144,572 matches
-
constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a regulii unanimității
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
comitetul de conducere al elevilor, reuniunile de familie, consiliul director al firmei sau al ONG-ului etc. Schimbarea regulilor de acțiune colectivă se va realiza la nivel constituțional, apelându-se la actele lor fundamentale: Constituția unui stat sau documentele de statut ale unei organizații. De fiecare dată când indivizii se regăsesc la nivelul regulilor de acțiune colectivă, aceștia construiesc un anumit tip de bunuri publice, în speță noi reguli operaționale de la uzul cărora nimeni din grup nu va putea fi exclus
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
România are înnăscută o preferință spre submediocritate, spre șmecherie ieftină și hoție, foarte păguboasă țării. De altfel, lipsa unor criterii de selecție în posturile-cheie, importante, este principala cauză a înapoierii României și a imposibilității noastre, a românilor, să ajungem la statutul de țară europeană. Dominația otomană și cea sovietică ne-au împins în afara țărilor avansate. Dar, ceea ce este foarte grav, și noi ne-am complăcut cu statutul de colonie, exportatoare de produse agricole. Numai că nici măcar în acest domeniu nu mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
principala cauză a înapoierii României și a imposibilității noastre, a românilor, să ajungem la statutul de țară europeană. Dominația otomană și cea sovietică ne-au împins în afara țărilor avansate. Dar, ceea ce este foarte grav, și noi ne-am complăcut cu statutul de colonie, exportatoare de produse agricole. Numai că nici măcar în acest domeniu nu mai suntem competitivi. Noi, românii, avem rezervate calificative care nu ne onorează, care mă fac să mă gândesc "că trebuie să facem CEVA". Din păcate, ce anume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
15 ani după marea victorie de la Mohács (1526);Provincia Temesvar (Timișoara), regiunea cucerită și organizată de Soliman Magnificul între anii 1541 1552; Provincia Egipt, cucerită în 1517, cuprinzând Africa de nord-est și care se va consolida într-un sultanat. Un statut deosebit aveau cele două orașe sacre ale arabilor, Mecca și Medina. Acestea erau scutite de plata impozitelor, trimițând numai ocazional sume de bani, pentru protejarea locurilor sacre. Expansiunea otomană se va accentua după 1520, când va veni în fruntea Imperiului
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
mai multor sate, în care unul deține un rol central - aici funcționând consiliul local și primăria. Satele din România spre deosebire de satele din Ungaria nu sunt independente din punct de vedere administrativ. între anii 2008 și 2011 cinci comune au obținut statutul de oraș, prin urmare în regiune se găsesc acum 53 orașe și 201 comune. Dintre județe, cele mai multe localități se găsesc pe teritoriul județului Bács-Kiskun, iar cele mai puține sunt în județul Csongrád. În Regiunea Vest există 323 localități (12 municipii
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Dintre județe, cele mai multe localități se găsesc pe teritoriul județului Bács-Kiskun, iar cele mai puține sunt în județul Csongrád. În Regiunea Vest există 323 localități (12 municipii, 30 de orașe și 281 de comune care au 1327 de sate), fiecare cu statut administrativ neschimbat în ultimii trei ani. Cele mai multe localități se regăsesc pe teritoriul județului Timiș (99 localități) și cele mai puține în județul Hunedoara (69 localități), acesta din urmă fiind însă și cel mai urbanizat județ din regiune având 14 orașe
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
trei ani. Cele mai multe localități se regăsesc pe teritoriul județului Timiș (99 localități) și cele mai puține în județul Hunedoara (69 localități), acesta din urmă fiind însă și cel mai urbanizat județ din regiune având 14 orașe dintre care 7 cu statut de municipiu. În localitățile din Regiunea Vest, numărul mediu de locuitori pe o localitate este de 5960 persoane, cu două persoane mai mult decât în 2008; numărul mediu al populației în Dél-Alföld este de 5116 persoane, cu 103 de persoane
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
sub 1000 de persoane.) În regiunea Dél-Alföld, pe lângă sporul natural și migrație, distribuirea populației pe medii de rezidență este determinată și de obținerea titlului de oraș a unui număr de localități. În 2011, în regiunea Dél-Alföld, 53 de localități aveau statut de oraș, ocupând astfel locul al doilea în rândul regiunilor cu cel mai mare grad de urbanizare din țară. Dintre orașe - Békéscsaba, Hódmezővásárhely, Kecskemét și Szeged - sunt municipii. În 2011 ponderea orășenilor era deja de 73% din totalul populației din
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de urbanizare din țară. Dintre orașe - Békéscsaba, Hódmezővásárhely, Kecskemét și Szeged - sunt municipii. În 2011 ponderea orășenilor era deja de 73% din totalul populației din regiune, astfel acest indicator a înregistrat o creștere de 3% față de anul 2008. Datorită atribuirii statutului de oraș, a intervenit o schimbare în clasamentul gradului de urbanizare față de anul 2008, atunci când în frunte se afla județul Csongrád. În 2011 primul loc este deja ocupat de județul Békés cu un procent al gradului de urbanizare de 75
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
deja ocupat de județul Békés cu un procent al gradului de urbanizare de 75,6%, fiind urmat de județul Csongrád cu 75,4%. În 2011 cea mai scăzută pondere a orășenilor (68%) se înregistrează în județul Bács-Kiskun. Recent au obținut statut de oraș localități cu 5000 și 10000 de locuitori (Medgyesegyháza și Újkígyós), prin urmare numărul mediu al populației urbane a scăzut, azi peste jumătate dintre orașe având mai puțin de zece mii de persoane. În regiunea Dél-Alföld se află Kecskemét și
