3,238 matches
-
S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173 tematizare, 306 temă constantă (progresie cu ~), 311 temă derivată (progresie cu ~), 312 temă vs
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
totul, că nu poate fi altfel. De aici se naște și farmecul stârnit de eseist, pentru că ce poate fi mai plăcut decât să lași un om cu "sclipirile" lui N. Steinhardt să-și etaleze, chiar și într-o măsură mică, subiectivitatea. Pentru a savura din plin plăcerea de a intra în contact cu eseul literar steinhardtian, ne vom opri aici asupra unor paragrafe (care se constituie în adevărate eseuri literare) din capodopera creației sale, Jurnalul fericirii, altele decât cele avute în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Despre Cu Dumnezeu în subterană, lucrarea cea mai însemnată a creației lui Wurmbrand am scris în al doilea capitol al lucrării de față, Literarizarea experienței convertirii, unde am subliniat argumentele în favoarea literarității cărții, cum ar fi: expresivitatea, criteriul "regulii pragmatice", subiectivitatea, tehnica redactării textului care are ca efect dinamismul dat de alternanța narațiune-dialog. Spre deosebire de Jurnalul fericirii și de Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, în care în centrul atenției stă relatarea experienței convertirii, în Cu Dumnezeu în subterană relatarea accentuează "lucrurile
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
reciproc repulsive. Reperul obiectiv al acestei Europe Centrale, ce tinde a deveni occidentală însă fără să posede cu adevărat atributele occidentalității, ar trebui să fie cu totul altul. Pentru Jacques Rupnik spre exemplu, Mitteleuropa se definește tocmai prin distanța dintre subiectivitatea imaginarului centro-euro-pean și substanța reală care îl contrazice: "Paradoxul Europei Centrale, scrie el, este decalajul dintre adeziunea sa față de civilizația, ideile politice și instituțiile occidentale, pe de-o parte, și realitățile dezvoltării sale social-economice, precum și fragmentarea etnică, pe de altă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
arătat"9. Deși articolul purta semnătura "L", simbol care indica adeziunea întregului colectiv la ideile redactorului-șef, stilul gazetăresc al lui Eugen Barbu era ușor recognoscibil în ironia înțepătoare a pledoariei pentru integritatea morală și intelectuală a colaboratorilor Luceafărului. Neuitând subiectivitatea tinerilor critici literari, Eugen Barbu dădea în vileag ceea ce el considera a fi o conspirație din lumea scrisului românesc, pusă la cale de mai mulți slujitori ai condeiului, care, lipsiți de onestitate, și-ar fi adus laude reciproce, în timp ce pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
articolelor ar fi dezavuat și bagatelizat munca celor de la Luceafărul. Principalul vizat era Mihai Ungheanu, o tânără speranță a criticii literare românești în 1968, un adversar neîmpăcat al revistei și, în opinia lui Eugen Barbu, un om stăpânit de duhul subiectivității, părtinitor cu apropiații săi: "Tovarășul Ungheanu este liber să creadă că urmașul direct al lui Călinescu este N. Manolescu, poate numai pe criteriul că au colaborat amândoi la Contemporanul; el poate crede că un autor este mare numai pentru că a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pe de-a-ntregul "deconstruită". Dimpotrivă, ceea ce îmi propun în acest studiu este să practic un exercițiu de înțelegere a resorturilor care îi determină pe intelectuali să se predea pe altarul puterii. Specific dintru început faptul că, din perspectiva unei asumate subiectivități (fondată pe rezerva onestă față de ceea ce consider a fi "mitul obiectivității" în științele sociale), nu apreciez că intelectualii trebuie să fie indiferenți la ceea ce se întâmplă în cetate, după cum nu cred că opoziția față de sau, respectiv, pactizarea cu un regim
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
obiectivă asupra literaturii pe care au vrut s-o categorizeze, să o includă în anumite tipare. Numai că literatura refuză, în general, clișeele, se opune, prin însăși structura ei, integrării riguroase în astfel de categorii. Literatura este o expresie a subiectivității umane, este poate și motivul pentru care creatorii înșiși au refuzat adesea integrarea lor forțată în astfel de grupări. S-a vorbit despre poeții deceniul al V-lea ca despre unii aparținând generației războiului sau așa-numitei generații pierdute. Astfel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
estetice, ci și modificările în receptarea generației amintite. În cazul grupării de la Albatros, am considerat necesar să prezentăm unele dintre publicațiile în care membrii ei se fac cunoscuți și articolele cele mai importante, tocmai pentru a putea reduce doza de subiectivitate care intervine de fiecare dată când se exagerează sau se minimalizează meritele acestor poeți. Revistele Albatros și Cadran 1. Climatul publicistic În afară de existența efemeră, ce ar mai putea avea în comun două reviste care apar la un interval de aproape
