KorAP: Find »[drukola/base=supărare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...97 98 99 ...154 >

3,826 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

-i privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul temperamental este mult mai problematic datorită marii

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sale frecvențe, care se răsfrânge negativ asupra sănătății, precum și asupra relațiilor interpersonale" (p. 37). Adeptă a modelului lui A. Ellis (respectiv, a Terapiei Comportamentului Emotiv-Rațional, T.C.E.R, 2006), W. Dryden (2000) consideră că o persoană cu un înalt nivel al supărării nocive temperamentale "este puternic atașată unui set de convingeri inadecvate caracterizate prin pretenții rigide, catastrofizare, toleranță redusă la frustrare, învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
frustrare, învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod intenționat, răuvoitor și într-o manieră care putea fi evitată. Consecințele imediate și pe termen lung ale supărării nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
supărării nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera pe noi absolut corecți, iar cealaltă persoană absolut incorectă; c. incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt; d. plănuirea răzbunării. În plan comportamental, cele mai importante tendințe de acțiune sunt: a. atacul fizic

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
aliați împotriva celuilalt; e. transferul atacatorului către o altă persoană, un alt obiect sau un animal; f. urmărirea dreptății într-un mod compulsiv și plin de ură. Putem vorbi oricât ar părea de paradoxal, la prima vedere și despre o supărare benefică întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
obiect sau un animal; f. urmărirea dreptății într-un mod compulsiv și plin de ură. Putem vorbi oricât ar părea de paradoxal, la prima vedere și despre o supărare benefică întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de paradoxal, la prima vedere și despre o supărare benefică întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este vorba despre faptul că "pe termen scurt nu vom

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este vorba despre faptul că "pe termen scurt nu vom încerca un sentiment intens de forță ca în cazul supărării nocive, în

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este vorba despre faptul că "pe termen scurt nu vom încerca un sentiment intens de forță ca în cazul supărării nocive, în schimb vom avea o senzație de autocontrol, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
termen scurt nu vom încerca un sentiment intens de forță ca în cazul supărării nocive, în schimb vom avea o senzație de autocontrol, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite modalități productive de gândire: a. estimarea concretă a gradului de intenționalitate și malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării benefice; b. a nu ne considera

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite modalități productive de gândire: a. estimarea concretă a gradului de intenționalitate și malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării benefice; b. a nu ne considera pe noi absolut corecți, iar pe celălalt absolut incorect; c. capacitatea de a sesiza (și) punctul de vedere al celuilalt; d. a nu plănui răzbunarea. În plan comportamental, avem tendința de a ne afirma

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
a ne afirma într-o manieră constructivă; totodată, avem capacitatea de a selecta modul în care acționăm, astfel încât putem pune în practică tendința noastră de acțiune sau să ne putem opune acestei tendințe, păstrând tăcerea. Tendințele de acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
tăcerea. Tendințele de acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor arăta sau vor comunica "resimțirea unor emoții de frică, de durere sau de supărare" (Dryden, 2000, p. 89); vor dori să evite contactul cu noi sau vor dori să rupă relația pe care o

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor arăta sau vor comunica "resimțirea unor emoții de frică, de durere sau de supărare" (Dryden, 2000, p. 89); vor dori să evite contactul cu noi sau vor dori să rupă relația pe care o aveau cu noi. Dimpotrivă, dacă supărarea noastră este una benefică, atunci celelalte persoane vor arăta sau vor comunica o mixtură

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]