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în 2011, însă în ciuda acestui fapt în anul 2011 rata de activitate se situa deasupra celei din Dél-Alföld, unde doar 61% din populație aparținea categoriei de persoane active din punct de vedere economic. În intervalul 2008-2011 numărul celor care aveau statut de angajat a scăzut în ambele regiuni, în 2011 în Regiunea Vest acest număr se apropia de 465 de mii, iar în Dél-Alföld de 351de mii de persoane. În ultimii trei ani, în privința structurii angajaților pe ramuri ale economiei, deși
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
mai mare valoare s-a înregistrat în județul Bács-Kiskun, dar chiar și în acest caz procentul angajaților în industrie și construcții a depășit cu puțin 1/3 din totalul angajaților, în comparație cu procentul de aproape 50% din județul Arad. Statutul de angajat este mai puțin specific sectorului agricol decât în cazul celorlalte ramuri ale economiei. Astfel, deși atât Dél-Alföld, cât și Regiunea Vest au un potențial agricol considerabil, în acest sector procentul angajaților este scăzut în ambele regiuni: asemănător situației
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
unei căsătorii. Conflictul dintre cele două niveluri a fost tranșat în favoarea obștii prin apariția unor mijloace alternative de protejare a averilor devălmașe. Pentru a se apăra de nebăștinași, obștea recurgea la procedee prin care conferea celor veniți din afară un statut inferior față de ceilalți membri. Neînzestrarea fetelor reprezenta o astfel de măsură de protecție, dat fiind că prin căsătoria acestora era permis accesul străinilor în comunitate. Înrudirea fictivă privea acele situații în care un nebăștinaș achiziționa terenuri de la un membru al
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
față de imigranți . Structura de conducere a obștii era colectivă. Fiind vorba despre comunități restrânse, se poate spune că funcționa o democrație directă informală, ușor gerontocratică. Cu alte cuvinte, regulile sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea), cutumiare și imprecise. Nu sunt notate alte reguli formale decât aceea de prezență. Când numărul prea mare de oameni făcea dificilă adunarea obștii, aceasta era separată pe coturi de sat. Când era necesară delegarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi fruntași) au un cuvânt mai greu, bazat pe credibilitate personală relativă la criteriile epocilor prin care a trecut aranjamentul și acționează ca lideri de opinie. Regula unanimității în luarea deciziilor subliniază „frăția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
independent față de influențele exogene; nimeni care să crească rezistența, respectiv să mențină reziliența sistemului, nimeni care să crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie și dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O existență permanentă a nivelului confederal ar fi permis poate acumularea resurselor necesare formării unei minime rezistențe pentru următoarele perioade. La nivel tipologic, aceasta este diferența fundamentală dintre obștea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a avut trei efecte importante care trebuie amintite: (a) a formalizat integrarea economică și instituțională în mediile naționale, separând componenta lor politică, de autoguvernare locală, care a fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care trebuie amintite: (a) a formalizat integrarea economică și instituțională în mediile naționale, separând componenta lor politică, de autoguvernare locală, care a fost preluată de primării, de cea economică, care a devenit o organizație economică; (b) a formalizat și conservat statutele acestora și (c) a instituționalizat conducerea obștilor. Între 1864 și 1910 se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lasă funcționarea sistemului în memoria socială. Din acest punct de vedere, în cazul studiat a fost esențial faptul că intenția și formularea Legii 1/2000 (Legea Lupu), precum și aplicarea acesteia au restituit exact forma desființată, fără modificări. Faptul că exact statutul desființat prin colectivizare a fost cel reactivat, a reprezentat cel mai important lucru din acest punct de vedere. Informația subiectivă conține în plus și informație de tip evaluativ. Aceasta constă în valori internalizate, atitudini și opinii referitoare la aranjament, la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe toată lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează granița naturală cu Serbia. Moldova-Nouă are o populație de peste 13.000 locuitori. Este unul dintre cele mai importante orașe ale județului. Este atestat prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș și are 3 localități în subordine administrativă( Măcești, Moldova- Veche și Moldovița). Moldova- Veche este localitate componentă a orașului Moldova-Nouă cu port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
prezență, este schizofrenia, boala spiri tuală. Prezența neantului, deci germenele schizofreniei, le purtăm cu toții în noi, dar nu ca pe o (aberantă) „amin tire“ a faptului că am veni din neant, ci pentru că între existență și neant sunt similitudini de statut: și existența, și neantul sunt moarte, lipsite de orice devenire. Ca om însă, nebunul nu greșește atunci când se crede Dumnezeu. Poate că ar trebui, fără a fi neapărat schizofrenici, să ne credem cu toții Dumnezeu. Ceva s-ar modifica în mintea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
care acesta se investește în destinul întreprinderii de producție literară. Nu are absolut nici un sens ideea naivă că un eventual proces al libertății spirituale, și mai cu seamă morale, a scriitorului ar ameliora starea de lucruri sau ar îndreptăți sacrificarea statutului de scriitor pentru cauza inutilului adevăr în problema libertății lui de expresie. Specimenul este pe de-a-ntregul aservit nu succesului (care ar trebui să fie inerent, dacă ceea ce scrie ar fi cu adevărat important sau măcar interesant), ci creditului care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]