4,448 matches
-
lui Lunacearski. Merită să fie amintit aici că au existat mai multe demersuri de evadare din ideologia comunistă către o filosofie morală - umanista, daca nu chiar spre religie. Parcursul lui Ernst Bloch, Leszek Kolakowski sau al lui Agnes Heller, fostă studentă a lui Lukăcs, autori, fiecare În felul său, al unei critici morale a marxismului, În particular a varianței sale leniniste, este cel mai bun exemplu. O „trădare a generoșilor” a avut loc În România În aceeași perioadă (În preajma lui 1900
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
bunul său prieten Ștefan Gheorghiu, revine în țară. În mai 1915 se căsătorește cu Jeaneta Gheorghiu (n. Maltus), văduva lui Ștefan Gheorghiu, de care se desparte în 1921; se va recăsători la Paris cu croitoreasa Anna Munsch și apoi cu studenta Margareta Izescu. La începutul anului 1916 boala agravându-i-se, se hotărăște să plece în Elveția. În aprilie sosește în stațiunea Leysin, unde timp de patru luni stă izolat pentru a-și îngriji sănătatea, citește cu pasiune și se străduiește
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
noastre și mai puțin din marile orașe admiteau cu greu pentru ele însele că fetele lor au un prieten cu care stau împreună, astăzi nu e neobișnuit să auzi dialoguri de genul „- Ce face fata ta, am auzit că e studentă la Cluj”, „- Da, e la două facultăți, învață bine”, „- Și cu locuitul cum se descurcă, stă în cămin?”, „- Nu, stă cu prietenul în gazdă”. Vom vedea în capitolele următoare că fenomenul coabitării, atât de prezent în rândul tineretului occidental, se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Al. Vlahuță. În 1898 se căsătorește cu Alexandru Sadoveanu, ofițer, fratele mai mare, după tată, al lui Mihail Sadoveanu, și câțiva ani va profesa la Focșani. În 1908 este transferată la Școala Centrală de Fete din București. În 1912 devine studentă la Institutul Pedagogic „Jean-Jacques Rousseau” din Geneva, pe care îl va absolvi în 1915. Este directoare a liceului de refugiați din Iași (1917-1919), a Școlii Normale „Elena Doamna” din București (1919-1926), profesoară la Școala de Puericultură și Educatoare (1926-1936) și
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
recurge la blamarea victimei (chiar a celei similare ca statut cu ei), dezvoltând mecanisme de autoapărare cognitivă, de genul: „eu m-aș fi ferit”, „aș fi fost mai precaut”. Ipoteza a fost verificată experimental astfel: dintr-un număr mare de studente au fost formate, după scorurile la un test de personalitate, o grupă de „represiste” și una de „senzitiviste”. Studentele din ambele grupe au fost rugate să citească o întâmplare despre o studentă (deci similară) care, întâlnind la biblioteca din campus
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eu m-aș fi ferit”, „aș fi fost mai precaut”. Ipoteza a fost verificată experimental astfel: dintr-un număr mare de studente au fost formate, după scorurile la un test de personalitate, o grupă de „represiste” și una de „senzitiviste”. Studentele din ambele grupe au fost rugate să citească o întâmplare despre o studentă (deci similară) care, întâlnind la biblioteca din campus un tânăr necunoscut, a intrat în vorbă cu el. Mai târziu, seara, acesta a așteptat-o lângă camera ei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
verificată experimental astfel: dintr-un număr mare de studente au fost formate, după scorurile la un test de personalitate, o grupă de „represiste” și una de „senzitiviste”. Studentele din ambele grupe au fost rugate să citească o întâmplare despre o studentă (deci similară) care, întâlnind la biblioteca din campus un tânăr necunoscut, a intrat în vorbă cu el. Mai târziu, seara, acesta a așteptat-o lângă camera ei și a forțat-o să aibă raporturi sexuale cu el. Puse să comenteze
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoane utilizează aceleași cuvinte, dar le dau acestora înțelesuri diferite; în acest al doilea caz, problema se inversează: la suprafață, acordul pare că este posibil, însă la nivelul de profunzime, al înțelesului, cele două persoane se află în dezacord. O studentă care lucrează într-o organizație nonguvernamentală ne-a oferit un exemplu amuzant al acestei forme de ratare a înțelesului: ea spunea că printre cei de a căror integrare socioprofesională se ocupă în calitate de voluntar al respectivului ONG se află și oameni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care dispune o parte să-i ceară celeilalte părți să-i accepte modul de a privi lucrurile deoarece există multe alte cazuri similare. • Disimularea presupune prezentarea altor obiective decât cele urmărite în realitate. Un exemplu nimerit este cel al tinerei studente care îl place pe colegul ei de grupă și îi spune acestuia (deși el are deja o prietenă) că nu dorește decât o relație de amiciție. Ne aducem aminte că diferența dintre intențiile manifeste și intențiile ascunse ale partenerilor comunicaționali
