ce am putea spune acum despre ea? Câtă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vorbește despre paradoxul clipei în experiența religioasă, consideră că acesta este un paradox quia absurdum.<ref id="124">Søren Kierkegaard, Fărâme filozofice, traducere din daneză de Adrian Arsinevici, Editura Symposion, Iași, 1994, p. 68. Va face trimitere la o celebră spusă atribuită o vreme lui Tertulian, credo quia absurdum, și deopotrivă la unele locuri biblice relevante în această privință.</ref> De această dată, absurdul survine ca limită APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 129 124. a celor cu sens. Transcende sfera comună a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
podul, pierzânduși atunci viața și cel care a avut în grijă construirea sa. Totul pare lipsit de sens, câtă vreme întâmplarea e străină sau potrivnică voinței omenești.<ref id="127">Rudolf Otto, Sacrul, ed. cit., pp. 96-97.</ref> Numai că spusele povestitorului ne fac atenți, în cele din urmă, la cu totul altceva: Când am ajuns la capătul podului, vântul aproape că încetase. Deasupra noastră cerul era albastru verzui și de o neliniștitoare luminozitate. În spatele nostru, asemeni unui mormânt deschis, se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
un „alături“ - lumea însăși infinită și inutilă. Iar când e vorba de inutilitatea lumii în întregul ei, te poți gândi, simplu, la gratuitatea frumoasă a celor ce nu țin de nici un calcul omenesc. Nu ar trebui căutate motivații ascunse celor spuse de Urmuz, să zicem voința de parodiere a noilor științe și filozofii. Sigur, ne putem gândi și la așa ceva, însă nu este decisiv în aceste pagini. Pur și simplu, cuvântul se vede liber și se bucură APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
seamă distincția pe care o face Coșeriu între desemnare, semnificație și sens, ce sar putea spune? Absurdul ar surveni la nivelul desemnării, ca incongruență totală între termeni („teorie gri“, „auriu verde“). La nivelul semnificației însă importă corectitudinea sau incorectitudinea celor spuse. Iar la nivelul sensului, adecvarea și inadecvarea lor. Ce rezultă de aici? Cele absurde nu sunt oricând și în orice privință inacceptabile. Unele propoziții (precum „cele cinci continente sunt patru“; „idei verzi și incolore dorm furios“), deși incongruente din punct
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
acest fel, o neutralizare a incongruenței ca atare. Propoziția absurdă în privința desemnării poate fi acceptabilă, absurditatea ei fiind neutralizată la nivelul sem nificației. Actul de neutralizare survine exact atunci când incongruența capătă o anume semnificație. Câtă vreme semnificația e posibilă, o spusă absurdă este acceptabilă. Mergând mai departe, cele incorecte la nivelul semnificației pot fi totuși acceptabile. De pildă, cineva își vorbește incorect propria limbă când se adresează unui străin. La fel și atunci când îi vorbește „simplu și pe înțeles“ unui copil
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Ar fi nu doar un eșec în privința desemnării, ci deopotrivă ceva lipsit de semnificație și de sens. De exemplu, când un fizician - care nu are deloc o dispoziție ludică sau poetică - îi spune altui fizician că aude griul teoriei sale. Spusa lui este absurdă (cel puțin prin secvența „griul teoriei“), lipsită de semnificație (căci nu transmite nici un conținut lingvistic) și lipsită de sens (căci nu face o glumă, nici nu oferă un exemplu de enunț fără sens). Ar putea fi acceptabilă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și în contexte aparte, ca atunci când cel căruia i se spune așa ceva consideră că este bine, din punct de vedere curativ, să fie rostite astfel de propoziții. În consecință, ascultă cu grijă și bunăvoință ceea ce spune colegul său. Sensul acelei spuse devine posibil în discursul celuilalt, fiind luată ca simptom și deopotrivă ca posibil mijloc de vindecare. Deficitul ei complet - în desemnare, semnificație și sens - pare să fie neutralizat întrun discurs străin. Cât privește posibilitatea exprimării simple și pure a celor
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
săl socotească átopos, nicicând la locul său. La fel sa spus însă și despre câțiva sceptici sau, puțin mai târziu, despre unii stoici și învățați creștini. Știm că lui Tertulian (cca 160-220), scriitor creștin din Cartagina, i sa atribuit o spusă care, după multe secole, a generat discuții nesfârșite: „Credo quia absurdum“ („Cred deoarece este absurd“). Între timp sa văzut că aceste cuvinte nui aparțin. Nu se știe precis cine lea rostit și nici cine i lea atribuit lui Tertulian. În
