2,723 matches
-
4). Comunitarismul democratic este dedicat ideii participării atât ca drept, cât și ca datorie. Comunitățile devin cu adevărat ceva bun doar când dovedesc că în cadrul lor există oportunitatea participării, iar aceasta este sprijinită. Un corolar al acestui principiu este principiul subsidiarității, derivat din învățătura socială catolică. Grupurile cele mai apropiate de o problemă trebuie să o rezolve primind ajutor de la un nivel mai înalt doar dacă este nevoie. Aceasta nu înseamnă însă că se apropie de viziunea anarhică a unei societăți
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
problemă trebuie să o rezolve primind ajutor de la un nivel mai înalt doar dacă este nevoie. Aceasta nu înseamnă însă că se apropie de viziunea anarhică a unei societăți fără stat. Ei spun chiar că o interpretare legitimă a principiului subsidiarității realizează inevitabilitatea și necesitatea statului. Ajungem astfel la maniera de instituire și menținere a ordinii în societate, ceea ce ne apropie de modalități de abordare aflate, în funcție de taberele avute în vedere, pe poziții (i)reconciliabile. 2. Disputa liberalism comunitarism În ce măsură libertatea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
programul socialist. El se bazează pe apărarea proprietății private a cărei funcție socială este subliniată, pe intervenția Statului în reglarea și corectarea nedreptăților, pe grupurile intermediare, în primul rînd familia, dar și pe comună, pe regiune și pe principiul de subsidiaritate a Statului, adică acela de a nu monopoliza toate sarcinile, ci de a le delega, cît mai mult posibil, grupurilor intermediare. Referința este obligatorie, dar nu este zdrobitoare. Creștin democrații au știut să tragă foloase din unele deschideri pentru a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ei cer, de asemenea, înființarea unui organism superior în cadrul instituțiilor, (Curte supremă sau Consiliu constituțional), care să poată garanta respectarea Constituției și apărarea drepturilor cetățenilor. Dar, în opinia lor, cea mai bună garanție se găsește în principiul comunitar și al subsidiarității. Pentru Partidul Creștin Social Belgian, Statul trebuie să fie "activ și dinamic", dar "trebuie, de asemenea, recunoscută existența entităților sociale mai mici; ele pot oferi foarte mult în materie de colaborare și de organizare și, chiar mai bine decît Statul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
formează tot atîtea grupuri intermediare între individ și Stat, de la familie la regiuni, trecînd prin comune, parohii, întreprinderi, asociații de toate tipurile. Statul trebuie să le recunoască funcțiile, atribuțiile pe care le pot îndeplini singuri, prin propriile mijloace. Este doctrina subsidiarității, al cărei principiu îl găsim la Sfîntul Toma de Aquino, iar mai devreme la Aristotel, bazată pe ideea că Statul a rezultat din individ 5. Ea a fost formulată în Quadragesimo anno de Pius al XI-lea: Nu le putem
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai elevate". Această idee a fost reluată de Ioan al XXIII-lea în Mater et magistra și Pacem in terris, de Ioan Paul al II-lea în Centesimus annus și se regăsește în Catehismul Bisericii Catolice (nr.1883-1885) din 1992. Subsidiaritatea, principiul major al doctrinei sociale a Bisericii, a devenit un element cheie al programului creștin- democrat. În 1992 i s-a putut verifica importanța în Tratatul de la Maastricht (art.3b), dar ea se găsea deja, implicit, în tratatul din 1951
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
politic: spiritul girondin face parte din moștenirea Revoluției franceze și toată stînga democratică s-a raliat acestuia; ea face parte și dintr-o tradiție a unui segment al dreptei. Dar regiunea intră în identitatea creștin-democrată ca expresie concretă a principiului subsidiarității, mergînd pînă la a da naștere partidelor regionale în Bavaria, în Țara Bascilor și în Catalonia, în Belgia, ba chiar în Italia prin Sudtyröler Volkspartei. Robert Schuman își spunea cu mîndrie "lotharingian de origine". În Idee ricostruttive della Demacrazia cristiana
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
structurile de bază și indivizi pentru a dezvolta responsabilitățile și capacitatea creatoare a oamenilor; în Europa, a Statelor centrale spre Comunitatea europeană. În final rezuma astfel concepția sa: "Noi trebuie să tindem spre o Europă federală cu grad înalt de subsidiaritate". Chiar din 1940, Jacques Maritain spera "în făurirea unei Europe federale, oricît de dură ar fi sarcina"28. În 1951, în manifestul " Forțînd imposibilul; Declarația cîtorva creștini francezi", el definea Uniunea Franceză ca pe o comunitate; patriotismul creștin, tinzînd "spre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
