2,467 matches
-
1945), „Ultima oră”, „Contemporanul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și cu pseudonimul Aron Ciuntu. Volumul de debut, Dincolo de tristețe (1940), cuprinde nuvele remarcabile prin simțul echilibrului, rafinamentul compoziției și certa înclinare a lui Ș. pentru sondarea abisurilor subconștientului. Oamenii visează pâine (1945), carte total deosebită ca manieră și stil, este alcătuită din câteva zguduitoare reportaje, în tradiția și sensul acordate de Egon Erwin Kisch acestui gen literar. Lupta pentru pâinea cea de toate zilele, pentru supraviețuire impresionează prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
a identității culturale. Oamenii sunt socializați și se socializează pentru a-și folosi cultura ca instrument de interpretare. Cultura controlează comportamentul uman într-o manieră nonrațională, dar totuși persistentă. Deoarece deprindem comportamentul cultural din copilărie, acesta se impregnează adânc în subconștient. Astfel, condiționarea culturală este adânc înrădăcinată în subconștientul nostru și adesea recunoaștem propriile noastre atribute culturale numai când suntem în fața altor culturi. Modelele creează uneori impresia unui simplu împrumut. Teoria modelelor și a tipurilor în organizarea administrativă, astfel înțeleasă, este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
socializează pentru a-și folosi cultura ca instrument de interpretare. Cultura controlează comportamentul uman într-o manieră nonrațională, dar totuși persistentă. Deoarece deprindem comportamentul cultural din copilărie, acesta se impregnează adânc în subconștient. Astfel, condiționarea culturală este adânc înrădăcinată în subconștientul nostru și adesea recunoaștem propriile noastre atribute culturale numai când suntem în fața altor culturi. Modelele creează uneori impresia unui simplu împrumut. Teoria modelelor și a tipurilor în organizarea administrativă, astfel înțeleasă, este însă incompletă. Este și cazul instituției „vecinătății” care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În loc să-și amintească cum executa mișcările înainte de accidentare (deoarece proprioceptorii au suferit leziuni), sportivul ar trebui să reînvețe ce mușchi trebuie contractați și relaxați pentru a solicita țesuturile sănătoase existente. În timp ce evoluează, efortul conștient va fi înlocuit treptat de cel subconștient sau „automat”. Dezvoltarea conștientizării poziției ar trebui să înceapă de la mișcări simple statice, ajungându-se în final la mișcări complexe, dinamice, specifice sportului (după Sbenghe, T., 2000). Cererile proprioceptorilor sunt mereu intensificate și reactualizate datorită acțiunilor multiple, forțelor externe, suprafețelor
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
gazetar român, care a refuzat să se mai Întoarcă În țară, declara, sec, dar impresionant, că „pe 10 august [1984, n.n.], dintr-o dată mi-am zis: rămîn În America. În toată perioada cît am muncit, gîndul a zăcut acolo, În subconștient, acoperit de adrenalina zilelor fierbinți”. Alt ziarist Își amintea că „am venit În America În anul 1965, după ce am făcut 16 ani de Închisoare politică În România, și eram amenințat să fiu iar arestat”. Altcineva, plecat din țară În 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la iveală prin șiretenie: plăcere specifică discursului adevărat asupra plăcerii"68. Prezența sexului în reprezentări (lingvistice sau virtuale) este o plăcere în sine, de cele mai multe ori paralelă cu plăcerea reală a actului sexual. Însă cele două instanțe se întrepătrund în subconștientul individului, ceea ce a făcut posibilă nașterea psihanalizei freudiene. Prin Freud, sexul trece de la metaforă la "știință". Din acest motiv, direcția sexualității occidentale a mers nu spre acea orientală ars erotica (artă a eroticii, a plăcerii sexuale, a armoniei), ci spre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
erotică a adevărului, o raportare a adevărului la intens"82, dar, mai degrabă, iluzia adevărului și o diminuare a plăcerii intense! Prin pornografie, energia sexuală, atât de vitală, se consumă în van, dar ea răspunde și unei dorințe imediate din subconștientul uman ce se află în căutarea plăcerii și a puterii! Pornografia este "răspunsul" la dorința irațională de putere-plăcere, dar ea se situează și ca o "alienare" a sufletelor înstrăinate din zilele noastre. Sexualitatea nu este ceva care stârnește zâmbete decât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
confruntă cu o stare de rezistență, ori ce câte ori deciziile sale sunt fie abuzive, fie contrare intențiilor majorității, pentru că omul modern are, în structura sa mentală, dorința de a fi puternic și de a deține puterea. Acest arhetip al subconștientului uman face ca puterea să fie, mai tot timpul, însoțită de rezistență, de contestare, de efecte adverse la adresa ei. Dar sufletul poate distruge orice putere, "element activ în zdrobirea rezistențelor", cum spune Voegelin. Dintr-un idol al societății moderne, puterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
