3,280 matches
-
speciile ornamentale și culturile de bostănoase sau alte plante ce fac parte din cercul de plante gazdă al virusului. Sămânța se va recolta numai de la plantele sănătoase, observate pe întreaga perioadă de vegetație. Plantele din cultură sau seră se vor stropi cu insecticide organo-fosforice pentru combaterea afidelor ce transmit virusul. 11.2.2. Pătarea clorotică inelară și în benzi la lalea, ochiul boului, gladiole, gerbera, narcise Tabacco “rattle” virus Simptome. Pe frunzele de ochiul boului, apar pete inelare de decolorare, dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
transmis și prin nematozi. Prevenire și combatere. Plantele ornamentale vor fi semănate sau plantate numai în sol necontaminat sau dezinfectat cu nematocide, iar în câmp, la observarea simptomelor, plantele se vor scoate și se vor arde, iar culturile se vor stropi periodic cu insecticide. 11.2.3. Boala “Augusta” a lalelelor și încrețirea frunzelor de floxTobacco necrosis virus Simptome. Plantele de flox virozate prezintă frunze încrețite cu pete necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prin sucul rămas pe uneltele de tăiat, virusul se poate transmite cu ușurință. Prevenire și combatere. Plantele virotice se vor elimina din cultură și se vor arde. Uneltele de tăiat se vor dezinfecta cu fosfat trisodic 10 %. Cultura va fi stropită cu uleiuri minerale pentru a împiedica așezarea insectelor sau cu insecticide specifice distrugerii afidelor. Lalelele mai pot fi atacate de: Tulip white streak virus-dungarea albastră; Tulip halo necrosis virus-necroza aureolată. Bacterioze 11.2.5. Cancerul bacterian al lalelelor Corynebacterium oortii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide și prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de butași de la plantele mamă sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38șC timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum virus B Simptome. Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La inanimate, exemplele relevante pentru acord sunt: (222) a. muntele și valea frumoase - m.sg. + f.sg. b. valea și muntele frumoase - f.sg. + m.sg. c. peretele și bufetul albe - m.sg. + n.sg. d. bufetul și peretele albe - n.sg. + m.sg. e. peretele și buretele stropiți de apă - m.sg. + m.sg. f. morcovii și țelina proaspete - m.pl. + f.sg. g. țelina și morcovii proapeți - f.sg. + m.pl. h. roșiile și morcovul cumpărate - f.pl. + m.sg. i. morcovul și roșiile cumpărate - m.sg. + f.pl. î. paltonul și pantalonii negri - n.sg. + m.pl. j
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stau cuminte, să o aștept să vină în ospeție, am fost invitată să merg într-acolo. Am primit primul semn când am coborât din taxiul care mă ducea întârziată, ca de obicei, în fața bisericii Sfintei Parascheva. Parbrizul ne-a fost stropit cu ploaie, cât durează golirea unei stropitori de copil. Ploaia aceasta de câteva secunde este semnul de binecuvântare pe care îl primesc uneori atunci când plec la un drum important. Poate pentru că sunt educatoare, cerul se joacă cu mine din când
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
având ochii curați și văzând foarte bine. Un boier a venit și a spus că fiul lui numai după suflare se cunoaște că este viu. S-a rugat Maicii Domnului, a luat aghiazmă și s-a dus acasă. Și-a stropit copilul, care pe loc s-a trezit ca din somn și s-a sculat sănătos. Apoi tatăl său plin de bucurie l-a adus și s-au închinat la sfânta icoană. De la Iași au pornit cu icoana și s-au
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în spate! mai este un grup din Sighet, nici nu eram îmbrăcați potrivit! Năsăud cărămida "Porotherm", alb umbrit de cetină din biserică, bine, mai vorbim, sper să se schimbe vremea! stricăciunile ploii la Brașov, înglodați în improbabil ne ține hangul, stropi cît de mari din căderea deșeu-poluare-ploaie, ploile calde în loc de viscol, Omul în logograma ioanică Dumnezeu-creație-om-păcat, Ilva Mică biserica în dreptul gării tinde să fie lege, mai frumoasă, mai spre munte, mai din creste! pantalonii burlăniți de prim-plan, filtru geamul plouat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
