2,570 matches
-
Gestas și Dimas. Gestas e un criminal cu sânge rece, fără strop de milă și fără nici o remușcare pentru faptele sale. Celălalt, Dimas, e un fel de haiduc: ia de la bogați, dar Îi protejează pe săraci. El furase din Templu sulurile Legii, golise vistieria lui Solomon și o lăsase În pielea goală pe fiica lui Caiafa, preoteasă În acel moment (sic!). Iată motivele condamnării sale la moarte. Vom vedea imediat legătura cu subiectul nostru. Iuda, spune apocrifa, era nici mai mult
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de o caldă primire și din partea mulțimii, ca unii ce făcuseră un mare bine. 309 La fel l-au Întâmpinat și pe Demetrios, rugându-l să trimită și căpeteniilor lor o copie a Întregii Legi. 310 După ce s-au citit sulurile, preoții, cei bătrâni din grupul tălmăcitorilor și, din partea comunității [evreiești din Alexandria], conducătorii mulțimii au zis: „Fiindcă traducerea a fost făcută În chip frumos și sfânt și cu toată luarea-aminte, e bine ca ea să rămână așa și să nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Îndepărtată a orașului), au fost evacuați după aceeași metodă. Șeful Comunității, care era și administratorul sinagogii, a fost bătut până ce a paralizat, deoarece a Îndrăznit să telefoneze președintelui Comunității vecine din Iași și să-l Întrebe ce să facă cu sulurile Torei. A fost acuzat că este „comunist care a avut convorbiri subversive”. Bărbații Între 18 și 60 de ani au fost Închiși În trenuri, fără să li se permită să ia vreun lucru din casă, și au fost trimiși la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Șeful circumscripției V fiscale, Cuteanu, se specializase În Încasarea „impozitului la echivalent” În sinagogi, În special În zile de sărbătoare, ceea ce Însemna confiscarea obiectelor de cult și a hainelor de la enoriașii pe care-i „prindeau” În sinagogi. Sechestra dulapuri cu suluri sfinte și știa să calculeze contravaloarea impozitului pe sulurile sfinte; confisca paltoanele credincioșilor care erau atârnate la intrare „sau Îi desbrăca În timpul rugăciunilor de talesimi șșal de rugăciuneț”. Alți patru perceptori se specializaseră În alte domenii de percepere alternativă. Comunitatea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
impozitului la echivalent” În sinagogi, În special În zile de sărbătoare, ceea ce Însemna confiscarea obiectelor de cult și a hainelor de la enoriașii pe care-i „prindeau” În sinagogi. Sechestra dulapuri cu suluri sfinte și știa să calculeze contravaloarea impozitului pe sulurile sfinte; confisca paltoanele credincioșilor care erau atârnate la intrare „sau Îi desbrăca În timpul rugăciunilor de talesimi șșal de rugăciuneț”. Alți patru perceptori se specializaseră În alte domenii de percepere alternativă. Comunitatea a Înaintat un memoriu special șefului administrației financiare, Mardare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
putere de mână pe Cristi și îl ia cu el până la frumoasa zeiță. — Domnișoară, stați ! Domnișoară ! Nu ne părăsiți încă. Și exact când trăsura oprește în dreptul ei, ea, în loc să urce grăbită, se întoarce spre cei doi, zâmbindu-le. Iar surâ- sul ei pare că luminează întreaga stradă întunecată. — Ha ! Domnișorule Cristian, e rândul tău, eu am întors-o din drum. Dar Cristi nimic. E înmărmurit de-a dreptul. Parcă i-ar fi tăiat cineva limba sau, mai bine spus, parcă l-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu avea hârtie igienică: amănuntul m-a readus cu viteza fulgerului În lumea dispărută, când respectivul produs era de super-lux. Din acea lume venea și infirmiera binevoitoare care credea că: «nici nu trebuie să fie, pentru că imediat se fură, cu sulul». Bolnavii care se târau, În cârje, În cărucioare, cu mâinile pe pereți, și nu meritau hârtie igienică, erau În schimb scutiți de grija spălatului zilnic, pentru că nu aveau unde s-o facă, decât În chiuveta de metal din cămăruța closetului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
state, C.H. Beck, București, 2010. Rodden, Jonathan, "Comparative Federalism and Decentralization. On Menaing and Measurment", in Comparative Politics, No.45/2004. Santai, Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 1998. Sartori, Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori, Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristina Dan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Comparative Politics, No.45/2004. Santai, Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 1998. Sartori, Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori, Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristina Dan și Irina Mihaela Stoica, Editura Mediterana 2000/Ars Docendi, București, 2006. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