motoare ale conflictelor social-politice. Democrația directă la nivel social și politic se impune ca o necesitate umană și statală, dincolo de pasivismul abject al civililor moderni, spălați la creier de pastoratul tradiției creștine. Guvernarea directă este noua realitate de mâine, dincolo de subconștientul unui pastorat creștin, care proclama liderul și urmarea lui de către turmă drept principii funcționale în politică și în societate. Păstorul și turma lui sunt vechile forme de a mai exercita putere în societăți globalizate de secol XXI, bazate pe comunicare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
demonstrarea adevărului. Una este adevărul. Cu totul altceva este demonstrarea unui adevăr. Psihanaliștii sunt preocupați nu atât de adevăr, cât de demonstrarea a ceea ce este adevărat conform unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
transformări. „În ritmul acestei «istorii încetinite» - constată S. în concluzia cărții - oamenii se pot adapta la schimbări, în timp ce miezul lor psihologic și spiritual este conservat”. Duiliu Zamfirescu este văzut ca „romancierul unei lumi dispărute a cărei imagine a coborât în subconștient, unde supraviețuiește cu puterea unui mit”. S-a remarcat că profunzimea și valoarea acestei monografii cu structură clasică - viața, opera, analiza corespondenței - vine din „complicitatea dincolo de timp, dintre scriitor și criticul literar, dintre bunic și nepoată”, care au împărtășit, voluntar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
mulțumire (pentru că el le garanta securitatea și hrana), cât și de nemulțumire (pentru că nu le permite satisfacerea instinctelor, mai precis accesul la femeile din hoardă). O asemenea configurație istorică este analoagă cu ceea ce psihanaliza dezvăluie ca un dat universal al subconștientului masculin: complexul lui Oedip. Acesta ar exprima frustrările băiatului care Își dorește mama (ca un ecou sexualizat al perioadei de comuniune din timpul alăptării), dar nu o poate avea, deoarece tatăl este cel care o stăpânește din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nagard) va deveni consilier și director și pe care îl va însoți într-o serie de expediții și croaziere ce i-au prilejuit însemnări de călătorie, intrate apoi în volumul Spre Kilimandjaro (1976). Inspirația epică se va împrospăta în romanele Subconștientul Veneției (1984) și Thalassa (I-II, 1993-1994). La inițiativa sa a fost retipărită la Editura Nagard, în ediție anastatică, Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Se pare că F. a contribuit efectiv la redactarea memoriilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
inginerul Andrei Petringenaru, căsătorie eșuată curând. Un eșec sentimental înfățișa, de asemenea, Calypso, „jurnalul” adolescenței autorului, dar și Desen după natură, „roman cu cheie”, destul de șters, și galerie de portrete ale colegilor de la Școala de Literatură. O înnoire aduce romanul Subconștientul Veneției, acțiunea îmbrățișând aici și relațiile dintre generații, pe fundalul bogat, constituit din evocarea ambianței, a elementelor de artă din vechiul port adriatic. Experiența autorului în preajma lui Iosif Constantin Drăgan se găsește amplificată ficțional în Thalassa. Două croaziere în apele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
București, 1971; Orașe cu geometria variabilă, București, 1972; Crivățul bate năpraznic, București, 1974; Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr. Mary Lăzărescu, New York, 1984; Calypso, București, 1977; Falsificatorii de imagini, pref. Mario Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa, I-II, Milano - New York, 1993-1994. Ediții: Petru Comarnescu, Chipurile și priveliștile Europei, I-II, Cluj-Napoca, 1980; Iosif Constantin Drăgan, Prin Europa, I-IV, București, 1990-1993. Traduceri: A. T. Serstevens, Cartea lui Marco Polo sau Descoperirea Lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
RL, 1970, 2; George Pruteanu, În singurătatea femeilor, CL, 1973, 8; Petru Poantă, „Crivățul bate năpraznic”, ST, 1974, 11; Zaharia Sângeorzan, Personajul feminin, CRC, 1975, 38; Mircea Popa, Spații africane, ST, 1976, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 222-223; Ilie Purcaru, „Subconștientul Veneției”, FLC, 1984, 49; Zaharia Sângeorzan, Veneția în oglinzile romanului, TR, 1986, 8; Constantin Cubleșan, „Thalassa”, TR, 1996, 7; Dicț. scriit. rom., II, 273-274; Popa, Ist. lit., II, 892-893. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
experimentele literare ale anilor ’20. Se apropie de dadaiști, apoi de suprarealiști, continuând totodată să ofere texte revistelor de avangardă românești „unu”, „Chemarea”, „Integral”. Dezamăgit de André Breton și de suprarealiști, le reproșează încercarea de a „explora în mod rațional subconștientul”, ca și adeziunea unora dintre ei la comunism. Urme ale polemicii cu Breton se regăsesc în lucrări precum Rimbaud le voyou (1933), în care F. refuză imaginea devenită dogmă a poetului-vizionar, sau în Faux traité d’esthétique (1938), unde sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
