38,669 matches
-
Au supraviețuit doar lupii bătrîni, incapabili să intre în luptă cu animalele furioase, și puii de lup cu mamele lor. Au scăpat nevătămați, căci animalele pădurii nu le doreau răul; căutaseră doar să trăiască cu toții sub același soare. S-au strîns laolaltă lupii rămași, ca să-și aline unul altuia rănile trupurilor și ale sufletelor pustiite. Și au înțeles. Începînd de atunci, urmau să împartă pe veci pădurea, leagănul înaintașilor lor, cu celelalte animale... CAPITOLUL 1 Lupino [i haita -L upino, Lupino
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să-ți perfecționezi tehnica împreună cu noi? Hait, asta nu, vere! Vînătoarea e o treabă de familie; înțelegi, dar, că nu putem împărtăși secretele strămoșilor noștri unui oarecare; așa ceva nu se face! Sau: Ce zici, vere, cît de mulți ne-am strîns aseară la masă? Într-o zi, s-ar putea să nu mai ajungă mîncarea și atunci unii vor trebui să se retragă! Sau: Păi de unde știi tu, Lupino, că vizuina asta e mai potrivită decît celelalte? Că doar n-ai
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Întîi a dat peste un arici. Vietate cu ochi mici și vedere limitată, țeposul i-a remarcat prezența doar cînd, apropiindu-se, i-a întîlnit privirea. Bună dimineața, ariciule! Asta a fost tot. Într-o singură secundă, ariciul s-a strîns ghem și s-a rostogolit în viteză de pe piatra pe care stătuse pînă atunci. "Altul care dispare", își spuse Lupino, ridicînd din umeri. Nu era deloc convins că un arici i-ar putea furniza informații prețioase, dar, cum nu avea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
acționa calculat. Se împingeau, se călcau în picioare... Iar ploaia, binecuvîntata ploaie, întîrzia să apară! În fața lui, o vietate se străduia să evadeze dintr-un cerc de foc. Fulgerul lovise de două ori, la mică distanță, astfel încît flăcările se strînseseră ca un laț în jurul nefericitului animal. Era atît de aproape de el! Prin ochiurile vîlvătăii, Lupino îi vedea neputința. Spre deosebire de toți ceilalți, vietatea nu se lăsase pradă disperării. Părea a încerca metodic toate posibilitățile de scăpare. Posibilități de scăpare? Era un
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
îndepărtez mai mult. Fusese o zi bună: găsisem, în cele din urmă, vînat bogat și mă întorceam împovărat și ostenit, dar fericit și nerăbdător să vă regăsesc. Dintr-o dată, ecoul mi-a adus la urechi strigătul mamei tale... Mi se strînge carnea pe mine cînd îmi amintesc urletul acela sfîșietor! Și crede-mă, fiule, că, în atîta amar de vreme, mi-a răsunat în suflet de mult mai multe ori decît și-ar putea cineva imagina... Am aruncat prada; am alergat
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
deconspire efectivul. Localizară ținta. Încă un ordin. Se împărțiră în două cete și o înconjurară. Se apropiau astfel, închizînd în mijloc, ca într-o capcană, adăpostul uman. Lupii captivi parcă înnebuniseră. Strigătele lor nu mai aveau coerență, și, pe măsură ce inamicii strîngeau cercul, se transformară în schelălăieli disperate. Atacatorii erau mulți și puternici, și aveau în priviri acel licăr de animal hotărît să-și ducă treaba pînă la capăt, indiferent de consecințe. Ca la comandă, captivii înțeleseră. Se lăsară la pămînt, tînguindu-se
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de decădere după construcția căii ferate Iași-Pașcani, care oferea posibilități de transport mult mai mari și mai rapide între capitala Moldovei și alte orașe situate pe magistrala de pe Culoarul Siretului sau în apropiere. După Constantin C. Giurescu, numele așezării este strâns legat de zona geografică foarte frumoasă în care a apărut, fiind înconjurat de păduri și dealuri acoperite cu flori, fînețe și vii. Treptat, arealul pădurilor s-a restrâns și doar numele târgului mai amintește de mediul natural plăcut de altădată
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
civil, rutier și feroviar). În mediul rural întreprinzătorii privați desfășoară activități exclusiv în comerț. În general sunt afaceri de familie în gestionarea cărora se implică ambii parteneri. În cadrul comunităților ruso-lipovenești, categoriile “lucrător pe cont propriu” și “lucrător familial nerenumerat” sunt strâns legate de agricultură, iar diferențele care apar între cele două grupe se datorează faptului că într-o gospodărie agricolă proprie, în general, capul familiei este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalți membri care lucrează în aceeași gospodărie sunt lucrători
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