46, în rapidul Botoșani București, senin cu remanență, chiar dacă închipuită de expertul în timp. Ora 6,32, în microbuzul Ploiești Sinaia, e frig, ne e frig, dau drumu' la căldură! s-aglomerează și poți discuta mecanismul, domnișoară, fugi că te stropesc și după aia te simți cam prost! limbajul surdo-muților mereu cu mîna la gură, "Semințe" în rulaj, oamenii nu mor, se sinucid, valul de viață moartă ce a cuprins lumea, "Ambulanța Prahova" sediul central, hai să-nchidem ușa! ușor, ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Deci cînd a încleștat-o Musolin și a strîns-o a scos doar un "au" și s-a prăbușit într-un leșin aproape mortal. Cucoană, nu muri! țipă omul speriat de moarte. Nu muri că mă bagi în pușcărie. Musolin o stropește cu o sticlă de apă clocită, o învîrte, o sucește, plînge, strigă după ajutor. Cîmpul e gol ca deșertul Sahara și cucoana Anica nu mișcă, nu respiră. Disperat, încearcă să pornească mașinăria ca s-o ducă la spital. Ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
toată lumea să fie prezentă la cele ce se vor întîmpla. Evident că nimeni nu este interesat să asculte povestea "fata și cei patru moșnegi". Este dizgrațios un moșneag cu un sîn tînăr în mînă. Și mai neplăcut este spectacolul neputinței stropite din belșug cu Parkinson. A doua zi, vitejii aventurieri n-au mai fost la tratament! Au băut cam mult, au făcut efort mai mult decît le era permis și stăteau lați în paturi. Viața are însă surprizele ei, cauzate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost. Încetul cu încetul își revine. Ce miros scîrbos are gura ăstuia! Privește individul care, sigur pe el, o mîngîie rînjind satisfăcut de o victorie așa de ușoară Dinții acestuia sînt galbeni și mulți dintre ei sînt lipsă. Cînd vorbește, stropește abundent. Rodica simte cum i se întoarce stomacul pe dos. Ar plînge dar nu poate. Acum vede și părul din capul omului. Este bătătorit de praf și de mizerie. După o ureche o suită de bube dulci își fac veacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noi și se așterne covor gingaș pe care nu mă îndur să calc. Șiruri lungi purced baldachinul sub care preotul poartă Sfînta Cruce. Copii, pînă în cinci ani, cu aripioare îngerești, presară petale din coșulețe. Străbatem străduțe care au fost stropite cu sînge, cu iubire, cu sete de a trăi, cu evlavie, dar și cu păcat. Procesiunea se roagă pentru a fi iertați și pentru a deveni mai buni. Recunoaștem toți că sîntem plini de vină în fața Celui de Sus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mic. Puturoși cum sînt, nici nu dau din aripi, ci doar folosesc ușoara briză. Se înalță, virează, totul făcut cu schepsis, stînd cu aripile întinse, mergînd de pleașcă. Mai încolo, pe Malecon, valurile, fără a fi furioase, sar digul și stropesc cu nouri albi mașinile în trafic. Începe să-mi fie sete. Acuși, acuși, pe imensa poartă va veni chelnerul cu berea. Rece, dar rece nu gumă. La început voi sorbi cu lăcomie, apoi o să mai las puțin în pahar, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
frigului. Când beiul (domnitorul țării n. n.) sărută crucea se dete semn trupelor și ele descărcară toate muschetele lor, de bubuia prin aer și noi ne temeam să nu cadă peste noi biserica, urechile noastre asurziseră de tot. De aici, patriarhul stropi pe boierii cei din față. Să-i fi văzut ca niște flori de primăvară, în strălucitele lor haine și înveliți cu blane.” Asemenea religiozitate creștin-ortodoxă era proprie poporului nostru și ea se păstrează întocmai și în zilele noastre, chiar și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
planta noastră se bucură? Noroc - pentru noi - că n’are gură să țipe... Cu critica, se vede, stau bine. Dar cu soluția? Păi simplu, reproducând, acasă la noi, Încă ceva din ceea ce planta știe de la ea acasă: adică ploaia. Și, stropind floarea, nu turmându-i apă În străchioară, Îi modelăm Încă un element al mediului ei. Se formează crustă? Desigur dar, uscându-se, pământul crapă, devine poros, iar oxigenul capătă acces spre rădăcini... cam ceea ce se Întâmpla și când floarea era „la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și noi, alergam desculți în iarbă, ne stropeam cu apă de la canal, iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar tăticii supravegheau în tăcere