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Filerot care lasă a se înțelege că banii pentru Albatros soseau și din ajutorul pe care reușea să-l ofere el în calitatea sa de reprezentant al editurii. Aceasta din urmă este o mărturisire ce își are gradul ei de subiectivitate, dar ea nu trebuie ignorată în totalitate. În demersul său demitizant, Lucian Valea își alege ca material argumentativ numărul dublu 3-4 "considerând că toate începuturile sunt cu dibuiri și timidități"93 și numărul 7. Se oprește astfel pentru a realiza
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
treilea sfert). Într-un astfel de text iubirea e așteptare, tehnica rămâne aceea a reluării secvenței semnificative într-un soi de refren ("Dar fata cu ochii de strugure nu mai venea"). Acumulările de elemente nuanțează semnificațiile poemului, reușind să sugereze subiectivitatea trăirii eului liric. E aproape o ignorare totală a subiectelor erotice în volumele de tinerețe ale lui Ion Caraion. În lumea crăpată, descompusă sub impactul războiului, nu mai e loc pentru niciun vis de dragoste. Singura prezență care feminizează spațiul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sincer (fără gafe estetice și platitudini), individual (fără anecdotică), etic fără eticism; analogia de tip metaforic, care obscurizează și ocultează/ analogia de tip simbolic, structural, emblematic, implicând întregul; lirismul ca exacerbare impersonală, abstractă, a ființei/poezia ca mod al sincerității; subiectivitatea ca manifestare narcisiacă/subiectivitatea ca model total al ființei, cu toate laturile ei, inclusiv cea socială (...)"240. Chiar dacă uneori opozițiile sunt oarecum forțate, tabloul comparativ este relevant pentru mutațiile estetice pe care le aduc cele două generații. În încercarea de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și platitudini), individual (fără anecdotică), etic fără eticism; analogia de tip metaforic, care obscurizează și ocultează/ analogia de tip simbolic, structural, emblematic, implicând întregul; lirismul ca exacerbare impersonală, abstractă, a ființei/poezia ca mod al sincerității; subiectivitatea ca manifestare narcisiacă/subiectivitatea ca model total al ființei, cu toate laturile ei, inclusiv cea socială (...)"240. Chiar dacă uneori opozițiile sunt oarecum forțate, tabloul comparativ este relevant pentru mutațiile estetice pe care le aduc cele două generații. În încercarea de a reconstitui imaginea literaturii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
70. Aceasta poate fi marcată de un traseu al crizei epistemologice pe care genul a încercat să-l remedieze. În altă parte, Yagoda identifică trei genuri în istoria jurnalismului literar: 1) jurnalismul narativ; 2) un jurnalism de implicare în care subiectivitatea jurnalistului se află la suprafața textului; 3) o scriere artistică prin care jurnalimul literar își capătă substanța în "stil" (15-16). Cred că toate aceste texte sunt în chip fundamental jurnalism narativ; toate reflectă într-un grad mai mare sau mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un pas înapoi de la creație la formularea critică și din această perspectivă era capabil să își situeze propria operă în epocă. Dar recunoașterea critică trece dincolo de ceea ce vine din partea celor care practică genul, și care ar putea fi bănuiți de subiectivitate. În 1894 Hamlin Garland observă în Crumbling Idols (Distrugerea idolilor) că, deși multe ziare din America aveau un comportament conservativ atunci când venea vorba să facă portretul lumii fenomenale - o remarcă care reflectă progresul jurnalismului dezangajat care obiectivează lumea ca pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismul literar narativ a apărut în Statele Unite după Războiul Civil și a fost conceput nu pentru a descrie întâmplări nemijlocite în chip obiectiv, ci pentru a produce "povești" așa cum pomenea Steffens în indicațiile date lui Cahan, o poveste care angaja subiectivitatea autorului și a cititorului. Așa că, deși este prea puțin recunoscut în ziua de azi, genul are un locus istoric în care s-a născut, unul situat la intersecția dintre povestea adevărată - sau cel puțin a istoriilor care fac să pară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismul literar narativ își dorea interpretări mai oneste ale lumii factuale care intrau în competiție cu afirmațiile critice general acceptate. O a doua trăsătură se referă la intențiile retorice ale stilului jurnalistic modern, stil care se detașează fundamental de orice subiectivitate, o condiție care era și mai exacerbată de transformările considerabile în plan social și cultural și a crizei din acea perioadă. În acest spațiu creat de aceste transformări, de o conștiință critică a fluidității fenomenologice și a alienării subiectivității - incluzînd-o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
