3,283 matches
-
cei drepți să-și întindă spre nelegiuiri mâinile lor. Cei trimiși la Gherla erau caracterizați în scriptele ofițerului politic mistici, ideologi și intransigenți. Asupra lor acționau slugile celui nevăzut ca să nu rămână nimeni curat. Dacă vor mai ieși vii din temniță, conștiința dezertării, a trădării, a crimei nu-i va îndreptăți să ridice ochii și să cuvânte în numele idealului creștin. Conștiințele trebuiau compromise. Dar diavolul și slugile lui văzute au fost înfrânți printr-o nouă mărturisire: la Gherla și Aiud. Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zâmbete de discreditare. Colonelul Crăciun ne zicea că eram rupți de realitate, că visam cai verzi pe pereți, căci sovieticii ne cotropiseră țara, ne distruseseră forma de conducere națională, ne dărâmau bisericile, ne prigoneau și ne ucideau pe stradă, în temnițe, în lagăre de muncă forțată, dacă nu renunțam la mărturisirea lui Dumnezeu și la dragostea de neam; aceasta era realitatea istorică. Iar comuniștii autohtoni oportuniști și trădători se făceau împreună lucrători cu internaționaliștii, cu iudeo masoneria care inițiase acest holocaust
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a reușit să-l împroaște cu noroi pe Maxim. Dar cine era Maxim? Un nimeni de care nimeni nu știa și care nici nu mai figura în actele de stare civilă. Se târâse douăzeci și doi de ani pe pardoseala temnițelor, tremurând la gândul că Dumnezeu pedepsește în el nu numai păcatele lui, ci și cele neștiute ale neamului românesc. Doisprezece ani se chinuise femeia cu scurgere de sânge. Optsprezece ani stătuse altă femeie gârbovă. Doisprezece ani fusese muncit copilul lunatic
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suferință, printre alți călători, se pregăteau să coboare, Ilie Țintă, Gheorghe Dragon, Tache Rodas. Dar parcă nu mai cunoșteam pe nici unul. Îmbrățișările cu cei ce continuau drumul purtau pecetea suferinței, transfigurată în lumina ochilor. Și cei care nu veneau din temniță păreau că vin tot de acolo. După ultima îmbrățișare am ajutat o doamnă cu două valize grele. Am luat autobuzul spre Gara de Sud. De acolo trebuia să iau trenul spre Urziceni și să cobor la stația Ciorani, unde-mi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ridica din genunchi, lacrimile bucuriei spălându-mi sufletul de mulțumire. Am rostit Crezul și m-am împărtășit. Cu o zi înainte făcusem încă o vizită părintelui Cazan - fiind la dânsul în parohie - și-i rezumasem în câteva ore viața de temniță, în cei 22 de ani, la urmă făcând o sfântă spovedanie, și primisem dezlegarea pentru Sfânta Cuminecare. Dorința mea era să mă împărtășesc mai des. Părintele, care avea experiență pastorală și duhovnicească îndelungată, a apreciat-o, însă a considerat că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dea seama singuri de ce trebuie și ce nu trebuie să facă. Ca părinții orbului din evanghelie? Exact! Îți mulțumesc, tată. Închipuie-ți ce durere ai fi provocat în sufletul meu. Mai mare decât aceea a suferinței îndurate în anii de temniță, știindu-te prăbușit sufletește și încercând, în disperarea dumitate, să mă târăști și pe mine în prăpastia tăgăduirii lui Dumnezeu! Tata era emoționat, iar eu nu-mi puteam stăpâni lacrimile, de bucurie că putuse să depășească dragostea lumească pentru cea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
obosită, a omului hăituit de fiarele pădurii sălbatice. S-au ridicat toți în picioare, ca în fața unei somații, gata să ridice mâinile sus. Sunt Maxim Virgil, am spus pe un ton blând ca să-i liniștesc, dar am adăugat: Vin din temniță! Am continuat apoi pe același ton liniștit: Am fost elev al fostei Școli Normale din Buzău, și-am întins actul. Mi s-a dat de înțeles de la Forțele de muncă să vin la dumneavoastră. Abia așa s-au liniștit; Stoian
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vârstă, foarte buni meseriași. Aceștia, pentru că nu știau carte, nu beneficiau de acordarea treptelor de salarizare și munceau ca necalificați. Am hotărât să-i învăț carte, să scrie, să citească și să socotească. Așa procedasem și cu mulți macedoneni în temniță, care nu știau carte: i-am învățat în trei-patru luni materia claselor primare. M-am dus cu ei la școala de alfabetizare a șantierului pentru examen: au obținut Certificatul de alfabetizare și au fost remunerați la nivelul pregătirii. Erau foarte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