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
chestia asta?...” - șansa de a primi sprijinul solicitat este în acest moment mult mai mare); b) arătându-i cuiva consecințe presupuse a fi dezastruoase; cum nu putem ști ce se va întâmpla în viitor, avem șanse să fim crezuți;o studentă mi-a furnizat următorul exemplu elocvent: fiind căsătorită de curând a decis să își petreacă Crăciunul alături de soțul ei și de alți tineri într-o stațiune de munte. Problema era că, în familia ei exista tradiția (de când era ea mică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a piesei. Noutatea acestei scrieri începe chiar cu obiectul ei și cu materialul de la care pleacă. Intră în scenă o umanitate decăzută, suferindă, ce nu mai fusese abordată în literatura noastră sau, în tot cazul, nu așa cum o dezvăluie S. Studentă la Litere, Tofana Sbilț se lasă, timp de patru ani, întreținută de Castriș, fiu de senator, căruia îi dăduse impresia că îl iubește. Când, în preajma examenelor de licență, acesta îi comunică încântat că familia i-a acordat încuviințarea de a
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
pe care o lăsase în urmă. Zgândărită de atitudinea condescendentă a lui Castriș, trufia Tofanei e răscolită până în străfunduri de refuzul lui Rudy. Această trufie este reversul, răzbunarea umilințelor îndurate de înaintașii ei obscuri, apăsați și diprețuiți. Trezită în ființa studentei, nepoata hingherului Sbilț se dezlănțuie năprasnic. Bunicul ei „pedepsea” făcând „hăț cu sbilțul”. Printr-o stratagemă Tofana îl atrage pe Rudy, după miezul nopții, în camera Crinei, logodnica lui și prietena ei, și, pentru ultima oară, îi cere imperativ să
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
dat o fază de iluminare, precum povestitorul din narațiunea titulară din Eu și iadul sau cum se întâmplă cu profesorul din romanul Muntele viu (1998). Alte personaje, ca preotul Matei Zarna, maestrul Isac Luria, Sorin Fieraru, Leon Templea, Horațiu Ionescu, studenta Camelia, Horia Cantacuzino ș.a., traversează cruciale experiențe transpersonale. Toți sunt niște vizionari, apărători ai spiritului, iar revelațiile lor vizează refacerea unității pierdute a individului și a lumii, recuperarea arhetipalului, a originarului. În Domnul clipei, contemplând un șir imens de crucificați
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
ne conduce în poveste. Pe acesta îl vedem uneori în text ca o adolescentă slăbuță și sălbatică fascinată de rigoarea monahală adusă în casă de Josefina (Ardeau pădurile pe Tîmpa), liceană prietenă cu intransigentul Peter, vagabond însetat de cărți (Sieglinda), studentă îndrăgostită de bărbatul nepotrivit (Minunații cai verzi), soția-scriitoare zăpăcită în ziua premierei (Seara premierei), Domnița, femeia dezinhibată, inteligentă și spirituală ajunsă la sanatoriu cu soțul ei și fără scăpare. O altă recurență este preferința scenelor de festin: mesele milităroase în
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
diferențiată, recuperatorie. Anamneza: Nume și prenume: C. P. Data și locul nașterii: 20.06.1997, Iași Clasa: a III-a (a repetat clasa a II-a) Școala „Vasile Conta” Iași Componența familiei: tatăl: Mihai, muncitor; mama: Angela, vânzătoare; soră: Andreea, studentă În anul I Domiciliul: Iași, Str. Bradului nr. 12 Condiții socio-economice ale familiei: buget modest; nivel socio-cultural mediu. Structura familiei: dezorganizată, părinții fiind divorțați; relațiile intrafamiliale și climatul afectiv - satisfăcător; copilul se află În grija bunicilor paterni. Date medicale: sarcină
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
în rândul deschizătorilor de drumuri într-o literatură ce păstra încă urmele șabloanelor realismului socialist. Construit ca un lung monolog interior, Vestibul este povestea unei crize de conștiință: iubirea târzie și lipsită de împlinire a unui profesor universitar pentru o studentă mai tânără cu treizeci de ani devine prilej de introspecție, de reconsiderare a unei existențe aparent împăcate cu sine într-o lumină nouă, în același timp necunoscută și neliniștitoare. Neavând curajul să i se adreseze direct, profesorul Ilea începe să
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
cu treizeci de ani devine prilej de introspecție, de reconsiderare a unei existențe aparent împăcate cu sine într-o lumină nouă, în același timp necunoscută și neliniștitoare. Neavând curajul să i se adreseze direct, profesorul Ilea începe să îi scrie studentei scrisori de confesiune pe care nu i le va trimite niciodată, declanșând astfel un proces psihologic care îl va purta prin toate momentele-cheie ale propriei existențe, de la spaima resimțită în copilărie în fața cruzimii cu care câțiva camarazi de joacă au