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cu adevărat credibile este ineptum și nu absurdum: „Et mortuus est dei filius: prorsus credibile est, quia ineptum est“ („Și Fiul lui Dumnezeu a murit; este cu totul de crezut, deoarece este nebunesc“). Dacă acela care a atribuit învățatului creștin spusa de mai sus a avut el însuși simțul celor paradoxale, atunci nu a procedat nepotrivit. Putea să citească și în acest fel secvența respectivă: „este cu totul de 146 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 145. 146. crezut, deoarece este absurd
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Pavel observase deja că taina Crucii, prilej de sminteală pentru iudei, este o nebunie pentru înțelepciunea greacă (I Cor. 1, 18-25). Tertulian sa lăsat purtat de efecte ora torice al căror ecou se mai aude și astăzi.“ Sunt redate imediat spusele învățatului creștin din Despre trupul lui Hristos, V, 4: „Fiul Domnului a fost răstignit, și nu mi e rușine de acest lucru, pentru că trebuie să ne fie rușine. Și este cu totul vrednic de crezare că Fiul Domnului a murit
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sensibil la contrastul uriaș dintre logică și viață, precum Miguel de Unamuno, poate afla bucurie în fața cuvintelor lui 148 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 148. Tertulian. Sentimentul tragic al vieții te poate aduce în acel loc în care o asemenea spusă vine să lumineze partea ascunsă a istoriei omenești. Sau partea obscură a scenei de teatru pe care lumea însăși o reprezintă, după cum lasă a se înțelege scriitorul spaniol. Absurdul pe carel invocă nu este cel la care se referă simțul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cei care cred prin nebunia pro po văduirii“ (1, 21). Se anunță aici un sens radical diferit al nebuniei, căci ea devine acum nebunie întru Hristos. Ter tulian regăsește aceste înțelesuri distincte ale termenului, in vo cândule în sprijinul celor spuse. Aș face observația că, în acest loc, el nu caută totuși să opună credința unora rațiunii logice a celorlalți. Pentru cel doritor să afle calea mântuirii, credința și rațiunea nu sunt în concurență PARADOX ȘI NONSENS 153 152. 153. de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
urmează a fi recunoscută nu doar sub motive retorice. Disputa cu Marcion justifică până la un punct sensul ei retoric. Însă această justificare va fi ea însăși depășită, dovadă fiind invocarea unor locuri precum cele din I Corinteni. Cu alte cuvinte, spusele sale sunt deopotrivă datate și nedatate. Sunt motivate retoric și, în același timp, dincolo de PARADOX ȘI NONSENS 155 această motivație. La fel și în legătură cu sensul unor termeni ce apar scandaloși în vorbirea lui Tertulian. Sensul necomun la care accede nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
mișcarea, deși contradictorie pentru mintea noastră, este nemijlocit reală. După ce ascultă ce spun ceilalți, deodată, „fără să scoată un cuvințel, se învârti doar, de câteva ori, în sus și în jos, lucru, după părerea mea, su ficient pentru a dezminți spusele acestora“<ref id="184">Søren Kierkegaard, Repetarea, ed. cit., p. 28. 185.</ref>. Gestul lui Diogene este surprinzător pentru cei de față. Nu vorbește, nu spune nimic, doar se plimbă prin fața celorlalți, lăsândui să înțeleagă singuri ce este de înțeles
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
își îndemnă calul cu călcâiele și, ținându-l la pas, se intră în luminiș. în spatele lui, Audbert simți cum se naște în el din nou acea neliniște ce îl chinuise încă de la începutul aventurii: după câte înțelesese până atunci, din spusele laconice ale lui Balamber, omul pe care să pregăteau să-l aștepte trebuia să fie un personaj de seamă din cercul lui Gundovek. Dar de ce - se întreba el - fusese ales un asemenea loc de întâlnire? Nu ar fi fost mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
