4,708 matches
-
fiind 13 iunie 1687. Anul următor, pe 11 august, Tofana, fiica lui Constantin Gheoca, dăruiește și ea un loc de prisacă din același sat, dar termenii folosiți sunt de mai mare interes pentru istorie, deoarece pun în evidență niște realități străvechi, ce merită să fie bine cunoscute și corect interpretate. Locul de prisacă se oferă „cu tot pomătul câtu va hi înpregiurul prisăcei și cu izvoarele de lângă prisaca și pădure pren pregiurul locului prisăcei și a pomătului, din marginea pomătului din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
margine în câmpu” (subl. n.). Observăm din textele documentare de mai sus cerința ca locul de prisacă să fie astfel ales încât să dispună de o bogată floră ca bază meliferă, respectiv pădurice, pomăt, apă. Denotă aceasta o veche și străveche îndeletnicire a localnicilor în domeniul stupăritului, meserie improprie nomadismului. Dar ceea ce frapează în contextul dat rezidă din noțiunile folosite pentru măsurarea locului destinat ființării prisăcii: „locul iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la stabilirea și vânzarea loturilor de pământ, deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești Diviziunea muncii între locuitorii așezărilor pe criteriul unei anumite îndeletniciri, având caracter cvasipermanent, trebuie să se fi produs din timpurile străvechi. Arheologii apreciază că, încă din epoca neolitică, se distinge un proces de specializare în domeniul activităților casnice și se ajunge la separarea dintre cultivatorii de plante și crescătorii de animale, pe de-o parte, și cei care aveau ca preocupare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diversitatea de forme și decorațiuni din culturile ce țin de domeniul vieții materiale și spirituale, toate acestea se constituie în argumente ce dovedesc existența și evoluția meseriilor și a meșteșugurilor de-a lungul vremurilor, prezența unor conexiuni social-economice în așezările străvechi și vechi aflate într-un continuu proces de diversificare și perfecționare încă din respectivele epoci și în cele următoare. Astfel s-au petrecut lucrurile și la noi. Cei ce au fost creatorii uneltelor din piatră, făuritorii vaselor de lut și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reconstitui lucrarea efectuată atunci, va înțelege și percepe grandoarea, splendoarea, ca realizare tehnică a unealtei din piatră, a vasului din lut și al altor obiecte ce depun acum mărturie peste milenii de capacitățile omului din totdeauna. Deci și trăitorii de pe străvechile vetre ale așezărilor umbrăreștene vin cu partea lor de contribuție la patrimoniul valorilor perene rezultate din muncă, asiduitate și abnegație pentru lucrul bine făcut și atât de folositor spre utilitatea și armonia vieții. Ce păcat că oamenii zilelor noastre, într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
opresc, zic, în fața acestor minuni ale trecutului materializate acum în obiecte de folosință muzeistică prea puțin căutate și prețuite la justa lor semnificație, ca să nu zic ignorate cu totul. Probez cele afirmate cu starea concretă a pieselor adunate din așezările străvechi umbrăreștene. A trecut peste un sfert de veac de când au început a fi puse în fața specialiștilor în arheologie și istorie atât locurile, cât și vestigiile din zonă, dar fie că sunt desconsiderate, pe criteriul că nu țin de domeniul senzaționalului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Numeroasele fragmente ceramice provenite de la vasele de producție grecească și de la cele de factură romană de mai târziu, găsite în sudul Moldovei, inclusiv în așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numit în vechime Slobozia-Torcești, satul de răzeși ce a fost permanent parte componentă a obștii Umbrăreștilor, și-a avut vatra pe dreapta Bârladului. E mai mult decât evident că, în spațiul teritoriului nostru, drumul dat ca fiind moldovenesc suprapune traseul străvechi, deci artera de circulație prezentată de noi, în sens invers, adică de la sud spre nord. Faptul se constituie încă o dată în argument ce demonstrează străvechimea așezărilor din sudul Moldovei. Surse documentare medievale atestă și alte drumuri, respectiv alte trasee, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și satul Salcia de la noi, într-o oarecare măsură Condrea, în partea sa vestică, ilustrează cu pregnanță caracterul întâmplător al întemeierii. La fel, satul Suraia, Umbrăreștii-răzeși, Cătunașii și Murgoceștii aveau aceeași înfățișare până în perioada interbelică. Toate au reprezentat prototipul așezărilor străvechi, cu drumuri și ulițe înguste și întortochiate, cu înfundături de ulițe, cum pe ici, pe colo, în localitățile menționate, se pot constata încă. Actualul Torcești păstrează ceva din arhaicele rețele comunicante, deși o anume reglementare și așezare îi linie dreaptă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1. Geneza și evoluția categoriilor sociale Urmele arheologice depistate pe teritoriul comunei Umbrărești, fără explorări specifice de profil, nu sunt de natură să ne poată înlesni aprecieri complete și exacte cu privire la eventuale diferențieri sociale și economice între locuitorii de pe vetrele străvechi și vechi. Dar, dacă acceptăm că oamenii, încă din cele mai vechi timpuri, nu dispuneau de aptitudini și capacități fizice și intelectuale egale, cum nu credem să fi existat vreodată, avem temeiuri să presupunem anumite departajări în cadrul comunităților familiale și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum, tocmai această practică străveche, devenită obicei, urma să fie eludată și încălcată prin noi reglementări cerute de interesele social-economice ale stăpânilor de moșii, în dorința lor de a acumula resurse economice cât mai substanțiale, în concordanță cu epoca pe care o parcurgeau. În această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Numai cercetarea exhaustivă a materialului documentar ar putea aduce lumină în această problemă”, din tabloul înfățișat în lumina „diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată fala și apărarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpurile păcei și vrednice de răsplata patriei»”. Apoi, cu timpul, răzeșii ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației”, înzestrate prin hrisoave și urice vechi, urmare ale unor merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației”, înzestrate prin hrisoave și urice vechi, urmare ale unor merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu punctul de vedere exprimat de istoricul P.