and Electoral Dynamics, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc", în Ingineria constituțională comparată, ed. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc", în Ingineria constituțională comparată, ed. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 "Decizia nr. 98/2008", în Monitorul Oficial al României, nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, Despre sistemul constituțional românesc, ed. cit. 39
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cada cinco años, computados desde la fecha de su constitución" ("Consiliul General al Puterii Judiciare este complet reînnoit la fiecare cinci ani, calculat de la data constituirii sale"). 20 În Italia: Legge 24 marzo 1958, n. 195 Norme sulla costituzione e sul funzionamento del Consiglio superiore della Magistratura: "Art. 32: I componenti elettivi del Consiglio superiore durano in carica quattro anni e non sono immediatamente rieleggibili" ("Membrii aleși ai Consiliului au un mandat de patru ani și nu sunt reeligibili imediat"). La
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
găsesc uneori și debușee de tipul inițiativei private. Chiar în clipa în care scriu îi pot privi roadele: pe un perimetru cât un părculeț, 26 de inițiative particulare prestează același serviciu: desfac dopuri la diverse categorii de sticle. Sau păzesc suluri de hârtie igienică, trei prosoape, 9 pachete de stixuri și 3 de cloramină. La fel cum, la țară, un om își irosește viața prestând serviciul păzirii unei singure vite. La rigoare, suntem o societate care nu face nimic să descurajeze
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
milogeli, ba chiar mici furtișaguri. Tai cu toporul și cu un ferăstrău coadă-de-vulpe mobila veche aruncată-n subsol și lăzile goale din pod; strâng de la redacție maldăre de manuscrise vechi, ziare și reviste; adun zeci de cepuri de lemn din sulurile uriașe de hârtie pe care le vânez în tipografie noaptea, o dată pe săptămână, când scoatem Orizontul. Nu pot să uit cum Păsăroiu, pe care-l strig Păsă, paginatorul de la Drapelul roșu, mi le înșiră pe-o sfoară groasă cât degetul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama în brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine energii de nebănuit, iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ceea ce mă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sviluppo non suscitare îl socialismo per una maggiore libertà concretă, contro îl capitalismo (che toglie mezzi di sviluppo e quindi libertà), d'altra parte îl socialismo, assimilato per l'ordinamento economico da un liberalismo non più liberista, risorgeva là entro sul piano etico-religioso"20. Ancoră una volta emerge limpidamente che soltanto l'aggiunta religiosa alla morale e alla socialità siano da Capitini înțese come elemenți dotați di una cromatura unică, în grado di dissolvere per sempre l'antropologia fascista, accelerandone îl
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
epoche. Torniamo, per esempio, a Capitini. Senza dubbio nella sua sterminata produzione saggistica e divulgativa îl dialogo con la realtà è serrato e, în ciò anti-idealisticamente, vi è refrattarietà verso l'universale, così come verso la formulazione di verità assiomatiche. Sul limitare di tale approdo, però, Capitini și blocca, non senza riconoscere all'illuminismo, al liberalismo, al socialismo îl merito di aver contribuito a sconfiggere, ancorché non del tutto, gli elemenți dogmatici, autoritari, istituzionali, mitologici della religione. Di quella stessa religione
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
privilegiați della polemică capitiniana). La differenziazione delle funzioni sociali, sempre più spința e prodromica a quel che sarebbe nei giorni noștri diventato îl tirannico dominio delle "tecnocrazie", necessita di ben altra attenzione. Richiede un'opzione di cambiamento radicale non solamente sul versante pedagogico e culturale, mă anche șu quello economico. Ossia laddove frequentemente Capitini și arresta. Eppure, la traccia della Modernità era chiara: costringere l'individuo, secondo dispositivi sempre più spersonalizzati, a dipendere dal comandamento della concorrenza, trasformandolo în consumatore che