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu o audiență foarte mare din partea noastră a copiilor. Totul era un amestec de arome și pregătit în consonanță cu cerințele vârstei noastre: sărmăluțe foarte mici și împăturite doar în viță stropite cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu ouă. Se adăugau aici gogoșile calde umplute cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
jurul datei de 1 iunie din fiecare an, înainte de plecarea oilor la munte, toată suflarea satului se aduna în punctul din care ciobanii porneau în păstorit. Acolo preotul satului ținea o slujbă, făcea o feștanie turmelor, le binecuvânta și le stropea cu apă sfințită, implorând puterea divină să le protejeze, să le apere de sălbăticiunile pădurilor, de animalele răpitoare, de molime, de vânturi, vijelii, avalanșe, ploi, fulgere și trăznete, să dea producție bogată de lapte, brânză și lână, iar ciobanii să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sări să-și apere brazda, când dușmani ai țării și ai neamului nostru românesc au încercat să rupă și să-și adjudece parte din glia noastră străbună. Nu numai hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți, în vremurile străbune neexistând posibilitatea consemnării lor, în ultimile două secole, cronicile ne aduc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru o viață întreagă! Fetele și femeile erau lăudate pentru frumusețea lor și cele care dansau elegant primeau mai multă băutură. Bărbații erau mai mult criticați. Se făceau glume pe sama lor și cei care nu prinseseră ritmul dansului erau stropiți cu jet de băutură pe față, pe păr, în râsul celor din jur. Prinși de vraja legendelor, de farmecul dansurilor și melodiilor grecești, de minunata priveliște a mării, nici nu ne-am dat seama când am ajuns la insula Skiathos
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
de lichior. După mine să nu plângă Decât fete de liceu Fete din acelea care Le iubisem numai eu. La mormânt când mă veți duce Pe la beci să mă opriți Și cu vinul cel mai dulce Pe mine să mă stropiți. Clopotele să nu-mi tragă Dar din fluere să-mi cântați ; Tămâie să nu-mi aprindeți Cu tutun să m-afumați. Și pe cruce-așa să-mi scrie C-aici zace un student Săturat de băutură Și slăbuț la-nvățătură
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ajuns și ca titlu, și ca rang social, în vreme ce alții, de-aceeași vârstă, trag încă mâța de coadă, sunt numai lectori și încă stau, ca și dânsul, într-o cameră de cămin studențesc... Astă dimineață îi șoptește Moscovici lui Ienceanu, stropindu-l cu scuipat și dându-se tot mai aproape de urechea lui, fiindcă n-ar vrea s-auzim și noi chiar toate acele ce-i destăinue soacră-mea m-a împroșcat cu un duș rece la plecare, amintindu-mi pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
jumătate Întărit, bălăngănindu-l ca pe un baston de cauciuc cu care stă să-l croiască pe spinare. - Și mai du-te, bă, că vreau să-mi fut nevasta, la care târâtura de maior ia sticla de pe masă și-l stropește, aruncă cu apă peste el acolo-n pat și crăune Înveselit la culme. - Aaaa!... Aaaaa! Cu ce ieșiți mâine, că nu mai e noroi În magazie? Noroi-v-aș pă bot de ciori proaste. Avea dreptate. Uitasem. Trebuia să mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
începutul marii Conflagrații mondiale. „Am pierdut războiul, mă voi împușca!”, a mai declarat stăpânul celui de al treilea Reich... și așa a făcut, după ce a luat o doză puternică de otravă. Din ultimul său ordin, trupul neînsuflețit i-a fost stropit cu benzină și ars, ca să nu cadă în mâinile rușilor nici mort... A venit luna mai... S-auzea că pe Continent s-a încheiat Pacea. Veștile bune, ori rele, veneau, veneau pe aripile vântului, pătrundeau în toate casele, pe uși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]