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
cu care câțiva camarazi de joacă au schingiuit și ucis o veveriță până la experiențele-limită ale războiului, la care naratorul ia parte ca medic militar. Tema romanului se naște ca tensiune între concretul vieții - imaginea plină de eleganță și energie a studentei, care trăiește evenimentele cu dăruirea și lipsa de inhibiții a unui animal tânăr - și schemele raționale abstracte, simbolizate de desenele celulelor nervoase, cu prelungirile lor arborescente, în care doctorul Ilea, profesor de neurologie, a încercat să-și închidă curgerea propriei
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
trece pragul înțelegerii propriei personalități. Cel de-al doilea roman, Interval, adâncește și nuanțează tema conflictului dintre trăire și conștiință prin juxtapunerea a două perspective narative opuse asupra aceleiași întâmplări. Personajele, un lector la o catedră de istorie și o studentă întârziată, se reîntâlnesc întâmplător după ce, în urmă cu zece ani, drumurile lor se despărțiseră în urma unei ședințe staliniste de excludere din facultate a persoanelor incomode pentru regimul totalitar. Deși pe cei doi îi lega o relație de camaraderie sinceră, Ilie
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
comentarii critice ale cărților nou-apărute și ale problemelor generale ale vieții culturale. De altfel, asupra unor aspecte teoretice schițate în acești ani avea să revină mai târziu, în Notes et contre-notes (1962). În 1936 I. se căsătorește cu Rodica Burileanu, studentă în filosofie, iar în 1938 pleacă la Paris ca bursier al guvernului francez, cu intenția de a-și susține doctoratul cu teza Le Thème du péché et le thème de la mort dans la poésie française depuis Baudelaire (pe care nu
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Bojan, ceasornicar. B. (care la naștere a fost botezată Mariana Otilia) a frecventat gimnaziul și primele două clase de liceu în orașul natal (1954-1963), continuând, la Liceul de Arte Plastice din Cluj (1963-1966). În 1967, tot la Cluj, a devenit studentă la Institutul de Artă Plastică „Ion Andreescu”, secția pictură, studiind sub îndrumarea profesorilor Aurel Ciupe, Alexandru Mohi și Abody Nagy Belá. După licență (1973), se specializează în restaurarea picturii de șevalet, la Muzeul de Artă din București (1973-1977). Revine în
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
Alba - 13.XI.1985, Cluj-Napoca), istoric literar. Este fiica Sofiei (n. Popovici, prin adopție Veress) și a lui Traian Stan, magistrat. Urmează școala primară la Turda (1937-1941), unde începe și liceul, pe care îl va absolvi în 1948 la Cluj. Studentă mai întâi la filosofie (1948-1949), va obține însă licența în filologie în 1953, la Universitatea clujeană. Din același an devine cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
prozatoare. Este fiica Mariei Victoria Strătilă (n. Ionescu), profesoară, și a lui Marin Strătilă, jurist, poet și publicist în timpul studenției sale interbelice. S. începe școala la Râmnicu Vâlcea și o continuă la Liceul nr. 2 din Pitești. Din 1961 este studentă a Facultății de Filologie a Universității din București. După absolvire, în 1966, va fi profesoară la Titu, apoi bibliotecară la Facultatea de Matematică a Universității bucureștene. Din 1990 publică editoriale și comentarii politice în cotidianul „România liberă”. Locuiește un timp
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
SPĂTARU, Indira (24.I.1971, Iași), poetă. Este fiica Anei (n. Călin) și a lui Constantin Spătaru, operatori chimiști. Urmează școala generală și liceul la Iași. Devine studentă la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, secția rusă-română (1991-1992), dar ulterior frecventează Facultatea de Filosofie de la aceeași universitate, absolvită în 1997. Va lucra ca supraveghetor la Casa „Vasile Pogor” din Iași (1990-1992), iar din 1997 devine muzeograf
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
a se realiza. Atrasă irezistibil spre teatru, ea ține cu tot dinadinsul să i se consacre și nimic nu îi poate clinti hotărârea. Fugindu-i nevasta cu un ibovnic, tatăl se mută la București, unde Rada urmează liceul și devine studentă la regie de teatru. Spre a se întreține, lucrează în spitale, ca soră, întâmpină piedici, invidii, uri, dușmănii, dar întâlnește și oameni care o ajută. Cel mai puternic reliefat, profesorul și cronicarul dramatic Cirus Hotar, natură ciudată, minte scăpărătoare, spirit
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]