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
îl contenuto affettivo e/o cognitivo e/o morale dei valori. Se și bloccasse a questo stadio dell'elaborazione, rimarrebbe schiavo di pre-giudizi spesso escludenti, privi pertanto di ogni salutare tensione socio-pedagogico-politica. Îl suo sforzo, viceversa, deve consistere nell'intervenire sul vasto campo della cultură complessiva della società, al fine di garantire un crescente grado di adesione ai valori veicolati dall'utilizzo nonviolento del linguaggio. Nela prospettiva capitiniana ciò è possibile attraverso l'apertura al "tu", che, sottintendendo îl "tutti" (e
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
în Capitini îl legato evangelico, laddove la philia lascia îl posto all'agape. Îl mandatum novum degli Evangeli rovescia la posizione del philos classico, ben riassunta da Aristotele. Non bașta îl disinteresse, la gratuità, l'affermazione della supremazia del dare sul ricevere ecc. Con la philia i distinti non și toccano, rimangono tali. Solamente con l'agape gli assolutamente distinti vengono uniți. "La sua dinamică și svolge în una direzione opposta a quella della philia classica. Ed è un amore tanto
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
poesia insegna alla prosa non solo îl valore di ogni singola parolă, mă anche la mercuriale velocità degli schemi mentali della specie umană: le suggerisce alternative per la composizione lineare, la stimola ad omettere l'ovvio, le insegna l'insistenza sul particolare e la tecnica dell'anticlimax. Soprattutto, poi, la poesia sveglia e alimenta nella prosa quella sete di metafisica che distingue un'opera d'arte dalla letteratura corrente"49. Come ha suggerito Silvia Pavan, tra i più attenti interpreți del
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
di metafisicamente esiliato e nomade. La salvezza viene pertanto dalla Bellezza di Dio, raffigurata oracolarmente dal linguaggio (dalla Parolă) nella poesia. Attraverso le parole del poeta, l'uomo nomade ritrova quello splendore scorto solo parzialmente nella storia e și incammina sul sentiero (la retta via), certo di aver scelto la giusta direzione. Leggendo poesia, ammirando la Bellezza - che può derivargli solamente da una parolă liberata da conformismi e torsioni narcotizzanti - l'uomo non soltanto viene a contatto con i verși del
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Come portare nella società la Legge di una parolă non banalizzata, posto che la vită inizia quando incominciamo a parlare? Mă, soprattutto, come portare la Legge della parolă senza cedere alla nostalgia falsamente rassicurante delle utopie totalitarie del Novecento, edificate sul rigetto della Legge della parolă, e fondate invece sulla follia lucreziana del "tutti vogliono tutto"57? L'urgenza principale risiede nello smarcarsi dalla menzogna della nozione di libertà per come oggi declinata, che ha ridotto l'uomo a una pură
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
valido per chiunque. Gli imperativi, a loro volta, si scindono în ipotetici e în categorici. Questi ultimi assumo la forma del 'devi' puro e semplice, di legge etică. I. Kant, Fondazione della metafisica dei costumi, Paravia, Torino, 1954, p. 70. Sul punto și veda anche la teși di M. Catarci, Îl pensiero disarmato, cît., pp. 44-45, che di Capitini richiama questo aspetto autodefinitorio, connettendolo intimamente con la quasi inevitabilità dello sbocco anti-istituzionale quando și prendano le messo dalla teoria della compresenza
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
e îl perdono dei peccati, cominciando da Gerusalemme" (Luca 24, 47). La citazione letterale è tratta da ĂĂ. VV., La sacra Bibbia, cît., p. 1693. 40 F. M. Dostoevskij, I fratelli Karamazov, Volume I, Garzanti, Milano, 1993, p. 351. 41 Cfr. sul punto l'analisi condotta da F. Cassano, L'umiltà del male, Laterza, Roma-Bari, 2012, p. 9 (Cassano fă tuttavia riferimento a un'edizione del romanzo diversă da quella che abbiamo innanzi citato). 42 M. Tronti, senza titolo, în ĂĂ. VV
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]