mă înșel, dar faptul că nu reușesc să recitesc cărțile lui Buzura dar am recitit, de pildă, și Lumea în două zile de Bălăiță și rezistă, adică am rezistat relecturii! poate avea și semnificația că mi-e teamă, cumva obscur, subconștient, de o dezamăgire. Tocmai pentru că au existat momente în care mi-au plăcut, dar știu că nu în primul rând din motive literare... Dorin Popa: Da, cred că adevărul nu te ocolește. Am recitit acum câțiva ani romanul de debut
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
omului, casa este un simbol esoteric (cu formă de tip pătrat (împăcarea cu el însuși, eliberat de orgolii și ambiții); cu formă de tip oval (aventura printre meandrele materiei universale); cu formă de tip rotund (legătura dintre spirit, conștient și subconștient); cu formă de tip dreptunghi (cu secțiunea de aur). Mâna este imaginea universului sufletului, caracterul cosmic este evident cu trimitere la roata existenței, la sanctuar, la atitudinea și poziția omului, față de INVIZIBIL, având o conotație feminină, ca refugiu corespunzând diverselor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de proza pre-modernistă? Un text modernist e ușor de identificat, de obicei, din cauza frondei lui foarte previzible împotriva normei verbale și narative. O frondă de limbaj, după cum am văzut deși nu putem ignora concepția despre ființa umană ca victimă a subconștientului și relativității, concepție care a stârnit fronda de la bun început. Există fără îndoială o întreagă filozofie pe care se bazează tehnica Fluxului conștiinței, și care a schimbat modul de istorisire ireversibil. Puneți-vă în situația de a citi o poveste
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
interes, la suspans. După ce autori ca Joyce și Virginia Woolf au înnecat proza în lirism și au supus-o tiraniei cuvântului, au redus acțiunea fie la aventurile cuvântului, fie la aventurile lirice ale eului care rememorează prin asocieri dictate de subconștient, vin Alasdair Gray, Kazuo Ishiguro, Julian Barnes, Graham Swift, John Fowles și mulți alții, care înțeleg primejdia de moarte prin care a trecut narațiunea, și o readuc la istorisire. Dacă Joyce ar fi continuat pe drumul deschis de Finnegans Wake
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trecut. Ea lucrează cu un trecut prezent. Autori Desperado ca Peter Ackroyd, Doris Lessing, Graham Swift sunt obsedați de un prezent trecut. Logica eroului este un radar îndreptat către a fost. Spre deosebire de Fluxul conștiinței, autorii Desperado sunt ființe ale conștientului. Subconștientul care scoate la iveală monștri nu-i interesează pe autorii timpului mai nou. Autorul Desperado scrie rațional, pentru el totul are o explicație clară, nimic nu e confuz. Ceea ce produce totuși confuzie este maniera naratorului, schimonosită, răsucită, zgârcită la vorbă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de mare forță. Eroii ei sunt mai reali decât realul. Intrigile ei ciuntite de lipsa oricărui final sunt coșmaruri de care, odată ce i-am citit romanele, nu mai scăpăm. Visele ei frumoase și urâte, greșite ori lăudabile trec definitiv în subconștientul lecturii. "Mi s-au aplicat toate etichetele posibile, de la scriitor despre omul de culoare, la comunist, feminist mistic". La întrebarea îndreptățită a reporterului, "Dar cine e Doris Lessing în acest moment?", autoarea răspunde exact cu motivul pentru care este în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
du principe de plaisir (1920), Freud opune viața și pulsiunea ei celei a morții și înlocuiește schema inconștient-preconștient-conștient prin libidum și eu-suprem. în 1910 fondează International Psihoanalitical Association (IPA) prin care instituționalizează psihanaliza. Nu e cazul să analizăm aici asimilarea subconștientului la inconștient, pe care spiritul nostru o consideră forțată, cele două concepte desemnând realități distincte. Interesante la lectură sunt și L’Avenir d’une illusion (1927); Malaise dans la civilisation (1930) și Moïse et le monotéisme (1939), care ilustrează extinderea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atunci când ești pe scenă, dumneata, actorule, trebuie să înlocuiești viața creând circumstanțe speciale. Acest lucru nu este făcut într-o intenție realistă sau naturalistă, ci pentru că este necesar punerii în mișcare a forțelor noastre creatoare. Forțele creatoare ce rezidă în subconștientul nostru nu pot fi puse în mișcare decât printr-o realitate imaginară, numai să putem crede în ea." Iată sfaturile pe care Stanislavski le dă actorului: "Trebuie ca acest film interior să se desfășoare adesea în fața ochiului minții dumitale. Descrie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]