orice subiectivitate, o condiție care era și mai exacerbată de transformările considerabile în plan social și cultural și a crizei din acea perioadă. În acest spațiu creat de aceste transformări, de o conștiință critică a fluidității fenomenologice și a alienării subiectivității - incluzînd-o pe cea a autorului, a persoanelor prezente în reportaj și a cititorilor - se oferea o deschidere prin care putea să-și facă apariția jurnalismul literar narativ în forma lui modernă, și care era o condiție relevantă care să-i
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
modernă, și care era o condiție relevantă care să-i asigure supraviețuirea și intrarea în următorul secol ca fiind un discurs convingător. Văzut din acest punct de vedere, jurnalismul literar narativ activa într-un spectru menit să apropie distanța dintre subiectivitatea alienată și obiectul nedelimitat printr-o strategie narativă opusă versiunii obiective a jurnalismului. În fapt, ambiția jurnalismului literar narativ este de a angaja obiectivitatea Celuilalt. O asemenea formă se dovedește mai degrabă dinamică decât statică, aflându-se cu un picior
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Una din consecințele perceperii formei cu asemenea mijloace este posibilitatea de a cerceta din interior de ce, în mod frecvent, jurnaliștii care erau adepții acestei forme au fost asociați cu scopurile populismului și politicii progresive, sau măcar au fost politizați datorită subiectivității temelor examinate. Am să explorez mai întâi contextul critic și intelectual împotriva căruia s-a ridicat jurnalismul literar narativ. Nașterea lui a avut loc ca o formă de rezistență împotriva unora din curentele intelectuale principale ale perioadei, între care este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Atlantic în 1861. Relatarea despre "viața" din Wheeling, în ceea ce era pe vremea aceea statul Virginia, este în bună măsură uitată astăzi nu numai pentru că e scrisă de o femeie dar și pentru că ceea ce dorea ea să realizeze - să înțeleagă subiectivitatea muncitorilor siderurgiști - a fost fără îndoială umbrit de izbucnirea răboiului civil în luna în care a apărut articolul ei. Manifestul lui Harding despre realism apare într-un alt articol publicat de Atlantic în același prim an al războiului civil, când
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
timpului, "obiectul artistic al reprezentării a fost degradat la nivelul realității contemporane care este inconcluziv și fluid". Bakhtin și Zavarzadeh, împreună cu Garland și anonimul autor din Scribner's, se găsesc pe o poziție care confirmă, implicit sau explicit, importanța rolului subiectivității pentru a percepe și concepe lumea indeterminată. Dacă jurnalismul trebuie să fie adevărat în transcrierea interpretării lumii, atunci și mijloacele sale trebuie să aibă ca scop și sens adevărul. Dezvoltarea stitlului factual și obiectiv al jurnalismului a dus la o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și concepe lumea indeterminată. Dacă jurnalismul trebuie să fie adevărat în transcrierea interpretării lumii, atunci și mijloacele sale trebuie să aibă ca scop și sens adevărul. Dezvoltarea stitlului factual și obiectiv al jurnalismului a dus la o criză epistemologică a subiectivității, fie că era vorba de cea a jurnalistului, a cititorului sau cea a obiectului reportajului. Jurnalismul literar narativ a fost răspunsul la această criză în încercarea lui de a restabili ceea ce John Berger numea cu abilitate "relația dintre povestitor, ascultător
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aflându-se într-o relație de permanent transfer, un transfer care în final are loc în spațiul în care operează jurnalismul literar narativ în mod deschis subiectiv, ceea ce duce în extrem la riscul de a aluneca în solipsism și o subiectivitate ascunsă direcționată în afară, aspirând să redea o narațiune despre fluiditatea experienței fenomenologice. Pentru Garlad rolul subiectivității se vede în următorul pasaj: "Arta, trebuie să insist, este un lucru individual - o problemă a unei persoane singure față în față cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în care operează jurnalismul literar narativ în mod deschis subiectiv, ceea ce duce în extrem la riscul de a aluneca în solipsism și o subiectivitate ascunsă direcționată în afară, aspirând să redea o narațiune despre fluiditatea experienței fenomenologice. Pentru Garlad rolul subiectivității se vede în următorul pasaj: "Arta, trebuie să insist, este un lucru individual - o problemă a unei persoane singure față în față cu anumite fapte și care își povestește relația sa individuală față de ele. Prima lui grijă ar fi să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]