2,434 matches
-
Ciu En Lai. Cehov considera orice etichetare drept o prejudecată. Drieu la Rochelle a luat atitudine împotriva etichetării mișcărilor politice ca fiind de dreapta sau de stînga: "Dreapta sau stînga, două dintre cele mai uzate, mai puțin adevărate și mai stupide cuvinte". Acum, aflați la sfîrșitul secolului al XX-lea, nu putem să nu observăm imbecilitatea categorisirilor, chiar dacă unii intelectuali, ideologi și birocrați le apreciază. Multe regimuri conservatoare au declarat că sistemele lor sînt naționaliste. Ele nu făceau însă decît să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
celui de al Doilea Război Mondial, Iorga a scris un articol foarte important în care își reafirma credința: Gloriosul nostru secol al XIX-lea". În acest articol, el își amintea că, în 1901, un francez spunea că este o epocă stupidă și că acum totul va fi diferit. Iorga explica felul în care se poate vedea cum s-au schimbat lucrurile: confuzie și degradare, degradarea tuturor sentimentelor și întărirea superstițiilor, a celor mai trăsnite misticisme, paralel cu cel mai primitiv cult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al mașinii, care se insinua cu brutalitate în ordinea morală și călca totul în picioare, rîzînd triumfător în fața hecatombelor de morți uciși cu cele mai perfecte și mai sofisticate unelte de distrugere. Totuși, cei care au reușit în aceste "vremuri stupide" (secolul al XIX-lea) să-și facă educația au fost formați în spiritul unei religii a credinței în om. Națiunile care se deșteptau și sufletele care se îndoiau au fost expuse literaturii învăluitoare și operelor unor filosofi îndrăzneți. "Dar atîta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a lui Călinescu la ieșirea din casa lui Iorga 25. Era o încercare inutilă, întrucît editorialele lui Iorga din perioada respectivă relatau o altă versiune. Doamna Liliana și alții își amintesc cît de mult ura Iorga toate acestea; le considera "stupide! Mai mult decît stupide, inutile!" Totul s-a făcut fără știrea lui Iorga. El nu voia să cedeze sub presiune. Mircea îi asigura mereu pe membrii familiei sale că "nici un fir de păr de-al tatei nu va fi atins
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ieșirea din casa lui Iorga 25. Era o încercare inutilă, întrucît editorialele lui Iorga din perioada respectivă relatau o altă versiune. Doamna Liliana și alții își amintesc cît de mult ura Iorga toate acestea; le considera "stupide! Mai mult decît stupide, inutile!" Totul s-a făcut fără știrea lui Iorga. El nu voia să cedeze sub presiune. Mircea îi asigura mereu pe membrii familiei sale că "nici un fir de păr de-al tatei nu va fi atins sau clintit din loc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
plăsmuite după piese franțuzești”, „adevărata boală cronică a teatrului nostru”. Astfel, nechemați, care nu cunosc istoria țării, dau În fiecare an producții „de aceste două soiuri”, și urmează un șir de exemple menite să stârnească hazul: drame istorice cu final stupid, ca „Patrie și domnitor”, „Păcatele bărbaților” de Mihail Pascaly și multe altele la fel de năstrușnice. Într-un articol intitulat „Teatrul românesc, deschiderea stagiunii 1878-1879” Caragiale critică foarte aspru conducerea acestei prestigioase instituții, căzută sub direcția Academiei, câtă vreme, directorul general este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului” și prin culise unde este „aproape cu multe ademeniri”, gazetarul devine un ins corupt și o critică profesată de un asemenea „condei”, „trebuie neapărat să fie așa cum este”, adică falsă. Astfel, o piesă stupidă a unui scriitor bătut de toți sfinții... se cheamă un adevărat monument literar.” Un actor „mai puțin decât o mediocritate” lipsit „de orice daruri” devine „iubitul nostru artist”... un „talent admirabil.” „O actriță ridicolă, necioplită” devine , fără comentarii „gingașa și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
omul trebuie să-și primească o apreciere, dacă o merită, în timpul vieții și aș zice, pentru climatul nostru cultural și pentru noi ca neam, nu e nevoie să ne gratulăm în fiecare zi unii pe alții, ar fi o chestiune stupidă, dar să ne purtăm cu mai multă atenție unii față de ceilalți, să recunoaștem în celălalt valoarea lui, să-l încurajăm. Ar fi o cale de o creație mai rodnică în planul culturii, în general, și în planul relațiilor sociale ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]