chihlimbar sau sidef, iar la biserică mătănii )lestocica), confecționate din piele. În zilele de lucru femeile purtau fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din zefir, lungi, cu multe pliuri și culori diferite. Femeile măritate își țin părul strâns într-un coc acoperit cu o bonețică numită “chicika”, cusută cu mărgele și paiete pentru biserică și sărbători sau simplă, pentru zile obișnuite, peste care se pune baticul, iar fetele tinere își împletesc părul într-o coadă lungă, prinsă cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din piele și o haină lungă până aproape de gleznă numită bicheșca sau cufaica, obligatorie pentru toți bărbații care se duceau la biserică. Cămașa era purtată peste pantaloni și se lega la mijloc cu un brâu (pois). Obiceiurile Obiceiurile rușilor-lipoveni sunt strâns legate de sărbătorile religioase, care sunt decalate cu 13 zile, conform calendarului iulian. În strânsă legătură cu credința religioasă, rușii-lipoveni și-au păstrat obiceiul efectuării crucii în aproape orice lucru pe care îl fac. Paștele se sărbătorește în familie, se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
diurne (și nocturne!) de organe, celule și funcții (personale!), cărora li se spune, conform tradiției, viață. Ba, mai mult (nu cumva mai puțin?), viața mea, visul, dorința, idealul, mobilul moral-social individual... O mișcare mai iute sau mai leneșă, care a strâns între zbateri imperceptibile (sonor) de fluturi, să zicem Albilița, invadând livezi nevăzute, atâtea vorbe, frânturi de idei, exclamații repetate de generații, golite (și iar umplute!) de conținut ani și veacuri la rând (blestemul danaidelor?), dar cu atât mai prezente, presante
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nervii noștri întinși la maxim făceau să percepem exagerat și un simplu țârâit de greier? Pe măsură ce ne apropiem, pășim tot mai rar, aproape neauzit. Din spate se aude bine gâfâitul Unchiului. Însă cine mai are acum timp pentru el? Pușca strânsă în mâini este totul, nu avem ochi și urechi decât pentru pâlcul de cătină din față. Nu știu de ce îmi vine să cred că fiara așteaptă aici, la intrare în hotarele sale, și nu pitită pe undeva prin râpă, între
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
vârstă: a. Vârsta sugarului(de la naștere până la 12-14luni); b. Vârsta antepreșcolară(1-3 ani); c. Vârsta preșcolară(3-7 ani); d. Vârsta școlară(7-18 ani). În aceste perioade de vârstă există o legătură internă și anume aceea că fiecare etapă este strâns legată de cea anterioară și cuprinde premisele dezvoltării etapei următoare, iar succesiunea cronologică a vârstelor nu este la întâmplare deoarece unele trăsături dispar apoi apar altele noi care le iau locul, de asemenea nu se poate sări de la o
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
valoarea socială a activităților umane și prezintă contagiuni importante în conduita sa.Vârsta preșcolară este perioada când se câștigă și numeroase îndemânări, abilități, deprinderi de autoservire”(Ursula Șchiopu,1967, pp.139- 140). Interesele în această perioadă se dezvoltă în legătură strânsă cu celelalte procese și însușiri psihice ale copilului(cu atenția, memoria, voința). Atenția contribuie la formarea trebuinței de a cunoaște, a deprinderilor de orientare și investigație, de concentrare și percepere. De obicei în perioada preșcolară, trebuința de a cunoaște este
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
suc. Apoi, vizitatorii sunt invitați să participe la sceneta organizată de către cadrul didactic cu copii de la grădiniță. Spre final,după ce vor pleca vizitatorii, se va face invetarul dar și înregistrările vânzărilor și cheltuielilor de drum, astfel că banii vor fi strânși de o persoană nominalizată care va achiziționa cu aceștia diferite materiale pe care nu le au copiii, diferite obiecte de lucru, etc. Activitate extracurriculară “Târgul copiilor” Grup țintă: copiii din grădinițe Perioada derulării proiectului: Mai 2010/Iunie Propunător: Sîncu Mihaela
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
a vândut, ce s-a dăruit, ce produse avem și ce materiale să achiziționăm. Astfel se va face o listă cu toate materialele didactice pe care copiii din grupa pregătitoare doresc să le achiziționeze pentru a le folosi. Cu banii strânși din vânzări vom plăti transportul, iar cu restul banilor vom achiziționa produse din lista produselor care lipsesc din grupa noastră. Dacă această activitate a avut succes, o vom repeta, astfel poate vom crea și o mică asociație a copiilor din
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