scria Pierre Pflimlin, "să se ajungă în final la crearea unei federații europene a cărei competență să se extindă, dincolo de economie, la politica externă și la apărare"32. Dar această Europă federală, prin aplicarea principiului responsabilității persoanelor și a principiului subsidiarității preluat din doctrina socială a Bisericii catolice, trebuie să păstreze autonomia statelor într-un număr mare de domenii. Este vorba de a împăca supranaționalitatea cu respectarea particularităților naționale, sarcină delicată, plină de o contradicție greu de depășit. "Visul european, aportul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sau, în Franța, de generalul de Gaulle și de gaulliști. Al treilea, și nu cel mai puțin important, este adaptarea la Europa a conceptelor tipic creștin-democrate, cum ar fi respectarea grupurilor intermediare, apărarea drepturilor persoanei, noțiunea de comunitate sau principiul subsidiarității introdus în tratatul de la Maastricht semnat în 1991; aceste concepte care sînt astăzi larg recunoscute, banalizate, au intrat în patrimoniul politic comun. Pentru democrația creștină este o victorie dar și un pericol, căci banalizarea unora din temele sale majore pune
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
relația dintre patron și salariați, sau de solidaritatea dintre oameni, fără să se țină cont de diferențele sociale legate de diferențele de productivitate sau de eficiență. Este o reprezentare creștină a omului ca persoană responsabilă care se înrădăcinează în principiul subsidiarității: puterea este împărțită, societatea nu este dominată de un centru. Este ceea ce Raymond Barre numește "conceptul de economie descentralizată", insistînd asupra importanței descentralizării deciziilor 34; există numeroase centre autonome de decizie, Statul fiind unul dintre ele: "Rolul său nu se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
serios programate". În Olanda, Statul a avut un rol important în organizarea economiei, dar tendința este spre dezangajare: studiul realizat în 1978 de un grup de la Institutele de Știință ale Christen Democratisch Appel Gespreide Verantwoordelijkheid chema la revenirea la principiul subsidiarității, neavînd încredere în economia centralizată. Dirijismul, moștenire a regimului fascist și a specificului italian (situația dramatică a țării în 1945, problema dualismului teritorial), caracterizează, în prima fază, politica creștin democrată. Dacă în primii ani ai reconstrucției, liberalii au jucat, împreună cu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a doua evoluție structurală provine din modificarea programelor partidelor creștin-democrate. Mult timp originale și izolate, uneori batjocorite, victime ale ironiei, acestea au cunoscut totuși un succes surprinzător, ducînd cu timpul la banalizarea lor: Europa, atenția acordată comunităților și grupurilor intermediare, subsidiaritatea, regionalismul fac parte din patrimoniul comun al partidelor ce excludeau extremele. Acest succes al temelor îndrăgite de democrația creștină ridică o problemă dură în momentul în care adversarul cel mai comod, comunismul, nu mai este un pericol, atunci cînd societatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
era un progres, dar nu o soluție semnificativă la problema șomajului din Uniunea Europeană 603. Plecînd de la o analiză sumară a problematicii, PSOE ajunge la concluzia că trebuie realizată o politică europeană pentru locurile de muncă. Coordonarea între statele membre și subsidiaritatea constituie cele două cuvinte-cheie ale acestei politici. Pe de o parte, este necesară mai ales favorizarea creșterii. În acest sens, PSOE a recomandat alocarea unui procent din PIB pentru investițiile publice. În plus, Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol a preconizat redistribuirea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
totul în mod absolut. Dogmatic și intolerant, el aderă la o mistică pe care o servește cu pasiune” etc. Vin la rând „dislocarea” unității spirituale a Europei prin naționalism exacerbat și imperialism, nimicirea „regionalismului” și a ceea ce azi se numește subsidiaritate, „izolarea morală a națiunilor”, înregimentarea politică a intelectualilor, materializată într-un activism conformist, ancilar. La acest ultim punct Ț. se desparte și de Julien Benda, și de Hermann Keyserling (izolarea „nu e o armă de luptă pentru apărarea spiritului”, ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
era un progres, dar nu o soluție semnificativă la problema șomajului din Uniunea Europeană 603. Plecînd de la o analiză sumară a problematicii, PSOE ajunge la concluzia că trebuie realizată o politică europeană pentru locurile de muncă. Coordonarea între statele membre și subsidiaritatea constituie cele două cuvinte-cheie ale acestei politici. Pe de o parte, este necesară mai ales favorizarea creșterii. În acest sens, PSOE a recomandat alocarea unui procent din PIB pentru investițiile publice. În plus, Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol a preconizat redistribuirea
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