viziune spirituală minoră. Dar pusă în practică ea duce la dezastru. Nici unul din popoarele căzute sub comunism nu și-a închipuit că va fi egalitate în sărăcie, că se va munci ca și vitele în jug sub amenințarea biciului, că temnița va fi spectrul viitorului și Dumnezeul din inimi va fi pângărit. În aceasta stă prăbușirea concepției voastre, că ignoră spiritul. Nu noi, ci copiii dumneavoastră vă vor aduce prăbușirea. Dacă Dumnezeu știe că este batjocorit, de ce ne lasă să conducem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alături de Icoana Nașterii în Betleem, la sfârșitul Rugăciunii Sfântului Efrem Sirul: „Citită de mine zilnic”; la pagina 99, la sfârșitul Acatistului Maicii Domnului: „Citită zilnic de mine. Didina”; la pagina 102, la Acatistul Sfântului Nicolae (ocrotitorul celor din primejdii și temnițe): „Citită cu mult drag”; la pagina 127, deasupra Rugăciunii pentru vrăjmași: „Didina Maxim, cu băieții mei. Săndel, mi-e dor de el”; la pagina 131, la Rugăciunea părinților pentru copii: „Mi-e dor de Săndel, să-l mai văd o dată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a făcut așa cum m-a învățat părintele Arsenie. Sfânta Împărtășanie m-a salvat și pe mine și pe cei aflați împreună cu mine din toate încercările prin care am trecut, apărându-Se singură de orice profanare timp de peste 15 ani (în temniță), asigurându-mă la nivelul simțurilor materiale și al judecății celei mai simple de Dumnezeirea Ei. Ca și Toma, convingându-ne ochii trupești și mâinile pământești, să strigăm și noi: „Domnul meu, și Dumnezeul meu!”. Minunat este Dumnezeu și nu este
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lui Hristos se află într-o crescândă primejdie și numai creștinii superficiali nu văd că „tabăra Sfinților” e supusă, la scară planetară, unui invizibil, dar continuu asediu diabolic (Apocalipsa 20, 9). Am cunoscut pe Virgil Maxim într-o catacombă a temniței de la Gherla, în primăvara anului 1955. Sunt un martor al atitudinii și trăirii sale din închisoare, dar teama de a nu răni sentimentul său de smerenie mă oprește să spun mai multe despre personalitatea lui morală. Cartea sa vorbește cel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fondul lor moral. În consecință, nimeni să nu se mai mire - așa cum făcea odinioară păgânul lui Tertulian - că un cărturar ca Mircea Eliade a aderat la Mișcarea Legionară sau că un Frate de Cruce ca Valeriu Gafencu a murit în temniță cu faimă de sfânt! De asemenea, nici nesfârșitele persecuții la care au fost supuși legionarii nu trebuie să contrarieze sau să dezarmeze pe cineva. Istoria a demonstrat că destinul Adevărului este de a fi mereu persecutat. Pe brațele Crucii de pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în copilărie Virgil) a apărut la poarta casei părintești ca un altfel de fiu risipitor, ce își risipise însă anii tinereții pe cărările înaltelor idealuri, cu nobilă generozitate. Apariția lui a fost ca o înviere din morți. Ieșea din bezna temnițelor ca dintr-un mormânt. Dar a fost de nerecunoscut pentru mult încercata lui mamă care vărsase un noian de lacrimi în nesfârșiții ani amari, pentru el și pentru ceilalți doi fii, plecați și ei pe drumul Calvarului, dintre care unul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dar acesta nu era în măsură să le țină piept partenerilor săi. "Memorandiștii" (numiți astfel pentru că înaintaseră împăratului un memorandum în care își expuneau plîngerile) au fost deferiți administrației maghiare, care i-a condamnat în 1894 la lungi ani de temniță 22. În primul deceniu al secolului al XX-lea, campania de maghiarizare a atins punctul ei culminant. Legile din învățămînt stabileau controlul statului maghiar chiar și asupra programelor școlare și a școlilor confesionale. Apariția naționalismului și cea a statului-națiune (după
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ele nu prea erau respectuoase. Expresii insultătoare îi erau aruncate direct în față lui Iorga, cum ar fi "Ocnaș", "Mojic" sau pur și simplu, datorită firii pătimașe a lui Iorga, "epileptic", fiind sfătuit să "aleagă între casa de nebuni și temniță"62. Unii politicieni (de exemplu, Cuza) agreau o asemenea atmosferă; Cuza se simțea bine, deoarece avea prilejul să-și lanseze vorbele de duh și aforismele. Chiar și Iorga s-a adaptat la atmosfera Camerei și răspundea cu aceeași monedă. Era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să depună mărturie că l-am ucis în legitimă apărare? Dar cum era posibil, în orice moment, ca Ben să se preteze la o nouă tentativă de asasinat, acțiunile mele imaginare căpătau din ce în ce mai mult un caracter de legitimă apărare. Captivii temnițelor mintale își pot adeseori imagina libertatea, dar aceasta își pierde