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut și o fixare pe teren a stăpânirilor, ci răzeșii, ei între ei, „au prinsu părți precum li s-au părutu”, adică folosind străvechiul obicei de „a prinde” fiecare acolo unde i se părea mai convenabil, obicei discutat într-un capitol din urmă, devenit cu timpul desuet; -după 1817 se fac încă „curături” în pădurea Umbrăreștilor, confirmându-se specificul locului de construire a caselor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului la cositul fânului, când, la amiază, se revărsa o adevărată simfonie sonoră și imagistică, ce rezulta din bătaia concomitentă a coaselor de către cosașii înșiruiți de-a latul câmpului de fâneață pe o distanță de sute de metri ca un străvechi ritual ? Ori să reactualizăm glumele ce se rosteau de către badea Ionică Scânteie cu veșnicul său „măi tataie” pe buze; vorba molcomă și plină de subtilități a mucalitului nostru vecin moș Enache Stratulat; ticul verbal „s-a isprăvit” al moșului Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
piatră, a prelucrătorului argilei, prin simetria liniilor în modelarea obiectului ceramic și decorarea lui în fel și chip, a culorilor folosite, a formelor diverse și alte componente ce țin de domeniul artei populare incipiente. De asemenea, obiectele cultice descoperite în străvechile și vechile așezări cercetate sistematic, dar chiar și în acelea investigate perieghetic, multe din ele considerate „unicate” prin semnificație și realizare artistică, cum e și pasărea acvatică de la Tămășenii noștri. Toate stau mărturie interesului acordat de către oamenii acelor timpuri pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neexistând acte prin care să se ateste o asemenea situație, nu e deloc greu de înțeles că începutul lor este îngemănat cu înființarea așezărilor sătești, știut și demonstrat fiind faptul că satele noastre își au sorgintea în existența comunităților familiale străvechi, evoluând apoi spre faza așezărilor sătești cu reglementări noi de esență teritorială și principii de muncă, din care nu putea lipsi organizarea religioasă. Multă vreme aceasta a reprezentat ceea ce se numea „legea țării”, „legea creștină”, „obiceiul pământului”, cu norme riguros
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în știință și tehnică, celula familială se confruntă cu grele încercări. Această situație antrenează o criză a valorilor noastre morale și culturale care, odinioară, ne făceau mândri. Într-adevăr, în numeroase familii, valori precum dreptul întâiului născut, omenia, respectarea tradițiilor străvechi, respectul față de străini etc. nu mai constituie astăzi o prioritate. Este vorba despre imitarea sălbatică a unor modele pentru care nu stăpânim nici cadrele, nici conținuturile și care, adesea, au drept corolare perversiunea, cultul violenței, delincvența etc. Acasă, lipsa de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a acestei vechi socialități: libertate și lupte rituale, duritate a moravurilor și exaltare a valorilor virile, experiențe periculoase și colective, corecție manuală atunci când codurile pe care se întemeiază raporturile sociale sunt depășite, prin pedepsirea excesivă, hybristică a trădătorului Bacaillé. Abandonând străvechiul model, ideologia noastră educativă a schimbat profund raportarea la copil și la violența împotriva copiilor. Această schimbare globală în viziunea despre utilitatea corecției în educație a antrenat o respingere înscrisă tot mai mult în textele legale, în special în marile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
presupune în primul rând înnoirea tehnicilor de preparare a hranei și folosirea unor aparate moderne care ne permit să economisim timp, fără a renunța la felurile de mâncare gustoase și sănătoase. În al doilea rând, asistăm la redescoperirea unor arome străvechi și a tehnicilor tradiționale de a găti. Descoperirea microundelor a declanșat o revoluție în bucătărie: folosind cuptorul cu microunde, timpul de pregătire a hranei se reduce la minim, ca și condimentele care trebuie adăugate, iar gustul și proprietățile nutriționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
binemeritată. Povestirile se spun după-amiaza, când membrii grupului poziționați în cerc în jurul regelui sau reginei alcătuiesc o confrerie spirituală, intangibilă prin simbolul sfericității, lângă o fântână, depozitară, 159 Ibidem, p. 25. 160 Ibidem. 65 în plan metaforic, a unei înțelepciuni străvechi. Rolul acestor povestiri este de a salva o lume prin cuvânt, verbul a spune înglobează în el nu doar narația în sine, ci și convenția, codul, atmosfera și ritualul, cunoașterea vieții (acel savoir-vivre), arta conversației. Povestirile vor deveni o spovedanie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal, Certaldo, unde Boccaccio și-a petrecut și ultimii ani ai vieții), nu lipsesc însă nici elemente împrumutate din romanele grecești și medievale (magia, aventuri nenumărate finalizate pozitiv, vise
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina din Povestea răzeșului, narator care își cere scuze pentru că, nefiind instruit, nu poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se în Armonica (Bretania, regiune din Franța). Avem, încă din incipit, imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena. „Kittredge a considerat această povestire o definiție a unei căsnicii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi îndrăgostiți, Troiolo, fiul regelui Priam, și Criseida, în a căror poveste de dragoste un 947 „Numele celor mai multe personaje apar în Iliada lui Homer, dar cititorii medievali aveau cunoștințe restrânse despre această epopee sau chiar nu auziseră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]