Produsele le vom expune chiar în fața Mitropoliei, astfel credincioșii pot să admire chiar să cumpere diferite icoane, cruciulițe create de copiii. Vor fi așteptați și copiii, părinții, și toți cei care au fost invitați. La sfârșit vom pune toți banii strânși din vânzările efectuate în cutia specială creată de copiii iar a doua zi vom organiza un consiliu și vom hotărâ ce vom face cu banii. Concluzii Conceptul de dezvoltare a abilităților de întreprinzător la copiii preșcolari implică o studiere mai
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
dau. Eteeee... — Hai, Vetuță, nu te supăra acu’... Las că-ți iau io una până la urmă. — Iei pe dracu’, bombăni Vetuța ca pentru ea. Se însera. Din ferestrele blocului vecin, soarele țâșnea ca un foc vertical. Babele încetară cu troncănitul. Strânseră pulovărașele abia începute, căciulițele și ghemele și se porniră oftând reumatic spre lift. — Eh, zise una mai în putere fără a se adresa cuiva, lasă că-i și mâine o zi, de poimâine să nu mai vorbim... — Făi, Vetuță, se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
gânduri. Ce vorbe mai erau și astea? Treizeci de ani de căsnicie nu sunt tocmai ușor de trecut cu vederea. Cam sinistră gluma nevesti sii. Și-apoi, nu prea îi stătea ei în fire să se țină de șotii. Își strânse halatul în jurul taliei și se strecură în dormitor. Îl cam durea un picior. Probabil că amorțise în poziția șezut, cum îl furase somnul, atâtea ore. Ajunse în cameră și aprinse veioza de la capătul patului. Ia stai nițel! Noi nu avem
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
descurcat mai bine ca gunoierul Vasile. Căci acesta făcuse deja cu mintea un salt suplu și analitic care se soldase cu o durere bruscă în tâmple, dar care îl împinsese totuși în direcția corectă. Mai precis, spre chiuveta din baie. Strânse bărbătește robinetul de apă rece. De fapt, încercă, pentru că robinetul de apă rece, oricât te-ai fi străduit, mai mult nu putea fi învârtit în ruptul capului. Apa rece, acum o zeamă în care plu teau toate bunurile gunoierului Vasile
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
câte fire de păr are în cap. E clar, n-o să-ți spună niciodată, poți tu să te și tăvălești de ciudă și frustrare. N-o să-ți dezlege misterul chit că-l torturezi. Rânjești absent imaginându-ți cum l-ai strânge în menghină încet, încet, pas cu pas, sinistru, până i-ar da zeama prin piele... Te uiți la el încă o dată, n-ai nici o șansă să-l intimidezi. Fața lui nu exprimă nimic. Absolut nimic. Asta-i bună! Se scarpină
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
momentul să dai din tine tot ce ai mai exhibiționist. De mâine, bagă de seamă, e cazul să redevii un cetățean demn și auster, într-o lume concretă, în care tarabiștii s-au reîntors la zarzavaturile lor, magazinele și-au strâns inimioarele din vitrine, felicitările muzicale au deve nit afone, moderatorii nu se mai sărută în direct, florăresele nu te mai aleargă, și în care efuziunile sentimentale sunt taxate ca nepotrivite, desuete și, cel mai im por tant, de un înfiorător
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tenis cu piciorul și frunza. Printre dărâmături Răducu este cel mai fericit. — Uite, mă, am mai găsit un ban cu capul lu’ urâtu’ ăsta... Regele ăla... Colecționează monede. De fapt, el habar nu are ce face cu ele, pentru că le strânge pur și simplu într-o pușculiță-borcan, în care mamă-sa oricum nu are ce să-i pună. De multe ori nu are ce să i pună nici în farfurie. Și atunci lipsește nopțile. Mult. Și se întoarce întotdeauna obosită și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ar fi avut curajul să le povestească nimănui. De nevastă-sa să nu mai vorbim... Seara, când se întorcea de la birou, o găsea în capul străzii, aplecată pe geamul unei mașini oprite pe marginea șoselei sau aranjându-și sutienul care îi strângea sânii să-i crape și mai multe nu. Ba odată chiar a văzut-o suin du-se într-o dacie albastră și plecând în trombă. L-a cuprins un soi de nostalgie amestecată cu frustrare, apoi a dat uitării atât
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sinucidere, Melania putea măcar să stea liniștită că nu se va găsi într-o seară cu un cuțit de bucătărie împlântat în inimă sau cu un glonț înfipt în cap. Începu să se descotorosească de obiectele ei cele mai de preț strânse de-a lungul unei vieți, că ea ce să mai facă cu ele dacă tot se sinucide, ceea ce nu o împiedică să ascundă totuși, ca măsură extraordinară, obiectele contondente de prin casă într-o ladă bine pitită în debara. Totul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]