puterea de atracție. Și mai știam, în toată încâlceala de gânduri, că o doză de vinovăție personală, încă neexaminată, îmi întețea și mai mult ura. În timp ce mă mișcam ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dintre cazuri relatările vizează și viața de după eliberare, intenția fiind aceea de a arăta și modul în care foștii deținuți au reușit, sau nu, să se reintegreze din punct de vedere socio-profesional. De altfel, pentru majoritatea celor intervievați, eliberarea din temnițele comuniste a însemnat, în fapt, un „transfer”, dintr-o închisoare mai mică într-o închisoare mai mare, reprezentată de România comunistă. Elementul de noutate pe care îl propune proiectul este dat de faptul că marea majoritate a celor intervievați nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vreo 6-7, iarăși. Împreună cu noi mai erau profesorul și încă un student la Drept, la fără frecvență. Lotul acesta, al maramureșenilor, a ajuns la Tribunalul Militar din Cluj în ’49 și a primit condamnări între 2 ani și 10 ani temniță grea. Avea vreo denumire organizația? Organizația nu a avut nicio denumire. Ulterior am aflat, după eliberare, că forma de organizare a fost Frăția de Cruce. La momentul respectiv nu știați? Nu se știa. De-altminteri, niciunul dintre copii n-o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cred că nici n-ajungea acasă, că era arestat... Dumneavoastră ce condamnare ați primit? Eu am primit 3 ani, ca majoritatea celor din lot. Au mai fost doi care au primit 5 ani, iar Vișovan, profesorul, a luat 10 ani temniță grea. Au fost și condamnări de 2 ani, ăștia care erau cei mai tineri. De la Cluj, unde a avut loc procesul, unde v-au dus? De la Cluj, la vreo două săptămâni după proces, în luna august 1949, am fost duși
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Era mare aglomerație... Penitenciaru’ ăla a fost plin. Oameni peste oameni. Și prin noiembrie 1950 a fost procesul... Au fost arestați 17 oameni și 12 au fost condamnați. La cinci a fost dat drumul acasă. Eu am primit trei ani temniță grea, și am stat trei ani și două luni. Cea mai mare pedeapsă a primit... Vă inchipuiți cine a primit cea mai mare pedeapsă? Nu Drohobeczky, ci Leiz György. Mai întâi 20 de ani de pușcărie și pe urma recursului
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Administrației Naționale a Penitenciarelor (în continuare A.A.N.P.) Nicolae Tanoviceanu, născut în 9.02.1909 în București, doctor în drept, profesor universitar. A fost arestat în 27.04.1948 pentru „uneltire contra ordinii sociale” și condamnat la 15 ani temniță grea. A executat pedeapsa în închisorile Aiud, Baia Sprie, Gherla (30.08.1956 27.05.1960), Periprava, A fost eliberat în 23.04.1963. Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. Ioan Tanoviceanu (1858-1917) jurist, profesor de drept
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
arestat de mai multe ori înainte de 1944 pentru activitatea sa în cadrul Mișcării Legionare. Arestat în 1952, a executat doi ani de închisoare urmați de doi ani de domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Arestat din nou în 1958, a fost condamnat la temniță grea pe viață și confiscarea averii pentru crimă de insurecție armată. A decedat la Aiud în 1.10.1963. Petre Pandrea (Petre Marcu Balș) scriitor, avocat, specialist în codul penal, publicist, condamnat în lotul Pătrășcanu la 20 de ani de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
grea pe viață și confiscarea averii pentru crimă de insurecție armată. A decedat la Aiud în 1.10.1963. Petre Pandrea (Petre Marcu Balș) scriitor, avocat, specialist în codul penal, publicist, condamnat în lotul Pătrășcanu la 20 de ani de temniță din care a executat 7. Rearestat pe 23 octombrie 1958, a fost condamnat la alți 15 ani muncă silnică. A decedat în 1968, la doar câțiva ani după eliberare. Un interviu cu Traian Popescu va fi publicat într-un volum
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
alte lucrări făcute în terenurile desfundate. Petre Țopa, subsecretar de stat în timpul guvernului Gheorghe Tătărăscu, la Ministerul Agriculturii și Domeniilor (17 noiembrie 28 decembrie 1937), și Ministerul Sănătății și Ocrotirii Sociale (11 mai 28 iunie 1940). Condamnat la 10 ani temniță grea în septembrie 1951 în procesul diplomaților și clericilor catolici de la Legația Italiei la București. A încetat din viață în penitenciarul de la Jilava la 17 iunie 1957. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org" http://ro.wikipedia.org; HYPERLINK "http://www.jurnalul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]