se află o parte a populației în ceea ce privește starea materială reclamă în continuare o intervenție masivă din partea statului. Prin urmare, statul nu trebuie să se retragă pe considerentul că sunt alte mecanisme prin care se poate interveni pentru ajutorul celor săraci. Subsidiaritatea este doar parțial aplicabilă. Problematica familiei monoparentale, ca subiect al atenției publice, include toate acele reglementări pe care, în diverse momente, prin reveniri și ajustări succesive, forurile publice le-au adoptat. Astfel, pot fi enumerate, la un nivel general, beneficiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să se mai teamă. Moralitatea în cadrul grupurilor și crearea unui mediu optim pentru dezvoltarea copiilor, conform cu așteptările sociale, pot constitui garanții ale legăturilor între familie și comunitate. Elementele de intervenție în sprijinul familiei se vor face resimțite după aplicarea principiului subsidiarității. Sigur, se remarcă observația că ar fi dificil de delimitat cărui model de familie îi aparține o familie sau alta dintr-o comunitate. O propunere pentru a evita această situație ar fi să se creeze alternative de intervenție astfel încât fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
G. Esping-Andersen, 1990). Bunăstarea ocupațională nu se află în prim-plan. De asemenea, nici asigurările private. Atitudinea față de familie și rolul acesteia sunt conservatoare. Biserica este instituția care influențează formarea imaginii conservatoare despre familie. În intervenția publică, se aplică principiul subsidiarității, statul va interveni numai după ce piața, familia și comunitatea și-au manifestat aportul la realizarea bunăstării individului. Familia deține principalul rol în susținerea individului aflat în nevoie. Se păstrează, ca o constantă în timp, o anume solidaritate familială, mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apartenenței la o anumită etnie. CAPITOLUL IV: Curriculumul învățământului preuniversitar Art. 64 (1 În învățământul preuniversitar se aplică Curriculumul național elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități, în baza principiului subsidiarității. (2 Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din învățământul preuniversitar. Art. 65 (1 Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
dimensiunile cultural-cognitive, normative și reglatoare prin care acestea acționează asupra societății în general. În limitele unor cadre geopolitice, instituțiile și organizațiile internaționale uzitează de tratate, acorduri, convenții și alte forme contractuale cu guvernele naționale. Unele sunt legiferate, altele sunt recomandări. Subsidiaritatea, convergența, învățarea mutuală, integrarea, managementul prin obiective etc. sunt principii de guvernare internațională ce reglementează politicile naționale. Acțiunile la nivel național sunt monitorizate constant, sunt evaluate în funcție de indicatori cantitativi și calitativi și sunt aduse corecții, astfel încât să se păstreze convergența
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
realizarea acestui obiectiv strategic. Diferențe notabile apar atît în ceea ce privește finanțarea cât și rezultatele obținute, între țările europene. Sistemul european comunitar de inovare nu reprezintă nici simpla însumare a sistemelor naționale și nici un sistem supranațional, care să înlocuiască sistemele național. Principiul subsidiarității și al coeziunii subliniază contribuția tuturor națiunilor europene la reducerea decalajelor regionale prin modernizări și dezvoltare regională. România a negociat capitolul “Știință și cercetare”, iar obiectivul UE și acquis-ul comunitar preluat obligă la respectarea lor. Sunt progrese pe linia elaborării
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
care se coordonează politicile de piața muncii la nivelul UE, sunt desfășurate conform "Metodei Deschise de Coordonare" (The Open Method of Coordination), inițiate în cadrul Strategiei de Ocupare a Forței de Muncă. Principiile care stau la baza acestei metode sunt: * Principiul Subsidiarității. Acesta constă în împărțirea responsabilităților între nivelul comunitar și cel național, prin stabilirea obiectivelor la nivel comunitar și responsabilizarea statelor membre pentru realizarea acestora la nivel național. * Principiul Convergenței. Acesta se referă la urmărirea obiectivelor comune prin acțiuni corelate. * Managementul
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
normele spaniole să fie încredințat unui eurodeputat spaniol, cel al gramaticii grecești unui grec și așa mai departe. Dar și mai bine ar fi ca această competență de a stabili normele lingvistice să revină statelor membre, în baza principiului de subsidiaritate. Cam așa se întâmplă atunci când, atât costurile, cât și beneficiile sunt concentrate într-un anumit sector economic. În acest caz, cea mai eficientă soluție este aceea de a permite autoreglementarea respectivului sector, așa cum se întâmplă de multe ori cu normalizarea
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
este un rău mai mic, inevitabil, chiar dacă s-ar reproduce la nivel european instituțiile democratice naționale. Tot ceea ce se poate face este o minimalizare printr-o delimitare corectă de competențe între Uniunea și nivelele naționale de guvernare, în cadrul principiului de subsidiaritate. Dar celelelte critici privind deficitul democratic al Uniunii pot fi atribuite diferențelor pe care sistemul de guvernare UE le prezintă în comparație cu sistemele democratice naționale. Chiar dacă nu există o înțelegere unanimă cu privire la natura și cauzele presupusului deficit democratic, principalele revendicări se
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]