deja de asasinarea lui Waldomar. — Da. Fiul lui cum e? Alpinianus scoase un suspin adânc. — A murit. Azi dimineață, în zori. A fost lovit de o săgeată în umăr, dar, căzând de pe cal, și-a frânt șira spinării și, după spusele medicilor, trupul lui era grav vătămat și pe dinăuntru. Am sperat cu toții că o să-și revină, dar nu s-a întâmplat așa. De altfel, când i-am văzut sosind ieri seară, nu mi-a venit să cred că sora lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cuvinte, căci nu era vreme de lungi conveniențe; un murmur de nerăbdare se auzea deja dinspre capii burgunzilor, care, era limpede, abia așteptau să audă mesajul romanului și să vadă adunarea luând o hotărâre. în vreme ce asculta, cu o expresie concentrată, spusele episcopului, lui Sebastianus nu-i scăpă schimbul de cuvinte dintre Gundovek și Chilperic, căruia era limpede că-i dădea anumite porunci. atunci când conducătorul burgund se întoarse din nou către el, înțelese că trebuia să încheie micul său dialog cu episcopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
un țărănoi, o râmă. E un nimeni, nimeni nu-l cunoaște! Totul e o înscenare infamă a porcului ăstuia de roman! Hotărât, cu mâna din nou pe mânerul săbiei, Sebastianus se întoarse spre Gundovek. — Eu ți-am făcut dovada celor spuse. Acum rămâne să hotărăști tu, dar nu am de gând să mă las insultat de acest ucigaș. Dezamăgit, îl văzu pe Gundovek șovăind iarăși; era încruntat și părea foarte concentrat pe un gând. Gualfard, spumegând de furie, se zbătea între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îndelung, lăsând să-i curgă cumis pe la colțurile gurii și pe piept. I-l aruncă înapoi și, ștergându-se cu dosul mâinii, se apropie din nou, clătinându-se din cauza piciorului rănit. — Ar trebui să-i dăm cele mai mari onoruri, spuse. Era un războinic minunat și era și... — Un mare prieten, completă cu tristețe Balamber, ridicându-se. — E ciudat, totuși, observă scutierul. Balamber se întoarse spre el. Privirea sa era ca de plumb. — Ce anume? întrebă ca năucit. E mort, Mandzuk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
urâtă și nu ți se potrivește deloc. Tu ești o femeie frumoasă. O femeie minunată. Ea, încremenită cu spatele lipit de palisadă, cu mâinile la spate și gura încă strânsă de mânie, ridică din umeri. Sebastianus zăbovi încă puțin. — Ei, spuse, șovăitor, atunci adio. — Adio, îi răspunse ea, scurt. Nu mai era nimic de spus. Se întoarse și o apucă, demoralizat, nemulțumit de sine, pe drumul pe care venise puțin mai înainte. Ba da: o merita din plin. Cum putuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ceva ordine prin părțile acelea, dar e clar că m-am înșelat. Eudoxiu și-a trimis acolo complicii ca să-i ridice pe toți spre a-i ajuta pe huni. Ba, poate s-a dus chiar el acolo. Cel puțin, după spusele lui Divicone, asta avea de gând să facă. El, în schimb - făcu din nou semn spre bagaud - cunoaște multă lume prin părțile acelea și are destulă trecere printre capii lor. Ar putea să stea de vorbă cu ei și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
făcu semn cu mâna că putea să vorbească. în timp ce Divicone se așeza în iarbă, încrucișând brațele peste genunchi, prefectul se duse cu calm până în mijlocul adunării. Atent să nu pară arogant și să nu lase să se vadă propriile nedumeriri, spuse ce trebuia să spună, vorbind despre promisiunile lui Etius: — Divicone are dreptate, invadatorul ce stă să sosească nu e ca toți ceilalți barbari care au trecut pe aici mai înainte: nu caută doar pradă, vrea să vă spulbere și lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că o amânare n-ar fi fost înțeleaptă. Momentul pentru a-l informa pe președinte era când el se afla aici, la fața locului, cu posibilitatea de a-l aduce pe domnul Craig în fața lui. Urmă o pauză, apoi cineva spuse: - Dacă-i făcut, e făcut. Apoi se auzi o bălmăjeală de voci, o discuție din care răzbăteau clar numai cuvinte răzlețe: - Marea lui fază... șansa finală... necesar să-l supunem la presiuni covârșitoare... să-și găsească calea de ieșire... fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
că n-am greșit lăsându-l să o verifice. - O, da, da, răspunse Craig absent. Continuă să meargă și se sui în mașină. Pe când pornea, mintea i se eliberă de noianul de gânduri care o invadaseră și se concentră asupra spuselor paznicului. După câteva momente, tot nu avea încă de ce să se mire în legătură cu ele. Dacă Jim Gregory decisese că mașina trebuia revizuită, atunci așa era. Clic! făcu mașina cincisprezece minute mai târziu. Zumzetul gros și continuu al motorului își schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]